36 matches
-
diferite proporții. În funcție de intensitatea pigmentului, în cadrul acestei varietăți, se deosebesc nuanțe de culoare închise, deschise și normale. Cele mai apreciate pielicele sunt cele cu nuanțe de roz și bej. Simbolul varietății este KC. Varietatea sur-antic Îagutiă este dată de apariția heterocromiei, adică de prezența a două tipuri de melanocite care induc culori și nuanțe răspândite neuniform pe lungimea aceleeași fibre. Cele mai apreciate pielicele sunt acelea care prezintă nuanțe diferite, cum ar fi: auriu, argintiu, arămiu, platiniu, chihlimbariu și antracit. Simbolul
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
are următoarele elemente specifice: 1. Heterocromia, termen introdus în literatura de specialitate de Rene Zazzo, oferă o nouă dimensiune în diagnosticul dizabilității mentale, contribuind la discriminare și pseudodebilitate, în mod special, precum și la stabilirea etiologiei diverselor cazuri de dizabilitate mentală. Heterocromia se caracterizează prin decalajul fundamental dintre diferitele componente ale dezvoltării generale a copilului: decalajul dintre dezvoltarea somatică și dezvoltarea psihică dintre vârsta cronologică și cea mentală, între acestea existând un decalaj temporal. Zazzo afirmă că „heterocromia nu este o simplă
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cazuri de dizabilitate mentală. Heterocromia se caracterizează prin decalajul fundamental dintre diferitele componente ale dezvoltării generale a copilului: decalajul dintre dezvoltarea somatică și dezvoltarea psihică dintre vârsta cronologică și cea mentală, între acestea existând un decalaj temporal. Zazzo afirmă că „heterocromia nu este o simplă colecție de viteze disparate; ea este un sistem, o structură” (Zazzo, 1960). De aceea, un copil de 10 ani cu vârsta mentală de 6 ani nu poate fi comparat cu un copil normal cu vârsta de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
teză lansată de A. Pieron, prin care argumentează proporția inversă care există între heterogenitatea aptitudinilor și nivelul global mediu al deficienților mentali. Heterogenitatea se poate exprima prin relativa independență a unor aptitudini în raport cu inteligența și trebuie comparată cu noțiunea de heterocromie pentru înțelegerea mentalității și dinamicii comportamentului care explică dizabilitatea mentală (Cozma, 2000). 4. Incompetența socială teză care definește dizabilitatea după criteriul competenței sociale exprimat în gradul de adaptare socială, calitatea relațiilor sociale. E. A. Doll, principalul susținător al acestei teze, definește
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
caracteristică, B. Inhelder arată că debilul mintal nu poate atinge stadiul gândirii formale, dată fiind vâscozitatea genetică, ceea ce face ca doar unele operații concrete să poată fi bine memorate pentru o perioadă mai lungă de timp; c)René Zazzo observă heterocromia, adică dizarmonia între diversele sectoare ale dezvoltării: dezacord între dezvoltarea fizică și cea mintală; dezechilibru între diferitele funcții psihice. În timp ce la copilul normal dezvoltarea unei funcții stimulează și structura evoluției altora, la debilul mintal avansul unei funcții se realizează în detrimentul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ale copilului investigat, disponibilitatea lui de a progresa sub influența unui învățământ dirijat spre zona proximă a dezvoltării. Dacă avem în vedere și alte particularități specifice copilului deficient mintal, cum sunt cele care se referă la zona proximei dezvoltări, la heterocromia dezvoltării și a vâscozității genetice, vom înțelege corect relația dintre învățare în general și învățarea citit-scrisului în special. Frecvența mai gravă și mai abundentă a dislexo grafiei la debilul mintal față de copilul cu intelect normal (sau liminar, pseudo-debil) rezultă din
