275 matches
-
definiție, ecuație chimică, importanța, tehnici de evidențiere a fotosintezei. Rolul pigmenților clorofilieni în fotosinteză Sinteză substanțelor organice - fără experiență demonstrării sintezei substanțelor organice cu ajutorul izotopilor radioactivi. Influență factorilor de mediu asupra intensității fotosintezei și importanța lor practică Chimiosinteza Nutriția plantelor heterotrofe . Respirația plantelor: Respirația aeroba - definiție, ecuație chimică, tehnici de evidențiere a respirației aerobe, influența factorilor interni și externi asupra intensității respirației. Aplicații practice ale cunoașterii respirației plantelor . Respirația anaeroba . Reproducerea plantelor: Reproducerea asexuata Reproducerea sexuata: Organizarea florii la angiosperme Fecundația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
1. Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1. Funcțiile de nutriție # Nutriția în lumea vie: - la plante: * autotrofa - fotosinteză: definiție, ecuație chimică, importanța, influența factorilor de mediu (lumină, temperatura, CO(2), O(2), apa, săruri minerale) asupra intensității fotosintezei; * heterotrofa: saprofita, parazita - caracteristici, exemple; - la animale: particularități ale sistemului digestiv și ale digestiei la vertebrate. # Respirația în lumea vie: aeroba, anaeroba; fermentația; particularități ale sistemului respirator și ale respirației la vertebrate, în funcție de mediul de viață (respirația branhiala, pulmonară, cutanee). # Particularități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
viteza de acumulare a biomasei de către sistemele biologice autotrofe, respectiv plante verzi, microorganisme fotosintetizante și chemosintetizante, ca urmare a procesului de fotosinteză și chemosinteză Productivitatea biologica secundară - viteza de acumulare de biomasă ca urmane a activității metabolice a sistemelor biologice heterotrofe, respectiv animale, ciuperci. Testele toxicologice- instrumente prin care se pot identifica și estima efectele provocate de substanțe periculoase și prioritare/prioritar periculoase asupra organismelor acvatice; în funcție de durata și concentrație se clasifică în: a) Testele de toxicitate acută - dau informații, pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168639_a_169968]
-
importanță. 2.1 Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1 Funcțiile de nutriție ● Nutriția în lumea vie: - la plante: - autotrofa - fotosinteza: definiție, ecuație chimică, importanță, influența factorilor de mediu (lumină, temperatură, CO2, O2, apă, săruri minerale) asupra intensității fotosintezei; - heterotrofa: saprofită, parazită - caracteristici, exemple; - la animale: particularități ale sistemului digestiv și ale digestiei la vertebrate. Respirația în lumea vie: aerobă, anaerobă; fermentația; particularități ale sistemului respirator și ale respirației la vertebrate, în funcție de mediul de viață (respirația branhială, pulmonară, cutanee). ● Particularități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
1. Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1. Funcțiile de nutriție # Nutriția în lumea vie: - la plante: * autotrofa - fotosinteză: definiție, ecuație chimică, importanța, influența factorilor de mediu (lumină, temperatura, CO(2), O(2), apa, săruri minerale) asupra intensității fotosintezei; * heterotrofa: saprofita, parazita - caracteristici, exemple; - la animale: particularități ale sistemului digestiv și ale digestiei la vertebrate. # Respirația în lumea vie: aeroba, anaeroba; fermentația; particularități ale sistemului respirator și ale respirației la vertebrate, în funcție de mediul de viață (respirația branhiala, pulmonară, cutanee). # Particularități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
