68 matches
-
în: Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului ICOANE Heliotropul se rotește după astrul palid revărsat Peste trupul Toamnei. În festinul ei amețitor Soarele agonizează prin tămâia boabelor rubinii Clătinându-se apoi printre gutui cu parfum exotic. Hesperidele îl așteaptă pe Herakles. În Grădina cu mere De aur doar să întinzi mâna. Heruvimii din Hyperboreea Visurilor pun icoane anotimpului. Să nu i se alunge Norocul prins în curcubeul oglinzii. Să se fixeze în Oracol. Referință Bibliografică: ELISABETA IOSIF
ELISABETA IOSIF ICOANE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1480086511.html [Corola-blog/BlogPost/368743_a_370072]
-
își împodobesc livada și ograda (Allegro vivace), sâcâiți de cizmarul neglijent și haotic, agasați de un fost secretar de partid, dar agreând vecinătatea lui Rareș Petrecu, un ceasornicar ce făcuse Canalul; același orășel pașnic și prăfos gazduiește o Grădină a Hesperidelor, proprietatea unui fost magistrat, în a cărei ambianță snobimea, fețele subțiri, se adună la sclifosite serate muzicale (Nadir, la ospățul melomanilor; Lacrima complicității). Acțiunea și peripul singuraticilor se mută și în alte spații (Valea Bârgaielor, Ochii dascălului Irimie), un cartier
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448732634.html [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
le dorească apropierea, prietenia, dragostea... Numai prin dragoste sinceră și curată putem dobândi virtutea mult râvnită! Nu spunem noi românii: este frumoasă ca o floare? Sau: floarea asta este gingașă ca iubita mea? În mitologia greacă se mai povestește despre Hesperide, trei nimfe, surori, care stăpâneau o grădină cu mere de aur... Ce poate fi mai fermecător decât o ambianță de femei frumoase, fructe proaspete și flori? Se știe că florile simt mai mult decât animalele și decât noi, oamenii. Cu
FEMEILE ŞI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Femeile_si_florile_vavila_popovici_1330626591.html [Corola-blog/BlogPost/365238_a_366567]
-
Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016. ICOANE Heliotropul se rotește după astrul palid revărsat Peste trupul Toamnei. În festinul ei amețitor Soarele agonizează prin tămâia boabelor rubinii Clătinându-se apoi printre gutui cu parfum exotic. Hesperidele îl așteaptă pe Herakles. În Grădina cu mere De aur doar să întinzi mâna. Heruvimii din Hyperboreea Visurilor pun icoane anotimpului. Să nu i se alunge Norocul prins în curcubeul oglinzii. Să se fixeze în Oracol. Citește mai mult ICOANEHeliotropul
ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
se alunge Norocul prins în curcubeul oglinzii. Să se fixeze în Oracol. Citește mai mult ICOANEHeliotropul se rotește după astrul palid revărsatPeste trupul Toamnei. În festinul ei amețitorSoarele agonizează prin tămâia boabelor rubiniiClătinându-se apoi printre gutui cu parfum exotic.Hesperidele îl așteaptă pe Herakles. În Grădina cu mereDe aur doar să întinzi mâna. Heruvimii din HyperboreeaVisurilor pun icoane anotimpului. Să nu i se alungeNorocul prins în curcubeul oglinzii. Să se fixeze în Oracol.... XIV. ELISABETA IOSIF VIORI DE OCTOMBRIE, de
ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
le dorească apropierea, prietenia, dragostea... Numai prin dragoste sinceră și curată putem dobândi virtutea mult râvnită! Nu spunem noi românii: este frumoasă ca o floare? Sau: floarea asta este gingașă ca iubita mea? În mitologia greacă se mai povestește despre Hesperide, trei nimfe, surori, care stăpâneau o grădină cu mere de aur... Ce poate fi mai fermecător decât o ambianță de femei frumoase, fructe proaspete și flori? Se știe că florile simt mai mult decât animalele și decât noi, oamenii. Cu