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
coamei de leu. În ceea ce privește culoarea ochilor lui Alexandru, istoricul grec Arrian l-a descris ca fiind „"un comandant puternic, frumos, cu un ochi căprui închis ca noaptea și unul albastru ca cerul"”, din aceasta rezultând că ar fi suferit de heterocromie. Alte surse spun că avea pielea incredibil de albă, plete extraordinar de bogate și de roșii, ochi de culori diferite, unul albastru și celălalt negru, o statură mai mică față de medie, care îl face să pară întotdeauna un copil, dinți
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
boli de piele, alergii, constipație), acestea fiind în discordanță cu dieta unui adevărat câine de munte. Ciobănescul Caucazian este o rasă foarte rustică care nu suferă de boli grave. Însă probleme pot apărea la șold (displazia de șold), la ochi (heterocromie oculară~pleoape inferioare foarte căzute), la stomac (dilatație-torsiune de stomac) și mai rar maladia cotului. Defecte considerate foarte grave sunt: -câine fricos sau prietenos cu străinii, apatic; -culoare de fond aproape neagră cu pete roșcate; -talie: masculi-sub 68 cm,femele-sub
Ciobănesc caucazian () [Corola-website/Science/309530_a_310859]
-
și precauții speciale pentru utilizare TRAVATAN poate modifica treptat culoarea ochilor prin creșterea numărului de melanozomi ( granule de pigment ) în melanocite . Înainte de instituirea tratamentului , pacienții trebuie informați asupra posibilității unei schimbări permanente a culorii ochiului . Tratamentul unilateral poate duce la heterocromie permanentă . Nu se cunosc deocamdată efectele pe termen lung asupra melanocitelor și orice alte consecințe care derivă din acestea . Modificarea culorii irisului se instalează lent și poate să nu fie vizibilă timp de luni până la ani . Modificarea culorii ochilor a
Ro_1072 () [Corola-website/Science/291831_a_293160]
-
În medicină heterocromia face referire la diferența culorii irisului, părului sau a pielii. Heterocromia este rezultatul excesului sau carenței relative a unui pigment, numit melanină. Poate fi moștenită genetic, datorată mozaicismului genetic sau în urma unor boli sau răniri. Culoarea ochilor este determinată în
Heterocromie () [Corola-website/Science/316958_a_318287]
-
În medicină heterocromia face referire la diferența culorii irisului, părului sau a pielii. Heterocromia este rezultatul excesului sau carenței relative a unui pigment, numit melanină. Poate fi moștenită genetic, datorată mozaicismului genetic sau în urma unor boli sau răniri. Culoarea ochilor este determinată în principal de către concentrația și distribuția melaninei. Ochiul afectat poate fi hiperpigmentat
Heterocromie () [Corola-website/Science/316958_a_318287]
-
răniri. Culoarea ochilor este determinată în principal de către concentrația și distribuția melaninei. Ochiul afectat poate fi hiperpigmentat (hipercromic) sau hipopigmentat (hipocromic). La oameni, de obicei, un exces de melanină indică hiperplazia țesuturilor irisului, iar o carență de melanină determină hipoplazie. Heterocromia ochiului (heterochromia iridis sau heterochromia iridum în limbajul medical sau ceacâr în limbajul popular) este de două tipuri. În "heterocromia completă", un iris are o culoare diferită de celălalt. În "heterocromia parțială" sau "heterocromia sectorială", o parte a irisului este
Heterocromie () [Corola-website/Science/316958_a_318287]
-
hipocromic). La oameni, de obicei, un exces de melanină indică hiperplazia țesuturilor irisului, iar o carență de melanină determină hipoplazie. Heterocromia ochiului (heterochromia iridis sau heterochromia iridum în limbajul medical sau ceacâr în limbajul popular) este de două tipuri. În "heterocromia completă", un iris are o culoare diferită de celălalt. În "heterocromia parțială" sau "heterocromia sectorială", o parte a irisului este de o culoare diferită față de restul irisului. Heterocromia parțială sau sectorială este mai puțin comună decât heterocromia completă, fiind întâlnită
