67 matches
-
din 24 decembrie 1911. Noua atitudine față de munca de creație era apreciată ca împlinirea unui vis frumos: Avem astăzi câteva reviste literare care plătesc pe colaboratori. Așa ceva era la noi, până mai alaltăieri, basmul cu merele de aur din grădina Hesperidelor." Semnalând importanța faptului că "scriitorii români, îndeosebi Veniaminii literaturii noastre, au fost chemați și adunați cu stăruință, acum în urmă, în Societatea Scriitorilor Români", Gala Galaction releva că scopul principal al acesteia era acela de a determina editurile, ziarele și
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
Simona Vasilache Cărările vieții și ale morții sînt vegheate, de cînd e lumea, de trei femei, sub nume foarte diferite. Fețe ale liniștii sau, dimpotrivă, ale patimii. Grații, Graie, Hesperide, Erinii. Viața și moartea însele, între care crește, frămîntată, conștiința ireductibilei lor asemănări. Nu altcuiva decît preaomenescului acestei treimi, avîntat, cînd s-ar voi șovăielnic, îi scrie Bogza, în "epoca haotică și prerevoluționară a anilor 1930", un Cântec de revoltă
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
Cruz de Tenerife pentru studiile liceale, iar pe această insulă din arhipelag își va petrece cea mai mare parte a vieții. De foarte tânăr începe să colaboreze la Gazeta de Tenerife, până când ajunge să facă parte din consiliul redacțional de la Hesperide, care îi publică prima operă, Líquenes (1928). García Cabrera a fost membru fondator al revistelor Cartones și Gazeta de Artă, cea care îi editează volumul Transparencias fugadas (1934), urmat în același an de La rodilla en el agua și Los senos
Centenar Pedro García Cabrera by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11171_a_12496]
-
își împodobesc livada și ograda (Allegro vivace), sâcâiți de cizmarul neglijent și haotic, agasați de un fost secretar de partid, dar agreând vecinătatea lui Rareș Petrecu, un ceasornicar ce făcuse Canalul; același orășel pașnic și prăfos gazduiește o Grădină a Hesperidelor, proprietatea unui fost magistrat, în a cărei ambianță snobimea, fețele subțiri, se adună la sclifosite serate muzicale (Nadir, la ospățul melomanilor; Lacrima complicității). Acțiunea și peripul singuraticilor se mută și în alte spații (Valea Bârgaielor, Ochii dascălului Irimie), un cartier
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
curiozitatea și l-a trimis la sediul Artei. Deschise un sertar și scoase ceva ce părea a fi o piatră roșiatică, mare cât o nucă. — Privește. Ai mai văzut vreodată așa ceva? Dante observă obiectul cu luare aminte. — E aramă? — Merele Hesperidelor, răspunse Flavio pe un ton misterios. Da, e aramă. Cât se poate de pură. — Și poate fi preschimbată În aur? — Poate. Genovezul se apucă din nou să Învârtă pipeta Între degete. — Arama se găsește În natură sub forma unor subțiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
o pasiune nefirească într-un verde la fel de înmiresmat ca primăvara și la fel de pur ca apa sclipitoare a unui pârâiaș de munte. Cine ar putea spune ce fantezie chinuită dăduse naștere acestor fructe? Ele își aveau locul într-o grădină a Hesperidelor din Polinezia. Era ceva ciudat de viu în ele, de parcă ar fi fost create într-un stadiu al istoriei înnegurate a Pământului, când lucrurile nu erau încă fixate într-o formă irevocabilă. Erau luxuriante într-un mod amețitor. Erau încărcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