FEMEILE ȘI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1488896623.html [Corola-blog/BlogPost/377598_a_378927]
-
muritoare, care au poziții diferite ce le pun în valoare grația și suplețea. Meidias, pe un vas de argilă arsă în formă de pară răsturnată și cu trei toarte, a figurat în două registre suprapuse, de jos în sus, grădina Hesperidelor și răpirea Leucippidelor. Stilul arhaic al sculpturii dispare , cedând locul stilului sever care se dezvoltă într-un stil clasic, dominat de personalitatea lui Fidias. La începutul secolului V i.en., stilul arhaic își pierde respirația: frontoanele templului Aphaia, în Egina
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
noastră chiar și cu Praz ("Allium ampeloprasum var. porrum"). Plinius menționează un tip numit "gutuie de Mulvian", care se putea mânca crudă. Columella menționează trei tipuri, una dintre ele "mărul de aur" - care era probabil fructul paradisului citat în "Grădina Hesperidelor"- a dat nume tomatelor italiene (pomodoro). Gutuiul este cultivat în zonele centrale și de sud, unde verile sunt suficient de calde pentru ca coacerea să fie bună. Nu sunt culturi de mare cantitate; în general unu sau doi arbori într-o
Gutui () [Corola-website/Science/309707_a_311036]
-
sau unite, petalele sunt libere (pe tipul 4 sau 5), stamine 8-10, iar gineceul din 3-5 carpele libere la bază dar unite prin stilele lor. La baza ovarului se află un disc nectarifer intrastaminal, subovarian. Fructul este bacă, drupă, samară, hesperidă, capsulă sau schizocarp (mericarpic). Dictamnus albus L. (frăsinel) are rizomi și rădăcini adventive. Tulpina erbacee ajunge la 80 cm inălțime, iar florile sunt alb-roze, puternic mirositoare. În tulpină și în frunzele mari, penat-sectate, se află alcaloizi toxici. Partea subterană are
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
tonică și stimulentă. Crește în locuri însorite și în pădurile de cer și gîrniță. Citrus cuprinde 12 specii lemnoase cu frunze persistente (uneori cu un spin la bază). Florile sunt albe, cu androceu poliadelf. Fructul este o bacă mare, numită hesperidă (partea comestibilă provine din peretele intern al carpelei, care se transformă în endocarp). C. sinensis L. (portocalul), C. reticulata Blanco (mandarinul), C. paradisi (L.) L. (grapefruit), C. limon Burm. f. (lămâiul) sunt speciî răspândite în cultură, în diverse țări mediteraneene
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
capitale (Santa Cruz de Tenerife și Las Pălmaș de Gran Canaria) sunt co-capitale ale regiunii autonome. Fiecare din cele șapte insule importante este condusă de un ansamblu numit "cabildo insular". sunt considerate a fi la originea mitului grec al Grădinii Hesperidelor. Insulele au fost denumite „canare” (din latină "caniș", câine) datorită numărului mare de foci(focile erau numite "câini de mare") ce existau pe insule. Canarul (o specie locală de cănăraș: "Serinus canaria") a fost denumit după insule. Fiind descoperite mai
Insulele Canare () [Corola-website/Science/296742_a_298071]
-
calea cea dreaptă. Euryale, Stheno și Medusa erau cele trei fiice monstruoase ale lui Phorcys și Ceto. Dintre ele, primele două erau nemuritoare. Medusa — considerată prin excelență „gorgonă” — era muritoare. Sălașul gorgonelor se afla la capătul lumii, în apropierea Grădina Hesperidelor. Cele trei "gorgone " nu au fost din totdeauna inspaimantatoare. De fapt, ele au fost niște femei foarte frumoase. De aceea Medusa împreuna cu Poseidon au ajuns sa aibă o Aventura. Din păcate, acest lucru se petrecute în templul zeiței Atena
Gorgone () [Corola-website/Science/298351_a_299680]
-