Heterocromie () [Corola-website/Science/316958_a_318287]
-
țesuturilor irisului, iar o carență de melanină determină hipoplazie. Heterocromia ochiului (heterochromia iridis sau heterochromia iridum în limbajul medical sau ceacâr în limbajul popular) este de două tipuri. În "heterocromia completă", un iris are o culoare diferită de celălalt. În "heterocromia parțială" sau "heterocromia sectorială", o parte a irisului este de o culoare diferită față de restul irisului. Heterocromia parțială sau sectorială este mai puțin comună decât heterocromia completă, fiind întâlnită în afecțiunile autozomale moștenite, precum boala lui Hirschsprung și sindromul Waardenburg
Heterocromie () [Corola-website/Science/316958_a_318287]
-
o carență de melanină determină hipoplazie. Heterocromia ochiului (heterochromia iridis sau heterochromia iridum în limbajul medical sau ceacâr în limbajul popular) este de două tipuri. În "heterocromia completă", un iris are o culoare diferită de celălalt. În "heterocromia parțială" sau "heterocromia sectorială", o parte a irisului este de o culoare diferită față de restul irisului. Heterocromia parțială sau sectorială este mai puțin comună decât heterocromia completă, fiind întâlnită în afecțiunile autozomale moștenite, precum boala lui Hirschsprung și sindromul Waardenburg. Deși nu este
Heterocromie () [Corola-website/Science/316958_a_318287]
-
limbajul medical sau ceacâr în limbajul popular) este de două tipuri. În "heterocromia completă", un iris are o culoare diferită de celălalt. În "heterocromia parțială" sau "heterocromia sectorială", o parte a irisului este de o culoare diferită față de restul irisului. Heterocromia parțială sau sectorială este mai puțin comună decât heterocromia completă, fiind întâlnită în afecțiunile autozomale moștenite, precum boala lui Hirschsprung și sindromul Waardenburg. Deși nu este frecventă la oameni, heterocromia completă este întâlnită mai des la alte specii, unde este
Heterocromie () [Corola-website/Science/316958_a_318287]
-
două tipuri. În "heterocromia completă", un iris are o culoare diferită de celălalt. În "heterocromia parțială" sau "heterocromia sectorială", o parte a irisului este de o culoare diferită față de restul irisului. Heterocromia parțială sau sectorială este mai puțin comună decât heterocromia completă, fiind întâlnită în afecțiunile autozomale moștenite, precum boala lui Hirschsprung și sindromul Waardenburg. Deși nu este frecventă la oameni, heterocromia completă este întâlnită mai des la alte specii, unde este implicat aproape întotdeauna un ochi albastru. Culoarea albastră apare
Heterocromie () [Corola-website/Science/316958_a_318287]
-
a irisului este de o culoare diferită față de restul irisului. Heterocromia parțială sau sectorială este mai puțin comună decât heterocromia completă, fiind întâlnită în afecțiunile autozomale moștenite, precum boala lui Hirschsprung și sindromul Waardenburg. Deși nu este frecventă la oameni, heterocromia completă este întâlnită mai des la alte specii, unde este implicat aproape întotdeauna un ochi albastru. Culoarea albastră apare în interiorul unui zone albe, unde melanina lipsește din piele și păr. Aceste specii includ pisicile, în special rasele Van Turcească, Angora
Heterocromie () [Corola-website/Science/316958_a_318287]
-
rasele Van Turcească, Angora Turcească și foarte rar specia Bobtail japonez. Așa numitele „pisici cu ochi ciudați” sunt aproape sau în totalitate albe, cu un ochi de culoare normală (arămiu, portocaliu, galben sau verde) și un ochi albastru. La câini, heterocromia completă este întâlnită la Husky Siberian. Caii cu heterocromie completă au un ochi căprui și unul alb, gri sau albastru; această afecțiune este comună speciei Pinto. Heterocromia apare și la viței și chiar și la bivolul de apă. Heterocromia sectorială
