88 matches
-
Un animal este un organism (ființă vie) pluricelular, heterotrof, deci care nu își poate produce el însuși substanțele organice necesare hrănirii (cum fac plantele, algele și bacteriile albastre verzi prin fotosinteză), fiind nevoit să folosească substanțe organice gata preparate luate din mediu. Majoritatea folosesc oxigenul pentru respirație. Există și
Regnul Animalia () [Corola-website/Science/300111_a_301440]
-
longitudinală a celulei. Nu există reproducere sexuată cunoscută. Au fost descrise peste 100 de specii de Euglenă. Marino "et al." (2003) au revizuit genul pentru a constitui un grup monofiletic. Euglenele sunt specii mixotrofe, adică acestea se pot hrăni atât heterotrof, prin fagocitoză, cât și autotrof, prin fotosinteză. Cloroplastele Euglenei permit fotosinteza, conținând în cloroplaste clorofila "a" și "b", iar când nu este prezentă lumina, aceasta se hrănește heterotrof. Substanțele hrănitoare pătrund prin osmoză pe toată suprafața corpului. Experimentele arată că
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
grup monofiletic. Euglenele sunt specii mixotrofe, adică acestea se pot hrăni atât heterotrof, prin fagocitoză, cât și autotrof, prin fotosinteză. Cloroplastele Euglenei permit fotosinteza, conținând în cloroplaste clorofila "a" și "b", iar când nu este prezentă lumina, aceasta se hrănește heterotrof. Substanțele hrănitoare pătrund prin osmoză pe toată suprafața corpului. Experimentele arată că acestea pot pierde coroplastele sub anumite condiții; dacă se adaugă un antibiotic, precum streptomicină, în mediul de cultură a Euglenei, diviziunea cloroplastului este inhibată, dar diviziunea celulară nu
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
ereditate - Escherichia coli - eucariote - eugenie - evoluție - ex vivo - extincție în masă - fagocitoză - febră aftoasă - fenotip - fetus - ficat - ficocianină - ficologie - filogenie - fiziologie - floare - floem - fosfolipidă - fosforilare oxidativă - foton - fotosinteză - frunză - fungi - gamet - genă - genotip - glicoliză - glucoză - grăsime - hemogramă - Hepadnaviridae - hermafrodit - herpetologie - heterotrof - hibernare - hibrid - hidroliză - homeostazie - hormon - ihtiologie - imunologie - in situ - in utero - in vitro - in vivo - inimă - insectă - insectivore - insulină - interfază - intestin - împerechere - kinetoterapie - larvă - lemn - lichen - limnologie - lipide - macroevoluție - malarie - mătase - meioză - memorie - metabolism - metafază - micologie - microbiologie - microevoluție - microscop - mitocondrie
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]
-
de deunăzi cu nămolul. Hm! Să mă Încumet, nu În a tranșa problema, cât În a-i adăuga câteva aspecte inedite. Nu vă mirați de acel cuvânt, prieten. De fapt e vorba tot de ecologia mea, obișnuită lunea. Aidoma unui heterotrof, Radio Iași exploatează - În sensul bun al cuvântului - autotroful de idei ce sunt. E stimulativ de-a dreptul. Ca și nămolul. Să vedem, dar nu chiar direct. Întâmplarea (oare?) face să fi intrat În posesia unor probe de apă de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
alternativelor au fost plătite bineînțeles de mediu, tot mai scump pe măsura Îndepărtării de prototip, căci suplinirea naturalei mame implică exploatarea, cu degradarea inerentă, a unei pajiști, respectiv roaderea până la pământ a tot ce e verde: iarbă sau arbust. Ca heterotrof, omul apelează la energia chimică fixată de plante, dar și vehiculată de corpul animalelor, sub trei forme: proteine, zaharuri și grăsimi. Dintre acestea, cel mai greu de copiat, de reprodus prototipul, e proteina: se deosebește de la o poștă carnea, de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Deci biologic, exterior adică, nu cred că omul poate evolua. Ce să mai capete? Un creier mai mare? Nici din cel ce-l are nu folosește decât câteva procente. Niște oase În plus sau În minus? Tot animal și tot heterotrof rămâne, cât de 41 Gabriela Câmpeanu tehnolog n’ar fi. Și totuși, evoluția nu se poate opri. Am și o limită: evoluția poate explica prezentul În lumina trecutului, dar când e vorba de viitor, Întotdeauna neștiut, călcăm pe terenul mișcător