importanță. 2.1 Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1 Funcțiile de nutriție ● Nutriția în lumea vie: - la plante: - autotrofa - fotosinteza: definiție, ecuație chimică, importanță, influența factorilor de mediu (lumină, temperatură, CO2, O2, apă, săruri minerale) asupra intensității fotosintezei; - heterotrofa: saprofită, parazită - caracteristici, exemple; - la animale: particularități ale sistemului digestiv și ale digestiei la vertebrate. Respirația în lumea vie: aerobă, anaerobă; fermentația; particularități ale sistemului respirator și ale respirației la vertebrate, în funcție de mediul de viață (respirația branhială, pulmonară, cutanee). ● Particularități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Aspectul fizic. Are o refringenta mai mare decît a apei și o structură coloidala. Citoplasma prin această structură coloidala permite trecerea între gel și sol. Ele se hranesc în principal cu substanțe organice sau cu alge unicelulare, sunt deci organisme heterotrofe, dar unele grupe (de exemplu euglenele) în prezența luminii se hranesc prin fotosinteză, deci autotrof.Acestea se hranesc în timpul nopții cu substanțe organice din apă,fiind mixtotrofe (se hranesc și cu alge și cu substanțe organice) . Digestia se realizează cu ajutorul
Protozoar () [Corola-website/Science/300142_a_301471]
-
cuvântului se referă la toți membrii regnului animalia, inclusiv omul. Animalele au mai multe trăsături ce le diferențiază de alte viețuitoare. Animalele sunt organisme eucariote și pluricelulare, ce le separă de bacterii și de majoritatea protistelor. Ele au o hrănire heterotrofă, de obicei, digerând hrana într-un tub digestiv, ce le separă de plante și alge Ele se diferențiază de plante, alge și fungi prin lipsa pereților celulari rigizi. Majoritatea animalelor sunt mobile, (exceptând anumite stadii de dezvoltare, coralii, bureții de
Regnul Animalia () [Corola-website/Science/300111_a_301440]
-
cîmpie pînă în etajul fagului, crește pe stînci, ziduri, nisipuri. Folosită în medicina populară ca emetic, febrifug, antiepileptic și în scorbut (aplicații locale pe gingii). Aici sunt încadrate unele familii de plante cu nutriție mixtă (fotosintetică și în același timp heterotrofă, carnivoră). Descompun corpul unor insecte mici și astfel asimilează azotul, iar pentru acest fapt și-au transformat frunzele în capcane pentru prinderea și digerarea animalelor mici. Specii acvatice și terestre, autohtone și exotice, care cresc prin mlaștini oligotrofe. Aldrovanda vesiculosa
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
fi clasificate nici ca animale, plante sau fungi. Deși populează, în mod special, mediul acvatic, unele protiste trăiesc în mediul umed sau în corpul plantelor și animalelor. Locomoția se realizează cu ajutorul flagelilor, pseudopodelor sau a cililor; au nutriție autotrofă sau heterotrofă (excepție fiind Euglena verde, care este mixotrofă). Înmulțirea este asexuată sau sexuată. Criteriul de clasificare îl constituie modul de nutriție. Astfel, sunt: Euglena este un gen comun al lor flagelate, "Euglénophytes sp.", și sunt deseori prezente în apa (în special
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
de extensii subțiri a citoplasmei numite reticulopode, similare pseudopodelor amibei, dar mult mai numeroase și mai fine. Reproducerea este asexuată, prin diviziune în mai mulți gameți. Zoomastiginele reprezintă un grup de protiste asemănătoare animalelor. Acestea sunt flagelate. Hrănirea este exclusiv heterotrofă, trăiesc fie libere în mediul acvatic bogat în substanțe organice, unde își dobândesc nutrienții prin difuzie, fie ca parazit în cadrul unei gazde. Pot fi unicelulare sau pot forma colonii. Au pseudopode cu rol în deplasare și înglobarea particulelor de hrană
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
animalelor. Există aproximativ 8.000 specii de ciliofore. Acestea sunt caracterizate de prezența unor organite, numite cili, care participă la locomoție si la obținerea hranei. Pot atinge dimensiuni foarte mari comparativ cu alte protozoare: până la 2 mm. Hrănirea este exclusiv heterotrofă, trăiesc libere în mediul acvatic (majoritatea trăiesc în ape dulci, dar pot fi întâlnite și specii de apă sărată), precum și în soluri umede. Acestea sunt polinuclarea: conțin un micronucleu diploid, responsabil cu reproducerea sexuată, precum și un macronucleu poliploid, responsabil cu
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