țara amazoanelor, și după o luptă grea, a reușit să acapareze brâul reginei. Isprava a zecea a fost să aducă la Micene vacile lui Geryones, care au fost sacrificate în cinstea Herei. Apoi au urmat aducerea merelor de aur ale Hesperidelor, care au fost înapoiate deținătoarelor de drept, și furarea lui Cerber, câinele iadului, care de asemenea a fost revendicat lui Hades, stăpânul infernului. După moartea lui Heracle, Eurystheus i-a prigonit pe urmașii săi (Heraclizii, sub conducerea fiului lui Heracle
Eurystheus () [Corola-website/Science/311855_a_313184]
-
prototipul ceresc al acestuia. În Noul Testament al creștinismului Paulin, există o legătură a cuvântului "paradis" cu tărâmul celor binecuvântați (spre deosebire de tărâmul celor blestemați), printre cei care deja au murit, cu influențe elenistice evidente observate de către numeroși cărturari. Gradina grecească a Hesperidelor a fost oarecum similară cu conceptul creștin al Grădinii Edenului, și până în secolul al XVI-lea a fost făcută o asociație mai mare de intelectuali în pictura Cranach ("vezi ilustrația de la începutul paginii"). În această pictură, numai "acțiunea" ce are
Grădina Edenului () [Corola-website/Science/311160_a_312489]
-
Grădinii Edenului, și până în secolul al XVI-lea a fost făcută o asociație mai mare de intelectuali în pictura Cranach ("vezi ilustrația de la începutul paginii"). În această pictură, numai "acțiunea" ce are loc acolo identifică cadrul ca distinct de Gradina Hesperidelor, cu fructul său de aur. Alan Millard a emis ipoteza că Gradina Eden nu reprezintă un loc "geografic" , ci mai degrabă o "memorie culturală" a unor "timpuri mai simple", când omul trăia din darurile Dumnezeiești (așa cum vânătorii și culegătorii "primitivi
Grădina Edenului () [Corola-website/Science/311160_a_312489]
-
zeiței Rhea, Zeus l-a zămislit pe Dionysos Zagreus, care a fost menit a fi stăpânul lumii. Această stăpânire era însă râvnită și de titani, care, instigați de Hera, l-au ademenit pe tânărul Dionysos cu jucării și cu merele Hesperidelor, l-au sfâșiat și l-au măncat. Doar inima lui a fost recuperată de Atena și adusă lui Zeus, care l-a putut crea astfel cu Semele pe al treilea Dionysos, numit Lyseus, zeul vinului și al orgiilor. Pe titani
Orfism (religie) () [Corola-website/Science/304069_a_305398]
-
foarte înțelept, care are puterea de a prezice viitorul, dar nu răspunde la întrebări decât dacă este prins, iar pentru a evita acest lucru, el își schimbă forma (ca atunci când Heracles a venit să îl întrebe despre drumul spre Grădina Hesperidelor). Domeniul lui Nereus și al celor 50 de fiice este, în special, Marea Egee, unde au salvat multe nave de la distrugere. Nereus a fost tatăl lui Thetys, care la rândul ei a fost mama eroului grec Ahile. Nereus este menționat de
Nereus () [Corola-website/Science/300162_a_301491]
-
Institutul de arte grafice „Eminescu”, București, 1903. PETICĂ 1909: Ștefan Petică, "Cântecul toamnei. Serenade demonice. Poeme de Ștefan Petică", vol. îngrijit de Gr. A. Tăbăcaru, Noua Tip. Profesională, Dimitrie C. Ionescu, București, 1909. PETICĂ 1912: Ștefan Petică, "Poezii" în „Grădina Hesperidelor”, 4 aprilie 1912, număr unic. PETICĂ 1925: Ștefan Petică", Cântece de seară", în „Ateneul cultural”, I, publicate de Gr. Tăbăcaru după manuscrise în nr. 1-3, martie 1925. PETICĂ 1927: Ștefan Petică",Poeme", București. PETICĂ 1938: Ștefan Petică, "Opere", ediție îngrijită
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
în peștera lui Pholus. Cu această ocazie a fost ucis de către Heracle și bunul centaur Chiron. 8. Readucerea Alcestei din regatul subpământean. 9. Lupta cu Anteu (Antaeus). 10. Lupta cu Cycnus, pe care l-a ucis în drum spre Grădina Hesperidelor. 11. Eliberarea lui Prometheus. Traversând Caucasul, pe drumul spre aceeași Grădină a Hesperidelor, eroul a ucis vulturul care devora ficatul titanului Prometheus înlănțuit de o stâncă. 12. Lupta împotriva lui Lycaon, fiul lui Ares și al Pyrenei, care, opunându-se
