83 matches
-
op. cit., p. 485. footnote>. Un cuvânt foarte frumos al Sfinților Părinți spunea că, dacă în momentele în care ispita te îndeamnă a păcătui din cauza altei femei, în minte îți vei avea amintirea neîncetată a soției, niciodată nu vei păcătui<footnote Herma, Păstorul, Porunca IV, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, traducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, București, 1979, p. 300. footnote>. În privința aceasta, Sfântul Ioan Gură de Aur menționează: Dacă cineva își iubește femeia după cum trebuie a o iubi, apoi
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
nu le este permis. Încă o dată aici îl putem cita pe Sfântul Ioan Hrisostom care a apărat, mai mult decât orice altceva, sfințenia Sfintelor Taine și a insistat asupra pregătirii cu vrednicie pentru Sfânta Împărtășanie. Astfel, marele pastor ("Pastorul lui Herma") scria: Sunt împrejurări când preotul nu se deosebește de cel supus, adică de cel mai jos decât dânsul, de pildă când trebuie a se învrednici de tainele cele înfricoșate, fiindcă cu toții ne învrednicim de aceleași taine, iar nu ca în
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
în vedere unul oarecare, ci unul din familia de esteți în care Mateiu însuși s-a înscris prin poză, iar invertitul său personaj, prin natură. Ca și Remember (așa cum e înțeles în optica simbolică din eseul lui Cornel Mihai Ionescu), Hermă pentru Aubrey de Vere (eseul în care defazajul e postulat) are trăsăturile unei proze fără început cronologic și fără final determinabil. Luați repede, n-am putea rezuma intențiile argumentative ale atât de elaboratelor studii, necum eventuale traiecte. Dificil în grad
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
2004, personaje golemice din bușteni ciopliți la bardă, prinși cu scoabe, capătă haz și forță expresivă prin bricolăi de varii fragmente. Dar liantul, la propriu și la figurat, al etapelor creației lui Ion Nicodim, de la inimile de chirpici înălțate pe herme conice, la cartea de pământ dedicată lui Cioran, până la chivotul cu coconi, este, pentru marele artist, lutul, țărâna lipită de paie tocate, chirpiciul pe care Nicodim l-a titularizat în tabelul alchimic al artelor contemporane.
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
Enoh în slavonă; Cartea jubileelor; 2Baruh sau Baruh în siriacă; 3Baruh sau Baruh în greacă; 4Ezdra; Apocalipsa lui Abraham; Testamentul lui Abraham; Testamentele lui Levi și Nephtali (din Testamentele celor doisprezece Patriarhi); Urcarea la cer a lui Isaia; Păstorul lui Herma; 3Enoh sau Enoh în ebraică. În paginile următoare mă voi opri pe îndelete asupra a șase texte care conțin pasaje apocaliptice mai mult sau mai puțin dezvoltate. Din păcate, a trebuit să trec peste Cartea jubileelor, prea amplă pentru a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
șase texte care conțin pasaje apocaliptice mai mult sau mai puțin dezvoltate. Din păcate, a trebuit să trec peste Cartea jubileelor, prea amplă pentru a putea fi rezumată și interpretată în câteva pagini. De asemenea, am lăsat deoparte Păstorul lui Herma, considerându-l un text cât de cât cunoscut. Literatura „intertestamentară”92 creează o atmosferă aparte. În această atmosferă se înscrie și Apocalipsa lui Ioan, cu structura, elementele narative, stilul și conținutul teologic specifice. După un prim parcurs inițiatic, „de obișnuire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nu le este permis. Încă o dată aici îl putem cita pe Sfântul Ioan Hrisostom care a apărat, mai mult decât orice altceva, sfințenia Sfintelor Taine și a insistat asupra pregătirii cu vrednicie pentru Sfânta Împărtășanie. Astfel, marele pastor ("Pastorul lui Herma") scria: Sunt împrejurări când preotul nu se deosebește de cel supus, adică de cel mai jos decât dânsul, de pildă când trebuie a se învrednici de tainele cele înfricoșate, fiindcă cu toții ne învrednicim de aceleași taine, iară nu ca în
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
epoca Părinților Apostolici, sunt analizate pe rând cele mai importante scrieri din această perioadă: Didahia, A doua Epistolă către Corinteni a Sfântului Clement Romanul, Epistolele către Smirneni și către Efeseni ale Sfântului Ignatie al Antiohiei, Epistola lui Barnaba, Păstorul lui Herma. În toate acestea sunt identificate unele sfaturi practice legate de modul săvârșirii Botezului, dar și de perioada care precede primirea Tainei (riturile prebaptismale). În cel de-al treilea capitol, dedicat Apologeților creștini, sunt menționați Iustin Martirul și Filozoful, Meliton de