Paramecium, Stentor, Suctoria, precum și Vorticella. Sporozoarele reprezintă un grup de protiste asemănătoare animalelor, ce fac parte din încrengătura Apicomplexa. Sunt cunoscute în jur de 25.000 specii. Acestea nu prezintă organite de locomoție, precum cilii sau flagelii. Hrănirea este exclusiv heterotrofă. Toate sporozoarele sunt organisme parazite, care își dobândesc nutrienții pe seama altor organisme. Au un ciclu de viață complex, care implică mai multe gazde. Sunt unicelulare. Acestea posedă un apicoplast și un complex apical, care le permite să infecteze gazdele. Majoritatea
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
Bacillariophyta - "Navicula cuspidata", "Nitzschia palea", "Cyclotella meneghiniana" (15 specii), Euglenophyta - "Trachelomonas hispida" (4 specii), Volvocophyceae (1 specie) și Chlorococcophyceae - "Scenedesmus quadricauda", "Monoraphidium contortum", "Crucigenia tetrapedia" (11 specii). Starea microbiologică a râului Răut la izvor este satisfăcătoare, cantitatea totală a bacteriilor heterotrofe variază în limitele admisibile (0,3 - 0,6 mln. cel/ml.), în aval de orașul Bălți bacterioplanctonul sporește de 7-10 ori. Ihtiofauna piscicolă a râurilor Răut și Răuțel este compusă din specii ce aparțin complexului limnofil. Din cele 22 de
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
se fixează carbonul, dar în absența energiei solare. Organismele care cresc fixând carbon se numesc autotrofe. Autotrofele includ organismele fotoautotrofe, care sintetizează compuși organici folosind energia soarelui, și organismele litoautotrofe, care sintetizează compuși organici folosind energie din oxidare inorganică. Organismele heterotrofe sunt organismele care cresc folosind carbon fixat de organismele autotrofe. Compușii organici sunt folosiți de organismele heterotrofe pentru producerea de energie și pentru contrucția componentelor celulare. Aproximativ 258 de miliarde de tone de dioxid de carbon sunt convertite anual prin
Fixarea carbonului () [Corola-website/Science/334369_a_335698]
-
includ organismele fotoautotrofe, care sintetizează compuși organici folosind energia soarelui, și organismele litoautotrofe, care sintetizează compuși organici folosind energie din oxidare inorganică. Organismele heterotrofe sunt organismele care cresc folosind carbon fixat de organismele autotrofe. Compușii organici sunt folosiți de organismele heterotrofe pentru producerea de energie și pentru contrucția componentelor celulare. Aproximativ 258 de miliarde de tone de dioxid de carbon sunt convertite anual prin procesul de fotosinteză. Majoritatea carbonului este fixat în mediile marine, în special în mediile bogate în nutrienți
Fixarea carbonului () [Corola-website/Science/334369_a_335698]
-
atunci cînd suntem în prezența unor produse artistice autotrofe, muzica și textul devin inseparabile, întrucît ele coabitează într-o simbioză perfectă, intranzitivă. în vreme ce, atunci cînd muzica poate supraviețui textului (în ipostaza sacrificării acestuia), avem de-a face cu producții artistice heterotrofe, în care asocierea text-muzică este sub semnul convenționalului și arbitrariului, textul devenind pretext, iar muzica - simplă proteză ori, dimpotrivă, corpore sano parazitat de text. Indestructibilitatea muzică-text este evidentă în faptele artistice tradițional-folclorice, acolo unde sunetul și cuvîntul răsar simultan la
Pretextele muzicii cu text by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11037_a_12362]
-
1. Originea și evoluția parazitismului Parazitismul ca fenomen biologic reprezintă relația antagonică între două organisme, dintre care unul se hrănește cu substanțele nutritive elaborate de celălalt și se dezvoltă în detrimentul acestuia. F.V. KUPREVICI în lucrările sale consideră că inițial organismele heterotrofe au avut un mod de nutriție saprofit și apoi s-a ajuns la modul de nutriție parazit. Evoluția parazitismului se produce pe baza variabilității sistemului de enzime și de adaptare la mediul nutritiv al organismelor heterotrofe. Agenții patogeni au evoluat
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
