135 matches
-
Caragiale". Spre a continua astfel, în duhul complementarității: "Dar, la fel, lirismul nativ a fost coarda sufletească fără de care n-ar fi înțeles, printre primii, dacă nu chiar primul, covîrșitoarea noutate a operei lui Tudor Arghezi, poezia lui Lucian Blaga, hermetismele lui Ion Barbu, însemnătatea liricii lui Ion Vinea pînă la Plantațiile lui Constant Tonegaru". Nu beneficiază oare și Barbu Cioculescu de o asemenea aptitudine duală? Nu e, în egală parte, și ironic și contemplativ, disponibil pentru polemică și pentru cuprinderea
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
lui, rezidă, cum arătam la început, în prezumția de gol, de totală disponibilitate pe care ar aduce-o aventura "artei absolute", așa cum denumea Tristan Tzara avangarda. Paradoxal, golul atrage magnetic "conținuturi" dintre cele mai inoportune. Nu "poezia pură" și nici hermetismul au pus la încercare idealul avangardist, ci imixtiunea unei doctrine extraestetice, cu servituțile sale de care nu se putea dispensa în nici o zonă în care a pătruns. Confuzia lui Gherasim Luca a fost cea dintre "eliberarea totală" la care aspira
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
a se retrage, Ion Barbu îi dă lui Nichita Stănescu celebrul sfat, care va marca poetica întregii generații de la '68: "Preferă Oda în metru antic!". Deși întîmplarea, exaltat povestită în aceeași noapte prietenilor, îi va influența atît poezia, îndepîrtîndu-l de "hermetismul formal" și apropiindu-l de cel "de fond", cît și metapoezia, prin întrebările asupra textului poetic modern, Nichita nu va suna niciodată la telefonul lăsat de Ion Barbu. Nimic aproape din ceea ce a reușit tînărul poet să creeze în anii
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
era unul radical diferit. Poezia modernista mimează pe sugestie, pe opacitate, nu pe transparență, pe refracție nu pe reflexie. Convingerea literatorilor moderniști era că lumea nu e rationalizabilă, inteligibila, cu instrumentele rațiunii, ei invocă nu o dată potențialul cunoașterii sensibile. Nici macar hermetismul - care reia programul manierist al secolului al șaisprezecelea - nu mizează deloc pe transparență, ci pe varianta intelectualista a unui sens la care se succede printr-o inițiere răbdătoare, progresivă. Restul poeților moderniști cereau chiar, la un moment dat, cum știm
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
intens la energiile subcutanate ale limbii, o conștiință poetica așezată pe spațiile albe dintre cuvinte și pe acel depozit magic al semnului lingvistic, refulat imemorial, dar în permanență aspirație către formă cristalina a construcției matematice. Amestec de topometrie și de hermetism, de forță și de fragilitate, de angajare fermă ( a se vedea atitudinea consecventă față de atentatul la integritatea fizică și simbolică a Coloanei... lui Brâncusi) și de sfiala adolescentina, Barbu Brezianu este incontestabil un învingător. La cei nouăzeci de ani pe
Un adolescent: Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17972_a_19297]
-
spațiul insular, valorificarea insularității, Insula România - aspecte semnificative ale cazului românesc) vin din zone diferite intersectînd în fapt un spațiu interdisciplinar: istorie a imaginarului (pentru spațiul românesc, grecesc, irlandez, francez, arab, britanic), etnologie, filosofie, sociologie, urbanism, gnosticism și misticism arab, hermetism și alchimie renascentistă, critică literară de diferite orientări, sociologia artei. Și autorii vin din spații diverse: Universitatea din București, Cluj, Grenoble. Institutul "A.D. Xenopol" din Iași, sau chiar din zone marginale spațiului academic. Insula se metamorfozează astfel de la un studiu
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