ARHID. PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN VOICU, BOTEZUL ÎN TRADIŢIA PATRISTICĂ, EDIŢIA A II-A REVĂZUTĂ,EDITURA AGNOS, SIBIU, 2011, 316 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361185_a_362514]
-
nu le este permis. Încă o dată aici îl putem cita pe Sfântul Ioan Hrisostom care a apărat, mai mult decât orice altceva, sfințenia Sfintelor Taine și a insistat asupra pregătirii cu vrednicie pentru Sfânta Împărtășanie. Astfel, marele pastor ("Pastorul lui Herma") scria: Sunt împrejurări când preotul nu se deosebește de cel supus, adică de cel mai jos decât dânsul, de pildă când trebuie a se învrednici de tainele cele înfricoșate, fiindcă cu toții ne învrednicim de aceleași taine, iară nu ca în
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
create de Dumnezeu. Dacă atât de mare este frumusețea operelor create de El, cu atât mai mult va fi El Însuși” și, iarăși „așadar Tu, Doamne, ești Cel ce le-ai creat. Tu ești frumos pentru că ele sunt frumoase” . Și Herma afirma în Păstorul lui: „Iată Dumnezeul puterilor care a zidit lumea cu putere nevăzută și cu pricepere adâncă și mare, Care prin voința Sa slăvită a dat creației Sale frumusețe” . Principala caracteristică a frumuseții creației este văzută de toți Sfinții
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
nu le este permis. Încă o dată aici îl putem cita pe Sfântul Ioan Hrisostom care a apărat, mai mult decât orice altceva, sfințenia Sfintelor Taine și a insistat asupra pregătirii cu vrednicie pentru Sfânta Împărtășanie. Astfel, marele pastor ("Pastorul lui Herma") scria: Sunt împrejurări când preotul nu se deosebește de cel supus, adică de cel mai jos decât dânsul, de pildă când trebuie a se învrednici de tainele cele înfricoșate, fiindcă cu toții ne învrednicim de aceleași taine, iară nu ca în
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
create de Dumnezeu. Dacă atât de mare este frumusețea operelor create de El, cu atât mai mult va fi El Însuși” și, iarăși „așadar Tu, Doamne, ești Cel ce le-ai creat. Tu ești frumos pentru că ele sunt frumoase” . Și Herma afirma în Păstorul lui: „Iată Dumnezeul puterilor care a zidit lumea cu putere nevăzută și cu pricepere adâncă și mare, Care prin voința Sa slăvită a dat creației Sale frumusețe” . Așaadar, principala caracteristică a frumuseții creației este văzută de toți
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
Dumnezeu. Dacă atât de mare este frumusețea operelor create de El, cu atât mai mult va fi El Însuși” [58] și, iarăși „așadar Tu, Doamne, ești Cel ce le-ai creat. Tu ești frumos pentru că ele sunt frumoase” [59] . Și Herma afirma înlui: „Iată Dumnezeul puterilor care a zidit lumea cu putere nevăzută și cu pricepere adâncă și mare, Care prin voința Sa slăvită a dat creației Sale frumusețe” [60] Principala caracteristică a frumuseții creației este văzută de toți Sfinții Părinți
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
nu le este permis. Încă o dată, aici, îl putem cita pe Sfântul Ioan Hrisostom, care a apărat, mai mult decât oricine altcineva, sfințenia Sfintelor Taine și a insistat asupra pregătirii cu vrednicie pentru Sfânta Împărtășanie. Astfel, marele păstor ("Păstorul lui Herma") scria: Sunt împrejurări când preotul nu se deosebește de cel supus, adică de cel mai jos decât dânsul, de pildă când trebuie a se învrednici de tainele cele înfricoșate, fiindcă toți ne învrednicim de aceleași taine, nu ca în Legea
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
sale și spune că nu e nici înviere, nici judecată, acela este primul născut al lui satana.”[190] Ideea de judecată și răsplată sau pedeapsă o găsim prezentă și în pildele întâi, a treia și a patra din Păstorul lui Herma[191]. Sfântul Iustin amintește de foarte multe ori, în operele sale, realitatea judecății viitoare ce va fi făcută de Hristos „primul născut al Dumnezeului celui nenăscut”[192], dar nu ne dă amănunte în acest sens. La fel și Teofil al
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
30] Idem, Epistola către Efeseni XX, 2, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 164. [31] Sfântul Policarp al Smirnei, Epistola către Filipeni, IX, 2, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 112. [32] Herma, Păstorul, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P S B , vol. 1 pp. 233-234; 290-291. [33] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi , XXI, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 40. [34] Idem, Dialog cu
