275 matches
-
în care decisivă este ambiția autorului de a edifica o operă sonoră proptită de un concept autonom și, prin urmare, de a acoperi și de a umple acest concept cu substanță sonoră și nu voința de a ancora alcătuiri formale heterotrofe, aflate în simbioză atît cu substanța, cît și cu respectivul concept. Compozitorul legiferează conceptualismul sonor atunci cînd ideea unui opus sechestrează realitatea propriu-zisă, mijloacele de exprimare confiscînd însuși mesajul artistic. Fenomenul muzical conceptual vizează astfel fixarea creatorului în concepția, în
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
de informație, nu atât la nivelul obiectelor sonore cât, mai ales, în planul sintaxei muzicale, mulțumită dezvoltării și rafinării tehnicilor plurivocale (polifonic-superpoziționale). În Baroc narativul și contemplativul conviețuiesc amiabil ca două regnuri ce se vădesc a fi când autotrofe, când heterotrofe. O direcție țintește negarea caracterului definitiv, static și lipsit de echivoc al formei muzicale, formă ce se dinamizează întru indeterminarea efectului și sugerarea unei dilatări progresive a spațiului sonor. Bunăoară, criteriile Barocului laic și instrumental nu prea îngăduie viziunile privilegiate
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
atunci cînd suntem în prezența unor produse artistice autotrofe, muzica și textul devin inseparabile, întrucît ele coabitează într-o simbioză perfectă, intranzitivă. în vreme ce, atunci cînd muzica poate supraviețui textului (în ipostaza sacrificării acestuia), avem de-a face cu producții artistice heterotrofe, în care asocierea text-muzică este sub semnul convenționalului și arbitrariului, textul devenind pretext, iar muzica - simplă proteză ori, dimpotrivă, corpore sano parazitat de text. Indestructibilitatea muzică-text este evidentă în faptele artistice tradițional-folclorice, acolo unde sunetul și cuvîntul răsar simultan la
Pretextele muzicii cu text by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11037_a_12362]
-
2. Corpul eteric De la materia vie, aceea din primele sale stadii evolutive, omul a reținut așa numitul corp eteric (v. fig. II.3), comun fenomenologic cu tot ceea ce este viu (în accepțiunea generală a termenului), plante , microorganisme - fie ele autosau heterotrofe - adică organismele inferioare), plantele nu sunt inferioare animalelor. Ele sunt doar complementare. Fiecare dintre cele dintre cele două regnuri în discuție este organizat conform funcției lui în cadrul relației dintre ele (asimilație la plante, dezasimilație la animale), deci într’o complementaritate
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
zahărului ducând la formarea de etanol. Aceasta se poate întâmpla și în condiții de aerobioză în caz de exces de zaharuri în mediu. Ca ființe vii, levurile realizează transformări continue de substanțe necesare proceselor de creștere și dezvoltare. Fiind microorganisme heterotrofe, ele iau din mediul nutritiv sau din natură substanțe organice (cu carbon) și anorganice pe care le asimilează cu ajutorul energiei eliberate prin descompunerea metabolică a substanțelor organice absorbite. Aceste reacții catabolice sunt reacții exergonice, în timp ce reacțiile anabolice sunt endergonice. Între
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
fi integrate în teme ca: Tipuri de celule vegetale și animale, Compoziția chimică a celulei, Structura, ultrastructura și funcțiile componentelor celulare, Diviziunea celulară, Clasificarea, caracterizarea generală și reprezentanți ai regnului fungi, Înmulțirea și în ciclul de viață al ciupercilor, Nutriția heterotrofă, Respirația - influența factorilor de mediu asupra respirației, Fermentațiile, Reproducerea asexuată și sexuată la ciuperci. În cadrul lecțiilor care studiază aspecte privind fotosinteza, pigmenții clorofilieni și rolul lor, poate fi evaluată importanța carotenoidelor în procesul de fotosinteză prin activități de învățare cum
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