pe șine, în variante numeroase și deseori ingenioase. Aceasta nu este decât un travesti al controlului cerebral, al intelectului care-și tatonează limitele în raporturile sale cu ingenuitatea poeziei, prin urmare o dedublare fabuloasă a fabulosului aflat în impas. Prin hermetism, ezoterism, protocol inițiatic, autorul își asigură o supraviețuire condiționată. El afectează, cu o grație trufașa, rigidă, scienta și inscienta ce se interpenetrează în "elanul" spre absolut, proclama propria să magie discursiva, elaborată cu un entuziasm rece, care însă nu e
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
Grete Tartler Fie datorită lui Herodot, care a răspândit ideea că Egiptul e locul de naștere al religiei în general, fie datorită hermetismului (Hermes, varianta greacă pentru zeul egiptean Toth), a lui Pitagora și a neoplatonismului, apoi a renascentiștilor, care vedeau în Egipt izvorul înțelepciunii mistice, apoi a invaziei imagistice din secolul al 18-lea (sfinxul, obeliscul, ochiul în piramidă etc.), sau a
O noapte în Marea Piramidă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2567_a_3892]
-
de școală. "Revizuirile" lui E. Lovinescu înseamnă, de fapt, o rescriere prin comprimare și ordonare, de unde trebuie reținută neapărat ideea de autorevizuire. E drept că mai încoace s-a văzut că, în unele cazuri, revizuirea însemna chiar schimbarea de verdict. Hermetismul poeziei lui Ion Barbu se bizuie pe o bună lectură "filologică", prin care este contrazisă ideea încetățenită a criptizării treptate. Pur și simplu, n-ar fi vorba de hermetism în cazul poetului nostru. După obicei, partea a doua a cărții
Marian Papahagi, critic literar by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7970_a_9295]
-
văzut că, în unele cazuri, revizuirea însemna chiar schimbarea de verdict. Hermetismul poeziei lui Ion Barbu se bizuie pe o bună lectură "filologică", prin care este contrazisă ideea încetățenită a criptizării treptate. Pur și simplu, n-ar fi vorba de hermetism în cazul poetului nostru. După obicei, partea a doua a cărții are în vedere scriitori străini ca Gozzano, Umberto Saba, Ungaretti, Montale, Cardarelli, din nou Murilo Mendes. Intelectualitate și poezie cuprinde studii despre lirica toscană, "De amoris natura", San Francesco
Marian Papahagi, critic literar by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7970_a_9295]
-
încep zorii creștinismului. Singura cetate de scăpare a acestor divinități de mistere a rămas până azi filosofia ocultă. Aici au fost înghesuite toate relictele panteiste ale antichității, toți zeii necreștinați și salvați de la ardere pe rug, toate gnozele păgâne, întreg hermetismul neoalexandrin, astrologia caldeană, chiromanția și tarotul egiptean, magia naturală a lui Zamolxis și astrologia lui Zoroastru, kabbala iudaică, etc etc. A venit apoi o vreme când, grație renumelui unui Pseudo-Aristotel, tot acest tezaur de sapiențialitate frauduloasă a ieșit la lumină
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
nestemate/ amintirea e oază/ în deșertul cu toarte" (Scrisul). Oare caligrafia nu e o geometrie îmblînzită, domesticită? O geometrie umanizată? Reducția geometrică nu e, prin urmare, susținută decît pînă la un punct. E o simplă ipoteză a "purificării" lirismului prin hermetism care nu poate rezista dezlănțuirii vitale, extinderii învolburate a corespondențelor pe un generos curs fortuit de avangardistă ținută. Figurile abstracte nu reprezintă decît stavile relative împotriva unei erupții de imagini care constituie fenomenul originar al producției în cauză și în raport cu
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
de sine însuși din oroarea de a se repeta sau de a se recunoaște. Arghezi nu a fost un narcisist, ca atâția alții, mari artiști refugiați în contemplarea și admirația de sine ca o formă de estetism și chiar de hermetism. Sinele ca o hieroglifă indescifrabilă e o oglindă în care s-au pierdut mulți artiști. Mitul lui Narcis e tot ce-i poate fi mai străin lui Arghezi. Proteu e zeul care îl întruchipează, dar, dacă ar fi numai atât
