52 matches
-
dintre aceștia fiind reprezentanții unor Centre similare de cercetare a imaginarului. Lucrările au avut, o treime din ele, o turnură generală, fiind axate pe mitul Europei și Europa miturilor (Jean-Jacques Wunenburger), Ideea de Europa (Remo Ceserani), Europa între utopie și heterotopie (Renato Boccali), pe ,Statele Unite ale Europei" (Michel Viegnes), Imaginarul european fondat de valori (Stela Ghervas). Deși nu a putut participa la colocviu, o relevanță aparte a avut-o lucrarea lui Claude Gilbert-Dubois despre Stratificările culturale ale imaginarului european, care a
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
regione precisă", concludeva Foucault, "îl cui solo nome costituisce per l'Occidente un grande serbatoio d'utopie". 41 Cfr. B. McHale, Postmodernist Fiction, Routledge, London, New York, 1987, p. 44: "The empire of Calvino's Great Khan is just such a heterotopia". Bibliografia ANTONELLI, Roberto, "Filologia e modernità", în Curtius, Ernst Robert, Letteratura europea e Medio Evo latino, La Nuova Italia, Firenze, 2000. ANTONELLI, Roberto, "La letteratura europea ieri, oggi, domani", Critică del testo, X (2007), 1. BAUMAN, Zygmunt, Intervista sull' identità
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
imagini, adesea contradictorii și incoerente, diferite în funcție de perioada istorică și de interesele celor care consemnează informația, dar între acestea autoarea descoperă o captivantă coeziune, dictată de legi ale reprezentării spațiului în imaginar, de modul de construcție și de funcționare al heterotopiei. Africa se dezvăluie ca un teritoriu privilegiat de fantezia lumii "civilizate", iar Tombouctou ca un rezumat perfect al reprezentărilor despre continentul negru. Convinge încă de la început interpretarea propusă în carte: Tombouctou nu este încă una dintre multele utopii create de
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
Bănulescu-Sadoveanu (celălalt mare povestitor român al acestui secol), Monica Spiridon neagă orice asemănare în afara aceleia de a fi reușit să substituie, în percepția publică, spații geografice reale cu altele, cu originea în imaginar. (Foucault numește acest tip de hibrid ontologic heterotopie.) Cu concizie și claritate, mica monografie (40 de pagini cu scris mărunt - dar literații, e lucru știut, poartă mai toți ochelari!) oferă "fire" noi în interpretarea unui autor care merită mult mai multă atenție decît i se acordă, în general
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
nuclear, Patrizia - cancer, Beth - calorii, Charles - divorț; Chloé - lucernă (în amintirea unui fost client) restul se amuză: Brian - Palestina, Rachel - Woody Allen, Derek - Sadam Hussein iar Hal încheie en beauté, propunînd, în rîsetele comesenilor, viagra. Elemente grave în notă carnavalescă, heterotopie ca în celebra proză borgersiană citată de Foucault, o lume plurală, instabilă, amenințată de nenumărate primejdii dar care, conștientă de acest lucru, se expune într-o ,,apocalipsă veselă" ce frizează ficțiunea și care povestită și repetată își pierde orice sens
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
pe o temă dată. A Man's Got to do What a Man's Got to Do (Bărbatul trebuie să fie bărbat, Germania, 2006) constituie un decupaj mozaicat în care filmele și eroii săi exemplari sunt puși să dialogheze, o heterotopie hilară, o comedie a cinematografiei care oferă modele prestigioase prin fascinul cu care este înzestrat, modele care, desprinse din context, își dovedesc vulnerabilitatea și condiția de ficțiuni compensatorii. Harald Schleicher intră în intestinele kitului, a mașinii de vise pe care
Anonimul român între Dunăre și Mare (II) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9316_a_10641]
-