la drojdii, conducând la fragmentarea glucozei în două molecule, fiecare având doi atomi de carbon în lanț și două molecule de CO2. Se consideră că procesul de glicoliză reprezintă cea mai primitivă formă de procurare a energiei de către primele organisme heterotrofe, apărute pe Pământ. Glicoliza este primul proces biochimic de procurare de energie și primul proces studiat și clarificat complet (substraturi, enzime, cofactori și secvență). Pentru organismele strict anaerobe, glicoliza este principalul proces chimic de convertire și stocare a energiei, sub
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
provocată de diverse neoplasme intransmisibile, ceea ce nu Împiedică același guvern stelar să țipe ca lovit de meteorit din pricina a trei mocofani În tunică americană prinși cu creieru-n rucsac În vreme ce culegeau ciuperci. SÎrbești. Și, prin ciupercă, această Încîlcită Încrengătură de talofite heterotrofe care au ca aparat digestiv un tal, ajungem la intelectualii românești de mare adîncime, care-au devenit dintr-odată războinici, vor sînge, luptă cu toată ființa lor delicată Împotriva comunismului, a dictatorului din depărtare, din altă țară, sînt oameni cărora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
modulatori redox în scopul reglării condițiilor redox de mediu spre optimul caracteristic organismelor în cauză; unele dintre acestea, anume fotoautotrofele, modulează astfel condiții oxidante, în care metalul este instabil [1]; 3 - deplasarea echilibrului electrochimic (depolarizare), de exemplu utilizarea de către bacterii (heterotrofe) a hidrogenului [16] (formă chimică de stocare a energiei); 4 - crearea de zone cu aerare diferențiată în urma aderării zonale, deci neuniforme, a organismelor pe metal, accesul oxigenului fiind astfel diferențiat [16]; 5 - promovarea de procese de transfer prin membrană, aceasta
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
a mecanismului coroziunii este desigur unul particular/specific, adăugându-se la categoria reprezentată de tipurile 2 și 3. Pentru că favorizarea unui mecanism oarecare depinde de tipul metabolismului, mai este posibil și criteriul de clasificare conform căruia există organisme autotrofe și heterotrofe. Pentru ca expunerea noastră să fie concludentă, trebuie să facem câteva precizări referitoare la antiteza autotrofie- heterotrofie, care este destul de ambiguă: trofia - adică hrănirea - nu este concludent caracterizată prin auto - propriu -, respectiv hetero - altul. În fond, toate organismele trăiesc pe seama unei
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
câteva precizări referitoare la antiteza autotrofie- heterotrofie, care este destul de ambiguă: trofia - adică hrănirea - nu este concludent caracterizată prin auto - propriu -, respectiv hetero - altul. În fond, toate organismele trăiesc pe seama unei surse de energie, evident exterioară lor, deci ar fi heterotrofe. În contextul concepției noastre, autotrofia înseamnă utilizarea unei forme primare de energie, iar heterotrofia a unei forme secundare. În acest context, energia primară este fie una exterioară Pământului pe care-l alimentează continuu (energia solară), fie una fosilă care a
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
energiei primare folosite: − fotoautotrofe (bacterii fotosintetizante, alge, plante pluricelulare), ce utilizează energia solară; − chemoautotrofe (bacterii sulfooxidante, ferobacterii, manganobacterii), ce utilizează în scop energetic substanțe anorganice reduse (sulf, tiosulfați, sulfiți, respectiv săruri de Fe2+ ori Mn2+), pe care le oxidează. Organismele heterotrofe, adică acelea ce folosesc pentru întreținerea vieții lor o formă secundară de energie, evident chimică, anume substanțe organice reducătoare produse în prealabil de către autotrofe (bacterii, fungi, protozoare, briozoare, nematode, moluște) constituie o categorie unică. Ceea ce este însă specific organismelor și
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