Heracle () [Corola-website/Science/298352_a_299681]
-
bunul centaur Chiron. 8. Readucerea Alcestei din regatul subpământean. 9. Lupta cu Anteu (Antaeus). 10. Lupta cu Cycnus, pe care l-a ucis în drum spre Grădina Hesperidelor. 11. Eliberarea lui Prometheus. Traversând Caucasul, pe drumul spre aceeași Grădină a Hesperidelor, eroul a ucis vulturul care devora ficatul titanului Prometheus înlănțuit de o stâncă. 12. Lupta împotriva lui Lycaon, fiul lui Ares și al Pyrenei, care, opunându-se trecerii lui Heracles spre Grădina Hesperidelor, a fost învins și el de către erou
Heracle () [Corola-website/Science/298352_a_299681]
-
Caucasul, pe drumul spre aceeași Grădină a Hesperidelor, eroul a ucis vulturul care devora ficatul titanului Prometheus înlănțuit de o stâncă. 12. Lupta împotriva lui Lycaon, fiul lui Ares și al Pyrenei, care, opunându-se trecerii lui Heracles spre Grădina Hesperidelor, a fost învins și el de către erou. 13. Lupta cu gigantul Alcyoneus pe care l-a omorât cu măciuca sa, ajutat fiind și de zeița Athena. 14. Prinderea cercopilor. 15. Expediția argonauților, la care a participat, abandonând-o însă pe
Heracle () [Corola-website/Science/298352_a_299681]
-
unele lucruri și mai groaznice dacă aș fi vrut, căci Simon se decisese să-mi aplice cel mai aspru tratament și mă alerga în dreapta și în stânga să-i aduc tot felul de lucruri, care nu erau deloc diferite de merele hesperide. Trebuia să mă țigănesc cu portarii pentru mangalul pe care li-l vindeam, să-i calmez și să le împing bacșiș, să îndulcesc târgul făcând cinste cu o bere, să mă iau la harță cu agenții de asigurări pentru posibilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
în zona Tigrului și Eufratului. Rezumare a lumii, ea propune un laborator, un exemplu, ceea ce ar putea fi o societate, o cetate, o planetă inspirate de acest model. Dacă ea exista în mitologie - Zeus se căsătorește cu Hera în grădina Hesperidelor... -, grecii îi descoperă farmecul abia după cuceririle făcute de Alexandru în Asia îînceputul secolului al IV-lea î.Hr.). Or, Epicur creează Grădina cu vreo douăzeci de ani mai târziu, în 305-306, într-o perioadă în care conjunctura politică sumbră își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
în zona Tigrului și Eufratului. Rezumare a lumii, ea propune un laborator, un exemplu, ceea ce ar putea fi o societate, o cetate, o planetă inspirate de acest model. Dacă ea exista în mitologie - Zeus se căsătorește cu Hera în grădina Hesperidelor... -, grecii îi descoperă farmecul abia după cuceririle făcute de Alexandru în Asia îînceputul secolului al IV-lea î.Hr.). Or, Epicur creează Grădina cu vreo douăzeci de ani mai târziu, în 305-306, într-o perioadă în care conjunctura politică sumbră își
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
intereselor românești; ziarul continuă să se tipărească, din 1935 până în 1940, la București. H. a mai colaborat cu versuri, proză, articole dedicate vieții literare, mai ales mișcării simboliste, articole despre teatru, altele cu tematică socială sau politică la „Simbolul”, „Grădina Hesperidelor”, „Seara”, „Gândul nostru”, „Egalitatea”, „Spectatorul”, „Lupta”, „Ziua”, „Tribuna parlamentară” ș.a. A semnat frecvent cu pseudonimul Hidalgo, dar și Ben Amura, Ciric, Vondra sau cu inițiale. Părerile politice, mai ales pacifismul său, bazat pe idei care pot fi regăsite, între alții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287424_a_288753]