în zona Tigrului și Eufratului. Rezumare a lumii, ea propune un laborator, un exemplu, ceea ce ar putea fi o societate, o cetate, o planetă inspirate de acest model. Dacă ea exista în mitologie - Zeus se căsătorește cu Hera în grădina Hesperidelor... -, grecii îi descoperă farmecul abia după cuceririle făcute de Alexandru în Asia îînceputul secolului al IV-lea î.Hr.). Or, Epicur creează Grădina cu vreo douăzeci de ani mai târziu, în 305-306, într-o perioadă în care conjunctura politică sumbră își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
în: Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului ICOANE Heliotropul se rotește după astrul palid revărsat Peste trupul Toamnei. În festinul ei amețitor Soarele agonizează prin tămâia boabelor rubinii Clătinându-se apoi printre gutui cu parfum exotic. Hesperidele îl așteaptă pe Herakles. În Grădina cu mere De aur doar să întinzi mâna. Heruvimii din Hyperboreea Visurilor pun icoane anotimpului. Să nu i se alunge Norocul prins în curcubeul oglinzii. Să se fixeze în Oracol. Referință Bibliografică: ELISABETA IOSIF
ELISABETA IOSIF ICOANE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368743_a_370072]
-
le dorească apropierea, prietenia, dragostea... Numai prin dragoste sinceră și curată putem dobândi virtutea mult râvnită! Nu spunem noi românii: este frumoasă ca o floare? Sau: floarea asta este gingașă ca iubita mea? În mitologia greacă se mai povestește despre Hesperide, trei nimfe, surori, care stăpâneau o grădină cu mere de aur... Ce poate fi mai fermecător decât o ambianță de femei frumoase, fructe proaspete și flori? Se știe că florile simt mai mult decât animalele și decât noi, oamenii. Cu
FEMEILE ŞI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365238_a_366567]
-
le dorească apropierea, prietenia, dragostea... Numai prin dragoste sinceră și curată putem dobândi virtutea mult râvnită! Nu spunem noi românii: este frumoasă ca o floare? Sau: floarea asta este gingașă ca iubita mea? În mitologia greacă se mai povestește despre Hesperide, trei nimfe, surori, care stăpâneau o grădină cu mere de aur... Ce poate fi mai fermecător decât o ambianță de femei frumoase, fructe proaspete și flori? Se știe că florile simt mai mult decât animalele și decât noi, oamenii. Cu
FEMEILE ȘI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377598_a_378927]
-
Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016. ICOANE Heliotropul se rotește după astrul palid revărsat Peste trupul Toamnei. În festinul ei amețitor Soarele agonizează prin tămâia boabelor rubinii Clătinându-se apoi printre gutui cu parfum exotic. Hesperidele îl așteaptă pe Herakles. În Grădina cu mere De aur doar să întinzi mâna. Heruvimii din Hyperboreea Visurilor pun icoane anotimpului. Să nu i se alunge Norocul prins în curcubeul oglinzii. Să se fixeze în Oracol. Citește mai mult ICOANEHeliotropul
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
se alunge Norocul prins în curcubeul oglinzii. Să se fixeze în Oracol. Citește mai mult ICOANEHeliotropul se rotește după astrul palid revărsatPeste trupul Toamnei. În festinul ei amețitorSoarele agonizează prin tămâia boabelor rubiniiClătinându-se apoi printre gutui cu parfum exotic.Hesperidele îl așteaptă pe Herakles. În Grădina cu mereDe aur doar să întinzi mâna. Heruvimii din HyperboreeaVisurilor pun icoane anotimpului. Să nu i se alungeNorocul prins în curcubeul oglinzii. Să se fixeze în Oracol.... XIV. ELISABETA IOSIF VIORI DE OCTOMBRIE, de
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
Vîrstă de Aur, localizînd această epoca ideală în Oceanul Atlantic, între Albion (Anglia) și America, în presupusa Atlantida. Lumea de Aur a lui Blake, deoarece se află în "pădurea lui Dumnezeu", ar putea semnifică și "lumea" merelor de aur, sau Grădină Hesperidelor, care, în interpretarea lui Vossius, este firmamentul cu stele (stelele fiind merele de aur)97 (acesta este guvernat de Urizen că "Prinț al Luminii"98). Din punct de vedere științific este interesant și faptul că Blake vorbește aici despre "dealurile