în figura 23. Se pleacă de la o stare de oxidare inițială i și, printr’o cale directă sau indirectă, se ajunge la starea de oxidare finală f (evident, sensul ascendent al exemplului este propriu așa-numitului catabolism, prin care organismele heterotrofe obțin energie, respectiv acelea autotrofe folosesc în scopul asigurării energetice produșii reducători sintetizați de ele însele; pentru cazul anabolismului, propriu exclusiv organismelor autotrofe, proces prin care energia primară este fixată sub formă chimică, este caracteristic un sens descendent). Calea urmată
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
adaptările materializate de specii, tot ceea ce se poate imagina ca biotop, inclusiv în ceea ce privește extremele, ca temperatură (apa gheizerelor - 105 și chiar 110 °C [27]) sau presiune (abisurile oceanice, cu presiuni de 100 000 at [27]); între ele se află atât heterotrofe cât și autotrofe, în special chemoautotrofe, dar și fotosintetizante. Toate cele arătate permit reprezentarea, în cadrul doar al acestor organisme unicelulare, a tuturor funcțiilor unei biocenoze, fapt care, coroborat cu diversitatea raporturilor cu substratul, permite constituirea unui ecosistem exclusiv microbiologic, reflectarea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
excursului nostru ridică și această problemă potențială, legată de diferențele de temperatură existente între diferitele secțiuni ale instalațiilor industriale de răcire. Aplicată unei specii, noțiunea de rH optim este exprimată de o constantă; în cadrul unui tip de organisme (autotrofe, respectiv heterotrofe) însă, această noțiune își pierde caracterul de constantă, devenind o funcție de nivelul evolutiv al speciilor componente. Atât pentru autotrofe, cât și pentru heterotrofe, sensul dependenței este același, dar plecând de la valori de origine diferite, mai mici (reducătoare) pentru heterotrofe, respectiv
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
specii, noțiunea de rH optim este exprimată de o constantă; în cadrul unui tip de organisme (autotrofe, respectiv heterotrofe) însă, această noțiune își pierde caracterul de constantă, devenind o funcție de nivelul evolutiv al speciilor componente. Atât pentru autotrofe, cât și pentru heterotrofe, sensul dependenței este același, dar plecând de la valori de origine diferite, mai mici (reducătoare) pentru heterotrofe, respectiv mai mari (oxidante) pentru autotrofe, iar sensul este mărirea valorii rH optime pe măsura avansării în evoluție, ca o reacție compatibilizatoare la sensul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
respectiv heterotrofe) însă, această noțiune își pierde caracterul de constantă, devenind o funcție de nivelul evolutiv al speciilor componente. Atât pentru autotrofe, cât și pentru heterotrofe, sensul dependenței este același, dar plecând de la valori de origine diferite, mai mici (reducătoare) pentru heterotrofe, respectiv mai mari (oxidante) pentru autotrofe, iar sensul este mărirea valorii rH optime pe măsura avansării în evoluție, ca o reacție compatibilizatoare la sensul oxidativ în care a evoluat mediul terestru [40]. rH-ul optim este o valoare unică, caracteristică
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
care-și pot suprapune acest punct de inflexiune, acela care le oferă dezvoltarea maximă. 2.2.2.3.2.3. Aspecte redox ale acțiunii plantelor asupra mediului Relația organism-mediu este biunivocă. Organismele autotrofe sunt beneficiarele unei independențe energetice, în raport cu acelea heterotrofe - dependente de energia chimică preluată din ecosistem, preponderent din chiar biocenoză (avem în vedere fenomenul predator) -, independență bazată pe accesul liber la o sursă de energie exterioară ecosistemului. în acest sens, fotoautotrofele - plantele în accepțiunea curentă a termenului - folosesc energia
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
precum petrolul); aparența rezidă în faptul că acea substanță reducătoare este de fapt o „conservă“ de energie solară, evident exterioară ecosistemului, „fosilă“ a unor epoci anterioare utilizării. Independența energetică a autotrofelor face ca acestea să aibă capacitatea reală - căci și heterotrofele pot investi parte din energia preluată de la autotrofe în același sens - de a modela mediul după „dorință“, de a materializa în cea mai mare măsură principiul biunivocității relației organism-mediu. Detalierea termenului „modelare“ face obiectul paragrafului de față. Toate organismele folosesc