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B. vol. 3, p. 121 [71] Ibidem, II, VI, p. 120, 125. [72] Idem, Despre suflet, LIII, 16 , în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B., vol. 3, p. 329. [73] Ibidem. [74] Herma, op. cit., Pilda I, p. 267-268. [75] Ibidem, Pilda a III-a și Pilda a IV-a, p. 269-271. [76] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XX, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 39. [77
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
89. [187] Idem, Către Corinteni II, I ,1, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. PSB, vol. 1, p. 94. [188] Ibidem, XVII, p. 102. [189] Barnaba, op. cit., p. 122. [190] Sfântul Policarp al Smirnei, op. cit. VII, 1, p. 211. [191] Herma, op. cit., p. 267-271. [192] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 60. [193] Teofil al Antiohiei, op. cit. II, p. 324-325. [194] Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XXXVI, în Apologeți
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
vieții veșnice, dar subliniază necesitatea credinței și a dragostei pentru Iisus Hristos: „Că n-au iubit veacul de acum (Apostolii), ci pe Cel care a murit pentru noi și pe Care Dumnezeu L-a înviat pentru noi”[31]. Păstorul lui Herma este prin excelență o pledoarie pentru pocăință asupra căreia autorul stăruie ca asupra condiției esențiale pentru „trăirea în Dumnezeu”, cum o numește el. Autorul face și o aluzie la botez și necesitatea lui ca primă condiție pentru mântuire, prin turnul
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
în loc deschis la lumina sa cea pură și curată ... și în libertate privește divinitatea ... și s-a ridicat la cunoașterea adevărului”[73]. Raiul și iadul pentru suflete. Ideea de răsplată și pedeapsă este prezentă în pilda întâi din Păstorul lui Herma prin cele două cetăți, cea trecătoare de pe pământ și cea veșnică, din ceruri, cea din ceruri fiind superioară celei dintâi și dedicată celor ce păzesc poruncile lui Dumnezeu[74]. Dar mai cu seamă în pildele a treia și a patra
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
ar urma împărăția de o mie de ani, mai ales că în context se arată pregătirea pentru ziua a opta. S-a afirmat că urme de milenarism lângă ideea de iminență a Parusiei s-ar găsi și în Păstorul lui Herma[129]. Însă, Papias este primul dintre scriitorii perioadei Părinților Apostolici care formulează și propagă doctrina milenaristă. Acest „om cu spiritul foarte îngust”[130], cum îl numește Eusebiu de Cezareea, probabil din cauza acestei învățături greșite, bazându-se pe tradiția orală, introduce
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
felul acesta se explică și ruma „mamelă“ din limbile italice nespecificate, căci apropiat de forma mamelei este mamelon „o ridicătură de teren, o înălțime“. În continuare ne ocupăm de cuvinte înrudite cu cel în discuție și anume: egeo-cretanul harmo „înălțime“, herma, „piscul, stânca în picioare“ (P. Faure, Viața de fiecare zi în Creta lui Minos, B., 1977, p. 93-195). Numele zeului grec Hermes este pus în legătură cu erma „piatră falică“ (Kernbah, Dicționar de mitologie generală, B., 1983, p. 264) sau herma „grămadă
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
înălțime“, herma, „piscul, stânca în picioare“ (P. Faure, Viața de fiecare zi în Creta lui Minos, B., 1977, p. 93-195). Numele zeului grec Hermes este pus în legătură cu erma „piatră falică“ (Kernbah, Dicționar de mitologie generală, B., 1983, p. 264) sau herma „grămadă de pietre“ (Bonnard, Civilizația greacă, I, p. 158). În fond este vorba de un cuvânt preelenic iar despre egeo-cretani un învățat ca Cyrus Gordon spunea că ar fi semiți vorbind o limbă semită foarte apropiată de cea din Ugarit
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
cea din Ugarit (C. Daniel, Gândirea feniciană, p. 81). Alții au asemuit limba egeo-cretană cu hitita. S-ar putea să aibă dreptate și dânșii deoarece în hitită este foarte frecvent h- la începutul cuvintelor ce încep cu vocală. Așadar harmo, herma, Hermes citite fără h ar fi apropiate de ram, rom, rum din limbile semitice cu metateză. Dar s-ar putea ca egeo-cretanul herma să fie înrudit cu armeanul kar „piatră“. Mergând mai spre răsărit întâlnim or „înălțime, a se ridica
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
dânșii deoarece în hitită este foarte frecvent h- la începutul cuvintelor ce încep cu vocală. Așadar harmo, herma, Hermes citite fără h ar fi apropiate de ram, rom, rum din limbile semitice cu metateză. Dar s-ar putea ca egeo-cretanul herma să fie înrudit cu armeanul kar „piatră“. Mergând mai spre răsărit întâlnim or „înălțime, a se ridica“ în limbile turcice (Sevortian, Dicționar etim., p. 542) or se știe că în aceste idiomuri -m este desinența care înseamnă „al meu, acesta
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]