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
72. Există numeroase speculații privind mitul Atlantidei conform cărora aceasta ar putea fi identificată cu civilizația minoică din insula Cretă (id.). Platon însă plasează acest continent mitic în Oceanul Atlantic, la fel ca Blake, dincolo de Coloanele lui Hercule (Strîmtoarea Gibraltar). Grădină Hesperidelor și Insulele Fericiților sînt uneori identificate cu această regiune mitică (în Grădina Hesperidelor erau ținute merele de aur; vezi Vossius: Hesperidele ar fi orele serii, grădină ar fi cerul, merele de aur ar fi stelele, furtul merelor de către Hercule ar
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
identificată cu civilizația minoică din insula Cretă (id.). Platon însă plasează acest continent mitic în Oceanul Atlantic, la fel ca Blake, dincolo de Coloanele lui Hercule (Strîmtoarea Gibraltar). Grădină Hesperidelor și Insulele Fericiților sînt uneori identificate cu această regiune mitică (în Grădina Hesperidelor erau ținute merele de aur; vezi Vossius: Hesperidele ar fi orele serii, grădină ar fi cerul, merele de aur ar fi stelele, furtul merelor de către Hercule ar fi dispariția stelelor la revărsatul zorilor). (Cf. Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Platon însă plasează acest continent mitic în Oceanul Atlantic, la fel ca Blake, dincolo de Coloanele lui Hercule (Strîmtoarea Gibraltar). Grădină Hesperidelor și Insulele Fericiților sînt uneori identificate cu această regiune mitică (în Grădina Hesperidelor erau ținute merele de aur; vezi Vossius: Hesperidele ar fi orele serii, grădină ar fi cerul, merele de aur ar fi stelele, furtul merelor de către Hercule ar fi dispariția stelelor la revărsatul zorilor). (Cf. Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, pp. 55, 224, 251; și Dictionary of Classical
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
plante sunt numite în popor „somnoroasă” și ambele sunt folosite pentru efectul lor soporific). Pentru a putea pătrunde în Infern, Enea îi oferă Cerberului o turtă de făină cu miere și foi de mac (Papaver somniferum). Dragonul care păzea grădina Hesperidelor este răpus dându-i-se miere amestecată cu opium (Virgiliu, Eneida), iar dragonul care păzea „lâna de aur” este învins după ce Iason „îl stropește cu iarbă cu soc adormitor” (Ovidiu, Metamorfoze, VII). Motivul este atât de puternic, încât a pătruns
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în zona Tigrului și Eufratului. Rezumare a lumii, ea propune un laborator, un exemplu, ceea ce ar putea fi o societate, o cetate, o planetă inspirate de acest model. Dacă ea exista în mitologie - Zeus se căsătorește cu Hera în grădina Hesperidelor... -, grecii îi descoperă farmecul abia după cuceririle făcute de Alexandru în Asia îînceputul secolului al IV-lea î.Hr.). Or, Epicur creează Grădina cu vreo douăzeci de ani mai târziu, în 305-306, într-o perioadă în care conjunctura politică sumbră își
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
, revistă apărută la București, săptămânal, de la 18 martie până la 5 aprilie 1912 (trei numere). Ca și alte publicații simboliste, precum „Revista celorlalți”, „Fronda”, „Simbolul” sau „Grădina hesperidelor”, I. reprezintă direcția nouă, de inovare a expresiei artistice în poezie: „Nu mai credem în actualele formule și nici în posibilitatea unei reabilitări a lor. Înțelegem, prin urmare, să călcăm drumuri neumblate și să născocim motive noi.” Colaborează cu versuri
INSULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287565_a_288894]
-