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
energic, spontan, direct, de o intensitate adolescentină în trăire și exprimare. Revendicată de la modele avangardiste autohtone și occidentale, încă de la început, Gheorghe Grigurcu alternează suprarealismul cu absurdul, notația cotidiană cu imaginarul, concretul obiectual cu abstractul de sorginte speculativă, transparența cu hermetismul, dovedind, într-un spațiu poetic cu subtilitate și inventivitate configurat, o capacitate neobișnuită de sinteză a tuturor „ismelor”. Pe unele le-a preluat și asimilat (tehnicile suprarealismului, de exemplu), pe altele (onirismul, textualismul, postmodernismul etc.) le-a descoperit el însuși
Consecvența cu sine a poetului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3851_a_5176]
-
de la Arghezi, Bacovia, Barbu, Blaga ș. a., la Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu ș. a., despre căutarea cu firească insurgență a unui drum propriu, despre încercarea de a-și contura un „teritoriu poetic “inconfundabil. Lecția simbolist-instrumentalistă (wagneriană), ori bacoviană, cu „deschideri “spre hermetismul baladesc-barbian, și-o însușise poetul încă de prin Aprilie 1955, după cum dovedesc destule texte: «Și, și șina/plânge sânge, /sânge, sânge, /sânge, sânge, /șerpi de sânge// [...] //jos la ace, /între ace, /printre ace, /trece trenul, /trece trenul/și, și șina
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
nr. 999 din 25 septembrie 2013. DETERMINISM s.n. (Fil.) Teorie care susține universalitatea principiului cauzalității, teza că toate fenomenele naturii, societății și gândirii se nasc și se dezvoltă în virtutea unor cauze, mișcarea lor fiind guvernată de legi obiective. [< fr. déterminisme]. HERMETISM (‹ fr., n. pr. Hermes) s. n. (FILOZ.) Ansamblu de doctrine expus în cele 17 tratate din Corpus Hermeticum, apărute însec. 2-3 în Egipt. Alchimia, astrologia, filozofia, magia și teologia formează în h. o doctrină a mântuirii, o revelație oferită celui ce căuta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
dialectice. - V. nega. Citește mai mult DETERMINISM s.n. (Fil.) Teorie care susține universalitatea principiului cauzalității, teza că toate fenomenele naturii, societății și gândirii se nasc și se dezvoltă în virtutea unor cauze, mișcarea lor fiind guvernată de legi obiective. [< fr. déterminisme].HERMETISM (‹ fr., n. pr. Hermes) s. n. (FILOZ.) Ansamblu de doctrine expus în cele 17 tratate din Corpus Hermeticum, apărute însec. 2-3 în Egipt. Alchimia, astrologia, filozofia, magia și teologia formează în h. o doctrină a mântuirii, o revelație oferită celui ce căuta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
25 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului DETERMINISM s.n. (Fil.) Teorie care susține universalitatea principiului cauzalității, teza că toate fenomenele naturii, societății și gândirii se nasc și se dezvoltă în virtutea unor cauze, mișcarea lor fiind guvernată de legi obiective. [< fr. déterminisme]. HERMETISM (‹ fr., n. pr. Hermes) s. n. (FILOZ.) Ansamblu de doctrine expus în cele 17 tratate din Corpus Hermeticum, apărute însec. 2-3 în Egipt. Alchimia, astrologia, filozofia, magia și teologia formează în h. o doctrină a mântuirii, o revelație oferită celui ce căuta
DICŢIONAR DE TERMENI de DALELINA JOHN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360973_a_362302]
-
ordin mai profund? Nu cumva toată această construcție poetică, bazată pe întrepătrunderea dintre interior și exterior, are ca punct de plecare o interferență subtilă între sufletul autoarei și „sufletul lumii”, o vibrație insesizabilă între „microcosm” și „macrocosm” - ca să păstrăm limbajul hermetismului tradițional? Poate fi o rezonare care nu se produce la nivelul conștientului Verei Crăciun, dar care nu poate trece în actualitate decât sub forma poeziei. Atunci nevoia de poezie este tocmai nevoia de a nu pierde urma lăsată în sufletul