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
modela mediul după „dorință“, de a materializa în cea mai mare măsură principiul biunivocității relației organism-mediu. Detalierea termenului „modelare“ face obiectul paragrafului de față. Toate organismele folosesc pentru susținerea proceselor fiziologice energia chimică fixată în substanțe organice reducătoare. Spre deosebire de organismele heterotrofe, sediul acestui unic proces (de fapt, chiar organismele heterotrofe sunt capabile a realiza, dar în foarte mică măsură, un proces de asimilație, ca o consecință a unui mecanism de protecție față de radiația electromagnetică, folosind în acest scop melanina care, în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mai mare măsură principiul biunivocității relației organism-mediu. Detalierea termenului „modelare“ face obiectul paragrafului de față. Toate organismele folosesc pentru susținerea proceselor fiziologice energia chimică fixată în substanțe organice reducătoare. Spre deosebire de organismele heterotrofe, sediul acestui unic proces (de fapt, chiar organismele heterotrofe sunt capabile a realiza, dar în foarte mică măsură, un proces de asimilație, ca o consecință a unui mecanism de protecție față de radiația electromagnetică, folosind în acest scop melanina care, în ciclul circadian melaninăOX-melaninăRED, transformă energia radiativă absorbită în energie
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Châtelier, conform căruia producția de substanță reducătoare - caracteristică plantei - implicit dezvoltarea plantei, este stimulată de un mediu oxidant, capabil în ultimă instanță chiar de neutralizarea substanței, pe când mediul reducător induce un „feed back“ asupra sintezei substanței reducătoare. În cazul microorganismelor heterotrofe, alura dependenței Efect = f(rH) este inversă (fig. 35). Temperatura ambiantă poate modifica efectul substanței bioactive. Pentru a explica aceasta, se face apel la dependența de temperatură a rH-ului optim (v. §2.2.2.3.2.2.2). La
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
și la întuneric −, spre deosebire de plantele superioare care fac acest lucru numai în situații limită, precum supraviețuirea sub forma celulelor nediferențiate din calusul crescut pe mediu nutritiv (culturi de explante vegetale in vitro), care rareori realizează și fotosinteza. Dacă la bacterii (heterotrofe) metabolismul zaharurilor conduce la acidifierea mediului [56], semn că are loc un proces de oxidare [7], la Chlorella situația este inversată [56], fie la întuneric, fie la lumină, autorul citat fiind de părere că ori nu se formează acid, ori
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
aproape doar la „componenta biotică a foulingului biologic“ - expresie corectă, dar complicată - sub titlul generic de „fouling biologic“. 2.3.2.2. Componența foulingului biologic Organismele implicate în procesele de coroziune aparțin mai multor categorii: autotrofe (alge, bacterii [16]) și heterotrofe (bacterii, protozoare, fungi (ciuperci), nematode [16], briozoare [78], crustacee [80, 81], moluște [81]), pe care le vom prezenta în continuare, analizând în același timp caracterul auto , respectiv heterotrof, ca și potențele lor corosive și tentând o clasificare, după părerea noastră
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mai departe, cade pe segmentul autotrof al biocenozei foulingului biologic, vom abdica de la ordinea firească: autotrofie→heterotrofie, fapt ce ne va permite abordarea în amănunt și la timpul potrivit a segmentului autotrof al biocenozei. 2.3.2.2.1. Organismele heterotrofe 2.3.2.2.1.1. Bacteriile Aceste organisme sunt clasificate de obicei (ex.: [16]) după un criteriu neadecvat scopului, anume prin caractere nutriționale (sulforeducătoare, sulfooxidante, ferobacterii) deși, așa cum se va vedea mai departe, doar primele sunt heterotrofe, iar celelalte
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]