Heterocromie () [Corola-website/Science/316958_a_318287]
-
Bobtail japonez. Așa numitele „pisici cu ochi ciudați” sunt aproape sau în totalitate albe, cu un ochi de culoare normală (arămiu, portocaliu, galben sau verde) și un ochi albastru. La câini, heterocromia completă este întâlnită la Husky Siberian. Caii cu heterocromie completă au un ochi căprui și unul alb, gri sau albastru; această afecțiune este comună speciei Pinto. Heterocromia apare și la viței și chiar și la bivolul de apă. Heterocromia sectorială, de obicei hipocromie sectorială, este întâlnită la câini, în
Heterocromie () [Corola-website/Science/316958_a_318287]
-
culoare normală (arămiu, portocaliu, galben sau verde) și un ochi albastru. La câini, heterocromia completă este întâlnită la Husky Siberian. Caii cu heterocromie completă au un ochi căprui și unul alb, gri sau albastru; această afecțiune este comună speciei Pinto. Heterocromia apare și la viței și chiar și la bivolul de apă. Heterocromia sectorială, de obicei hipocromie sectorială, este întâlnită la câini, în special la rasele Ciobănesc Australian și Border Collie. Heterocromia este clasificată în principal prin debutul acesteia: este fie
Heterocromie () [Corola-website/Science/316958_a_318287]
-
câini, heterocromia completă este întâlnită la Husky Siberian. Caii cu heterocromie completă au un ochi căprui și unul alb, gri sau albastru; această afecțiune este comună speciei Pinto. Heterocromia apare și la viței și chiar și la bivolul de apă. Heterocromia sectorială, de obicei hipocromie sectorială, este întâlnită la câini, în special la rasele Ciobănesc Australian și Border Collie. Heterocromia este clasificată în principal prin debutul acesteia: este fie de natură genetică fie dobândită. Deși în mod frecvent este făcută o
Heterocromie () [Corola-website/Science/316958_a_318287]
-
gri sau albastru; această afecțiune este comună speciei Pinto. Heterocromia apare și la viței și chiar și la bivolul de apă. Heterocromia sectorială, de obicei hipocromie sectorială, este întâlnită la câini, în special la rasele Ciobănesc Australian și Border Collie. Heterocromia este clasificată în principal prin debutul acesteia: este fie de natură genetică fie dobândită. Deși în mod frecvent este făcută o distincție între heterocromia ce afectează întreg ochiul și cea sectorială, este de obicei clasificată ca genetică (datorită mozaicismului sau
Heterocromie () [Corola-website/Science/316958_a_318287]
-
obicei hipocromie sectorială, este întâlnită la câini, în special la rasele Ciobănesc Australian și Border Collie. Heterocromia este clasificată în principal prin debutul acesteia: este fie de natură genetică fie dobândită. Deși în mod frecvent este făcută o distincție între heterocromia ce afectează întreg ochiul și cea sectorială, este de obicei clasificată ca genetică (datorită mozaicismului sau naturii congenitale) sau dobândită, cu mențiunea afectării porțiunii irisului în funcție de cât de întunecată sau de luminoasă este aceasta. Heterocromia congenitală este de obicei moștenită
Heterocromie () [Corola-website/Science/316958_a_318287]
-
este făcută o distincție între heterocromia ce afectează întreg ochiul și cea sectorială, este de obicei clasificată ca genetică (datorită mozaicismului sau naturii congenitale) sau dobândită, cu mențiunea afectării porțiunii irisului în funcție de cât de întunecată sau de luminoasă este aceasta. Heterocromia congenitală este de obicei moștenită ca o trăsătură autozomală. Heterocromia dobândită este determinată de răni, inflamații sau tumori la nivel ocular sau de unele medicamente folosire în prepararea colirelor (picăturilor pentru ochi). Heterocromia a fost observată și la indivizii cu
Heterocromie () [Corola-website/Science/316958_a_318287]