NOU SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363140_a_364469]
-
Ce e nemărginit/ Și nu calcă iarbă străină?/ Sufletul mamei.“ (Ghicitoare fără sfârșit) Mama, ca motiv fundamental al poeziei lui Vieru, cunoaște numeroase întrupări stilistice, de la confesiunea directă, abia ascunsă în mantia versului și studiul diverselor motive până la un anumit hermetism folcloric. „Ușoară maică, ușoară,/ C-ai putea să mergi călcând/ Pe semințele ce zboară/ Între ceruri și pământ./ În priviri c-un fel de teamă/ Fericită totuși ești/ Iarba știe cum te cheamă/ Steaua știe ce gândești“ (Făptura mamei). De
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ () [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
etc. Demne de sunt studiat sunt și lucrarile Prof. Dr. Nicolae Georgescu, precum și altele. Merită văzut studiul patografic numit ,,DESPRE BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU’’ făcut de docent dr. medic neuropatolog Ovidiu Vuia unde teoria episoadelor maniaco-depresive și recunoașterea ”hermetismului conștient”pe care-l practica Mihai Eminescu se cam contrazic și par să-i dau dreptate autorului Nicolae Georgescu. Toate teoriile existente relevă că poetul/ziaristul/omul de cultură, era un personaj incomod în polica vremii și că natura conspiratională
„ STELELE 'N CER” de DALELINA JOHN în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342093_a_343422]
-
că este imposibil să separi curentul hermetic de curentul științific, Paracelsus de Galilei. Cunoașterea hermetică îi va influența pe Bacon, Copernic, Kepler, Newton, iar știința cantitativă modernă se va naște, între altele, dintr-un schimb cu acea cunoaștere calitativă a hermetismului [...] Însă, această influență este intim legată de o certitudine pe care hermetismul nu o avea, de care nu putea și nu voia să aibă cunoștință: descrierea lumii se făcea potrivit unei logici a cantității, și nu a calității. Astfel, paradoxal
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Galilei. Cunoașterea hermetică îi va influența pe Bacon, Copernic, Kepler, Newton, iar știința cantitativă modernă se va naște, între altele, dintr-un schimb cu acea cunoaștere calitativă a hermetismului [...] Însă, această influență este intim legată de o certitudine pe care hermetismul nu o avea, de care nu putea și nu voia să aibă cunoștință: descrierea lumii se făcea potrivit unei logici a cantității, și nu a calității. Astfel, paradoxal, modelul hermetic contribuie la nașterea noului său adversar: raționalismul științific modern. Iraționalismul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
27,15). Relația principalei porți energetice, adică a Svadhistana chakra cu splina nu face decât să sublinieze cele arătate, prin acțiunea absorbantă de prana (reducătoare) de către un organ oxidant. O afirmație citată de , anume părerea lui R. Guénon, în contextul hermetismului, că marea piramidă este mormântul lui Hermes, cuprinzând ascunse (codificate, n.n.) în ea tainele înțelepciunii și cunoașterii acestuia, ne prilejuiește, in contextul datelor noastre experimentale și teoretice , motivul de a enunța un corolar al acestui capitol. Anume, cel puțin proporțiile
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Soare: încă în Poinmandres, tratat hermesian anterior creștinismului, se arată că “necorporalii (spiritele, n.n.) se reflectă în corpuri și corpurile în necorporali, adică lumea sensibilă se reflectă în inteligibil, iar lumea inteligibilă în sensibil ”. Un alt text de bază al hermetismului, anume Asclepios, arată în acest sens că “omul introduce în statuile făcute cu mâna sa un suflet (element) divin și din acel moment ele sunt dotate cu puterea de a face binele și răul, precum și cu o libertate care le
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]