8 matches
-
la unele specii nu sunt încă pe deplin elucidate. Aceste sisteme sunt asociate unei constituții cromozomice diferite la cele două sexe. Un sex este homogametic (produce gameți ce conțin un singur tip de cromozomi sexuali sau gonozomi) iar celălalt este heterogametic (produce două tipuri de gameți, 50% cu un gonozom și 50% cu celălalt gonozom). În procesul de fecundare gameții provenind de la sexul heterogametic sunt cei ce vor determina sexul zigotului și vor asigura raportul de 1:1 între cele două
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
este homogametic (produce gameți ce conțin un singur tip de cromozomi sexuali sau gonozomi) iar celălalt este heterogametic (produce două tipuri de gameți, 50% cu un gonozom și 50% cu celălalt gonozom). În procesul de fecundare gameții provenind de la sexul heterogametic sunt cei ce vor determina sexul zigotului și vor asigura raportul de 1:1 între cele două sexe. Două grupe de sisteme de determinare a sexului au fost identificate: În această situație sexul homogametic este feminin și are o constituție
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
zigotului și vor asigura raportul de 1:1 între cele două sexe. Două grupe de sisteme de determinare a sexului au fost identificate: În această situație sexul homogametic este feminin și are o constituție cromozomică de tipul XX iar sexul heterogametic este sexul masculin, cu o constituție cromozomică de tipul XY sau X0. Sistemul XY de determinare a sexului este un sistem genetic de determinare a sexului prezent identificat atât la unele plante (Angiosperme dioice ca "Ginkgo") cât și la animale
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
Wilson Beecher în 1905 . Acest sistem se bazează pe prezența de cromozomi sexuali (sau gonozomi) diferiți la indivizii de sexe diferite ai speciei. Astfel, bărbații au un cromozom X și un cromozom Y, în timp ce femeile au doi cromozomi X. Sexul heterogametic (ce posedă doi gonozomi diferiți, X și Y, și care produce deci două tipuri de gameți, unii conținând cromozomul Y și alții conținând cromozomul X) este sexul masculin. Această diferență genetică permite diferențierea sexuală la diferite persoane în timpul dezvoltării. Pentru
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
gonozomilor în meioză se realizează prin formarea de multivalenți între gonozomii de același tip . Modul în care este determinat sexul este incomplet elucidat, gena "SRY" fiind absentă la această specie. La alte specii, cum ar fi Drosophila, deși sexul masculin, heterogametic, prezintă doi gonozomi, X și Y, mecanismul de determinare a sexului este diferit de cel prezent la mamifere. În acest caz sexul nu este determinat de o genă (sau de gene) prezente pe cromozomul Y ci de raportul între numărul
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
fiecărui sex . La păsări și unele specii de Lepidoptere (fluturi) există un sistem similar celui XY/XX însă în oglindă, gonozomii fiind numiți în acest caz W și Z (sistem denumit „sistemul WZ de determinare sexuală”). În acest sistem sexul heterogametic este sexul feminin (gonozomii fiind WZ) iar sexul homogametic cel masculin (cu gonozomii ZZ). Mecanismul determinării sexuale la lepidoptere este încă incomplet cunoscut. Deși funcția genei "sxl" nu este conservată la "Bombyx mori", partea distală a cascadei de semnalizare dependentă
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
sexuali (gonozomi sau heterozomi). Unul din sexe este izogametic, producând gameți identici ce conțin același gonozom (cum este cazul la femei care produc ovule ce conțin 23 de cromozomi, unul din ei fiind întotdeauna un cromozom X) iar celălalt este heterogametic, producând două tipuri de gameți, cu unul sau altul dintre cei doi heterozomi (cum este cazul la bărbați care produc spermatozoizi ce conțin fie un cromozom X, fie un cromozom Y). Relațiile interalelice descrise mai sus sunt identice la cele
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
la nivel celular indiferent dacă în alt context genotipic ele sunt dominante sau recesive. În acest caz conceptul de dominantă și recesivitate nu se mai aplică alelelor genelor situate pe cromozomul X (cu excepția celor localizate în regiunile pseudoautozomale). La sexul heterogametic (spre exemplu la bărbații 46,XY) este prezentă doar o singură alela pentru fiecare din genele situate pe gonozomi, alele care se vor exprima fenotipic indiferent dacă în alt context genotipic ele sunt dominante sau recesive. Dominantă unei alele mutante
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]