în cadru. Circul se ivește oportun pentru a ruina întregul eșafodaj propagandistic închizînd într-un cadru funambulesc-baroc întreaga reprezentație ca theatrum mundi, unde nebunia și grotescul își au rolul lor. Tabloul devine suprarealisto-baroc, toate aceste "spectacole" se amestecă configurînd o heterotopie delectabilă. Devine ușor sesizabil pentru o persoană cît de cît familiriazată cu lumea rurală că vestimentația, muzica, romanța-tango în genul Christian Vasile, Jean Moscopol sau Zavaidoc etc. pe care o ascultă sătenii și uneori chiar limbajul personajelor nu corespunde cu
Zgomotoasa nuntă mută by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7857_a_9182]
-
unei reviste literare de cea mai bună factură și care a făcut istorie în epocă. Aradoxal, totul a început ca un joc al destinului unor tineri studioși cu lumea literară boemă și extra-universitară. „În reveriile mele, anul 1968 reprezintă o heterotopie (în expresia lui M. Foucault) care argumentează, paradoxal, despre beneficiile iraționale ale unei ideologii dogmatice. Echinoxul a fost și el o asemenea heterotopie, explicabilă mai curând prin probabilitate și interdeterminare decât prin niște cauze precise. De aceea, nu voi pune
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
destinului unor tineri studioși cu lumea literară boemă și extra-universitară. „În reveriile mele, anul 1968 reprezintă o heterotopie (în expresia lui M. Foucault) care argumentează, paradoxal, despre beneficiile iraționale ale unei ideologii dogmatice. Echinoxul a fost și el o asemenea heterotopie, explicabilă mai curând prin probabilitate și interdeterminare decât prin niște cauze precise. De aceea, nu voi pune apariția revistei în relație cu primăvara de la Praga, bunăoară, și nici cu deschiderea spre Occident a politicii partidului comunist. Acestea au favorizat, probabil
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
inițial a fi o lecție dintr-un curs pentru arhitecți - Michel Fo-ucault susținea că modernitatea generează un tip special de „locuri“ ce acționează ca niște „rețele“ ce conectează între ele puncte disparate, creând astfel noduri semantice complexe. Gânditorul francez numește „heterotopii“ aceste construcții mentale intangibile, suficient de neobișnuite încât să permită existența simultană a mai multor spații și locuri incompatibi-le, toate distribuite în sistemul de referință circular al cultelor (cultura generală). Faptul că heterotopiile sunt întotdeauna incluse într-un sistem referențial
TERRARISMUL PNEUMATIC – O SIMPTOMATOLOGIE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358045_a_359374]
-
astfel noduri semantice complexe. Gânditorul francez numește „heterotopii“ aceste construcții mentale intangibile, suficient de neobișnuite încât să permită existența simultană a mai multor spații și locuri incompatibi-le, toate distribuite în sistemul de referință circular al cultelor (cultura generală). Faptul că heterotopiile sunt întotdeauna incluse într-un sistem referențial de deschidere sau/și de insularitate care le face pe cât de izolate pe atât de permeabile, nu le relevează decât calitatea imuabilă de busolă, necesară supraviețuirii într-un spațiu post-modern al melanjurilor culturale
TERRARISMUL PNEUMATIC – O SIMPTOMATOLOGIE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358045_a_359374]
-
face pe cât de izolate pe atât de permeabile, nu le relevează decât calitatea imuabilă de busolă, necesară supraviețuirii într-un spațiu post-modern al melanjurilor culturale milenariste. Astfel Foucault face o distincție - nu neapărat necesară pentru buna funcționare a societății - între heterotopiile iluzionare „care expun și mai mult iluzioritatea spațiului real“ și heterotopiile compensatorii „care creează un alt spațiu real, pe atât de perfect, de atent și bine organizat, pe cât de aleatoriu și confuz“ este primul. Foucault invocă exemple concrete pentru fiecare
TERRARISMUL PNEUMATIC – O SIMPTOMATOLOGIE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358045_a_359374]
-