consideră că inițial organismele heterotrofe au avut un mod de nutriție saprofit și apoi s-a ajuns la modul de nutriție parazit. Evoluția parazitismului se produce pe baza variabilității sistemului de enzime și de adaptare la mediul nutritiv al organismelor heterotrofe. Agenții patogeni au evoluat în timp de la organisme total saprofite, la organisme parazite facultative, apoi organisme saprofite facultative pentru ca cei mai evoluați să prezinte modul de viață de paraziți obligați. Organismele saprofite obligate, trăind exclusiv pe resturile organice moarte nu
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de cuscută ce pot transmite micoplasma. 4.3. Bacteriile fitopatogene Această grupă de organisme fitopatogene a început a fi cercetată din secolul trecut când BURRILL (1881) a studiat arsura merilor, iar E.P. SMITH a pus bazele fitobacteriologiei. Bacteriile sunt organisme heterotrofe, facultativ parazite. STAINIER dă definiția unanim acceptată a bacteriei care "este o celulă procariotă fără nucleu organizat, fără forme evoluate de înmulțire (meioză, mitoză) cu material genetic ce se găsește în citoplasmă și se numește nucleoid" Corpul bacteriilor este un
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
după ploi ce depășesc 25 mm, pomii se stropesc în interval de cel mult 24 ore cu zeamă bordoleză 1 %. 4.4. Caracterelor micromicetelor Ciupercile aparțin regnului Fungi, încrengătura. Eumycota și sunt organisme eucaryote. Ele constituie un grup de organisme heterotrofe, ubiquiste, extrem de bogat în specii ce prezintă structuri și caractere biologice foarte diverse, adaptate modurilor de viață saprofite, parazite sau simbiotice, fiind lipsite de pigmenți asimilatori. 4.4.1.Aparatul vegetativ al ciupercilor Aparatul vegetativ al diferitelor grupe taxonomice de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la drojdii, conducând la fragmentarea glucozei în două molecule, fiecare având doi atomi de carbon în lanț și două molecule de CO2. Se consideră că procesul de glicoliză reprezintă cea mai primitivă formă de procurare a energiei de către primele organisme heterotrofe, apărute pe Pământ. Glicoliza este primul proces biochimic de procurare de energie și primul proces studiat și clarificat complet (substraturi, enzime, cofactori și secvență). Pentru organismele strict anaerobe, glicoliza este principalul proces chimic de convertire și stocare a energiei, sub
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
cine știe ce procese vulcanice. În spații izolate - complet sau pe aproape - ale țărmului mării, unde apa e liniștită, iar salinitatea crescută - În lacul Techirghiol e de vreo 7 ori mai mare decât În mare -, acolo, producătorii primari, algele, sunt majoritari În detrimentul heterotrofelor, mai ales la suprafață, adică acolo unde se adună la Soare. Astfel, multe alge nu mai ajung pe masa heterotrofelor, ci mor de moarte bună, acumulându-se pe fundul apei. Lipsa oxigenului face ca descompunerea lor să fie mai mult
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În lacul Techirghiol e de vreo 7 ori mai mare decât În mare -, acolo, producătorii primari, algele, sunt majoritari În detrimentul heterotrofelor, mai ales la suprafață, adică acolo unde se adună la Soare. Astfel, multe alge nu mai ajung pe masa heterotrofelor, ci mor de moarte bună, acumulându-se pe fundul apei. Lipsa oxigenului face ca descompunerea lor să fie mai mult rezultatul unor procese chimice decât opera heterotrofelor. Primul rezultat, relativ rapid, e sapropelul, nămolul cum i se spune În mod
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unde se adună la Soare. Astfel, multe alge nu mai ajung pe masa heterotrofelor, ci mor de moarte bună, acumulându-se pe fundul apei. Lipsa oxigenului face ca descompunerea lor să fie mai mult rezultatul unor procese chimice decât opera heterotrofelor. Primul rezultat, relativ rapid, e sapropelul, nămolul cum i se spune În mod curent. Mai târziu, peste multe milioane de ani, evoluția acestor materiale organice va sfârși În petrol, care va purta În el acel bioxid de carbon de care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]