intereselor românești; ziarul continuă să se tipărească, din 1935 până în 1940, la București. H. a mai colaborat cu versuri, proză, articole dedicate vieții literare, mai ales mișcării simboliste, articole despre teatru, altele cu tematică socială sau politică la „Simbolul”, „Grădina Hesperidelor”, „Seara”, „Gândul nostru”, „Egalitatea”, „Spectatorul”, „Lupta”, „Ziua”, „Tribuna parlamentară” ș.a. A semnat frecvent cu pseudonimul Hidalgo, dar și Ben Amura, Ciric, Vondra sau cu inițiale. Părerile politice, mai ales pacifismul său, bazat pe idei care pot fi regăsite, între alții
HEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287424_a_288753]
-
A mai colaborat la „Revista celorlalți”, „Flacăra”, „Simbolul”, „Insula”, „Floare-albastră”, „Seara”, „Facla”, „Mișcarea literară”, „Salonul literar”, „Graiul vremii”, iar în ultimii ani de viață la „Pagini dunărene”, „Cronica”, „Ramuri” ș.a. Poeziile și le-a strâns în volumele Poeme (1911), Grădina Hesperidelor (1912), Imperii efemere (1925). Avea sub tipar, în 1929, Armonii lascive. În 1902 îi apăruse culegerea de caricaturi Politicienii noștri. A fost prieten cu Ion Minulescu, care a exercitat o înrâurire asupra liricii sale, l-a cunoscut pe Tudor Arghezi
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
Dimensiunea de fast și de ireal căutată în poezie este cultivată în basmele sale pentru copii - Păunașul codrilor (1929), Povestea lui Bugeac împărat (1939), Abdalah și frumoasa Azad (1939) ș.a. -, care au rezistat în timp. SCRIERI: Poeme, București, 1911; Grădina Hesperidelor, București, 1912; Imperii efemere, București, 1925; Păunașul codrilor, București, 1929; Zaza. București, 1939; Povestea lui Bugeac împărat, București, 1939; Pățaniile lui Stan Boroboață, București, 1939; Povestea lui Mitu Sucitu, București, 1939; Abdalah și frumoasa Azad, București, 1939; Zastra fachirul. Poveste
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
erotice în poezia română (1745-1870), București, 1982; Scriitori români (1830-1870), Craiova, 1991; Neodihna vămilor, Craiova, 1993; Aripi în timp, Târgu Jiu, 1994; ed. 2, pref. Dumitru Micu, postfață Ovidiu Ghidirmic, Craiova, 1996; Neliniștea esențelor, Târgu Jiu, 1996; Colocvii în Grădina Hesperidelor, Craiova, 2002. Ediții: Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă, Craiova, 1995; Marin Sorescu în scrisori de familie, introd. edit., Târgu Jiu, 1999; ed. Slatina, 2001; Marin Sorescu, Versuri inedite, introd. edit., Craiova, 2001; ed. 2, Craiova, 2002, Săgeți postume, introd. edit
SORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]
-
Ovidiu Ghidirmic, Recuperarea universului arhaic, „Cuvântul libertății”, 1993, 3; Florea Miu, Profil George Sorescu, R, 2000, 1; Georgeta Drăghici, Pentru o biografie a operei, RL, 2001, 2; Eugen Simion, Marin Sorescu, epistolier, CC, 2001, 10; Ovidiu Ghidirmic, „Colocvii în Grădina Hesperidelor”, „Scrisul românesc”, 2003, 1-2; Firan, Profiluri, II, 250-252. M.P.-C.
SORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]
-
pseudonimul Adrian Alexandru, în 1904, la „Pleiada”, aflată sub auspiciile marelui poet, pe care îl cunoscuse în 1903. După război, la reapariția „Literatorului”, în 1918, S. devine prim-redactor al revistei. Alcătuiește unicul număr (4 aprilie 1912) al publicației „Grădina Hesperidelor”, iar la Arad înființează și conduce revista „Salonul literar” (15 martie 1925-15 mai 1926). Colaborează și la „Românul”, „Românul literar”, „Vieața nouă”, „Revista idealistă”, „Viața literară și artistică”, „Convorbiri critice”, „Seara”, „Minerva literară ilustrată”, „Rampa”, „Noua revistă română”, „Scena”, „Ilustrațiunea
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]