decât calitatea imuabilă de busolă, necesară supraviețuirii într-un spațiu post-modern al melanjurilor culturale milenariste. Astfel Foucault face o distincție - nu neapărat necesară pentru buna funcționare a societății - între heterotopiile iluzionare „care expun și mai mult iluzioritatea spațiului real“ și heterotopiile compensatorii „care creează un alt spațiu real, pe atât de perfect, de atent și bine organizat, pe cât de aleatoriu și confuz“ este primul. Foucault invocă exemple concrete pentru fiecare tip de heterotopie: „bordelul“, respectiv „unele colonii“. Așa cum decurge din logica
TERRARISMUL PNEUMATIC – O SIMPTOMATOLOGIE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358045_a_359374]
-
expun și mai mult iluzioritatea spațiului real“ și heterotopiile compensatorii „care creează un alt spațiu real, pe atât de perfect, de atent și bine organizat, pe cât de aleatoriu și confuz“ este primul. Foucault invocă exemple concrete pentru fiecare tip de heterotopie: „bordelul“, respectiv „unele colonii“. Așa cum decurge din logica expunerii simptomatice, impulsul anexionist se menține în formă alterată și în structura de suprafață a mentalului - „infectat“ cu sistemul imunității specifice imaginarului simbolic - și care urmărește să își genereze, cu orice preț
TERRARISMUL PNEUMATIC – O SIMPTOMATOLOGIE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358045_a_359374]
-
Îl opune celui de utopie. Utopia este o lume irealizabilă, pe când heterocosmia este o lume alternativă, dar realizabilă. Aici aș atrage atenția că există un alt concept, creat de Michel Foucault și folosit foarte bine de Louis Marin, cel de heterotopie, care este opusul utopiei cam În același fel În care tu opui heterocosmia utopiei. Și heterotopiile ar fi spații alternative, dar nu izolate În virtualitate, În imposibilitate, ci alternative ca variante de realitate. Tot din bateria aceasta de concepte l-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dar realizabilă. Aici aș atrage atenția că există un alt concept, creat de Michel Foucault și folosit foarte bine de Louis Marin, cel de heterotopie, care este opusul utopiei cam În același fel În care tu opui heterocosmia utopiei. Și heterotopiile ar fi spații alternative, dar nu izolate În virtualitate, În imposibilitate, ci alternative ca variante de realitate. Tot din bateria aceasta de concepte l-aș mai sublinia pe cel de ficționalizare, Însoțit de explicația „a crede fără credulitate” sau „a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care constau în: retard al dezvoltării cu hipotonie, epilepsie cu debut în primele luni de viață, microcefalie, semne piramidale, de obicei minore. Există și alte anomalii minore de migrare neuronală, care apar mai tardiv și duc la disgenezie corticală și heterotopii subependimare. Acestea tind să producă un tablou clinic mai diminuat care constă în epilepsie instalată în copilărie și dezvoltare mintală normală. Indicatorul de dezvoltare intelectuală este reprezentat prin coeficientul de inteligență (CI) sau intelligence quotient (IQ), introdus în literatura psihologică
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
anunțuri pentru ziare, necroloage, texte din Cartea recordurilor, mica publicitate, scenarii etc. Titlul Arta Popescu este cât se poate de semnificativ. Dincolo de posibila filiație ironică - trimiterea la numele sopranei Arta Florescu -, explicitată de altfel în câteva rânduri, sintagma formulează o heterotopie, o juxtapunere imposibilă: pe de o parte Arta, cu majusculă, cu toate rafturile ei de convenții și de ierarhii; de cealaltă parte, Popescu, un nume dintre cele mai banale, care prin frecvență se golește de atributul desemnării unei individualități - numele
POPESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
romanului Vestitorul în tabloul literaturii recente, ar fi repartizat în categoria romanului postmodernist apocaliptic, milenarist și escatologic grav-burlesc. E, într-un fel, un postmodernism pynchonian prin convergență spontană. Sunt depistabile, în Vestitorul, elemente, strategii și ingrediente socotite a fi caracteristice: heterotopia, jocurile de limbaj, dispersarea și deconstrucția, pastișa și eclectismul, dar mai ales faptul că „adevărul” nu mai poate fi deosebit de ficțiune. Prezentul narațiunii s-ar situa în principiu pe la 1835, iar locul acțiunii ar fi Scăieni, unde a funcționat o
PERSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288762_a_290091]
-
decorativist, cu o complezență neangajantă pentru pitoresc (fie el și un pitoresc al sordidului), ci vehiculează, cu o retorică burlesc-minimalistă, desfășurări ambițioase. Marginalitatea și întâmplătorul sunt aparente, semnalate cu umor răutăcios și blând totodată, și conectate la paradigmele imprevizibile ale heterotopiei. Arătate cu degetul, cu simulat parapon prăpăstios, ele sunt convertite pe loc în contrariul lor. Din sălașul lui înfrigurat, năpădit de simbolice invazii de șoareci, eul liric e conectat, nu numai radiofonic, la marile dileme ale vieții moderne, cronometrate după
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
Pustia, pururea frați / Porniți în căutare prin Pustie / Maica lor e Pustia și ei sunt îmbarcați / Pe-o navă-mpotmolită în Pustie.” Ținut mistic în care începutul lumii coincide cu sfârșitul ei, Pustia este, în viziunea poetică a lui A., o heterotopie în care coexistă, în mod paradoxal, eternitatea și devenirea, transcendența și imanența, căderea și împlinirea: „În Pustie totul stă, în pustie / Totul devine. Nu există început și sfârșit. / Pustia e goală cum a fost începutul. [...] Cine are Pustia e mort
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
foucaultiană. Astfel, se înscrie în practici discursive care determină trupul să funcționeze ca un produs al puterii și generează subiectivități subversive și rezistențe materiale. Mai degrabă decât o realitate fizică și un trup biologic, spațiul virtual se conturează ca o heterotopie social-politică, cu activități ale puterii și ale contraputerii, un corp social conturat prin tactici și strategii de putere/cunoaștere, atât lingvistic-discursive, cât, mai ales, instituționale și culturale. Subiectivitatea postumană este prinsă în noduri ale relațiilor de putere, într-o rețea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și a ajunge în "mormîntul nesimțirii" (Părintele Galeriu), trebuie forțată intrarea în "eterna zi a opta" (Berdiaev). Știința economică actuală are nevoie de o metadigmă, care să o ridice pe înaltele culmi ale sărbătorii morale. În ce privește contextul, este de limitat heterotopia actuală, precum și analiza sau judecarea evenimentelor, semnelor și minunilor într-un per-manent balans între începuturile imemoriale (in illo tempore) și aparentele finaluri succesive, mai mult sau mai puțin apocaliptice. Referitor la integrarea timpului, ar fi de dorit, în primul rînd
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și a ajunge în "mormîntul nesimțirii" (Părintele Galeriu), trebuie forțată intrarea în "eterna zi a opta" (Berdiaev). Știința economică actuală are nevoie de o metadigmă, care să o ridice pe înaltele culmi ale sărbătorii morale. În ce privește contextul, este de limitat heterotopia actuală, precum și analiza sau judecarea evenimentelor, semnelor și minunilor într-un permanent balans între începuturile imemoriale (in illo tempore) și aparentele finaluri succesive, mai mult sau mai puțin apocaliptice. Referitor la integrarea timpului, ar fi de dorit, în primul rînd
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
claritas, cea de a doua pune în discuție integritas 211, unitatea în genere. Hassan consideră că fragmentarea decurge din oprobriul totalizării, de unde rezultă și preferința postmodernilor pentru montaj, colaj, paradox, paralogie, metonimie, paracriticism etc. În ficțiunea postmodernă este utilizată constant heterotopia, lumile plurale fiind mereu fragmentare și fragmentate, iar discursul postmodern își asumă discontinuitatea și alcătuirea sa din fragmente 212, situație care exclude coerența, linearitatea, lipsa contradicțiilor. Deși Derrida consideră că o "formă primară" a discursului postmodern este colajul/montajul, David
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]