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu pușca? Legile evoluției nu mă pot lămuri. Căci se referă doar la biologic unde, Într’adevăr, omul provine dintr’un mamifer, acela dintr’o reptilă, aceea dintr’un batracian, apoi, adică Înainte, un pește... și, tot așa, până la unicelularul heterotrof urmaș al coacervatului, el Însuși succesor al unui mineral, care Încheie cu biologia, revelând chimia. Dar nu Într’acolo găsesc răspunsul datorat delicatei noastre amfitrioane. Mă pot ajuta Însă legile evoluției extinse, aceea care acceptă - s’ar putea să mă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
baltă, făcea acum mușchiul În sărăcăciosul sol, și Încă mai dihai; deh! Evoluția... Chiar prezentă În sol, șterpelind ce se poate, ciuperca nu putea stăpâni fenomenul, doar Îngroșa stratul de sol. Și s’a găsit alt stăpân: evident, tot un heterotrof, dar evoluat pe măsură, adică eficient. Animalul, care deja ajunsese pește, iar acum, ca batracian, tenta uscatul. Concurența devenea astfel acerbă, stimulând evoluția plantelor și deopotrivă a animalelor. Dar, Încă de la cârdășia algă-ciupercă, lichenul adică, devenise evident un adevăr: nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și hieratica iubire de aproape și, aș Îndrăzni să anticipez, de Natură. În paralel evoluează și sufletul. Spuneți i biocâmp, adică ceea ce experimentul pur poate evidenția. De la simpla antinomie reprezentată de exergonicul biocâmp vegetal, respectiv endergonicul biocâmp animal, mai general heterotrof, se ajunge ca secundul să se diversifice depășindu-și chiar limitele: animalele superioare au, după specie, fie biocâmp endergonic - tipic heterotrofelor ce sunt -, fie exergonic - ca un fel de plante. Exemplul tipic e reprezentat de cei mai apropiați tovarăși ai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
O treabă pe cât de simplă pe atâta de complexă În implicații. Anume, ce rost ar avea ca sămânța viței să Încolțească, căci apă are deavolna, În bobița de strugure Încă atârnată de coardă? Dar acea apă e stimulatoare pentru antipodul heterotrof, omul sau pasărea care ciugulește strugurele, eliberând sămânța poate altundeva; ca și pentru drojdia care devorează zahărul bobiței lăsând În urmă vin, dar eliberând de asemenea sămânța. Se vede treaba că vița s’a născut cu vocația oenologiei... Gând la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de concentrație. Și-l respectă Întotdeauna, căci vehiculează mereu o soluție doar izotonică... „Inteligența“ rinichiului se bazează Însă pe un fapt banal: amintitele substanțe utile sunt reducătoare, pe când celelalte, acidul uric de exemplu, ca deșeuri ce sunt, ale unui organism heterotrof, sunt oxidante. Și astfel se poate rezolva atât selectivitatea cât și traversarea unei membrane contra gradientului de concentrație, prin simplul fapt de a asigura, În spațiul exterior nefronului un mediu reducător; cum extremele se atrag, iar similarii se resping, În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nostru. Care nu face decât să accentueze, să ducă la extremul care e simbolul: roșul din antociani, albul din flavonoizi. Care substanțe sunt, din punct de vedere biochimic, chiar antitetice: un reducător, respectiv un oxidant, adică un „autotrof“, respectiv un „heterotrof“... Dar să Încercăm să asociem „subspeciile“ speciei noastre, adică sexele. Păi femeia e o oxidantă, iar bărbatul un reducător. Iese astfel numai bine, dacă sexele se au bine Între ele, Împletitura roșu-alb. Privind la cele spuse deja rezultă că roșul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Întregind astfel un ecosistem. Asta mai zic și eu ecologie, avant la lettre. Dreptu-i, Moti. Și mai adaug ceva, vânzând castraveți grădinarului, adică ție, acela cu al 6-lea simț atât de ascuțit: Planta și animalul, mai general autotroful și heterotroful, nu trăiesc Împreună - singura șansă de supraviețuire pentru fiecare - În bună pace, ci alternându-și inițiativa, implicit hegemonia, În cicluri mai scurte sau mai lungi. Iar dacă, prin reducere la absurd, unul dintre ei ar ajunge la „dictatură“, consecința e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu e un parazitism din partea secundului, dar una care asigură primului condiții optime de mediu pe termen lung? Beneficiul amintit constă În faptul că și aici se instituie o relație Între un excedentar energetic, un „autotrof“, și un deficitar, un „heterotrof“, chiar dacă ambii aparțin de fapt heterotrofelor propriu-zise, animalelor de pildă. Și ajungem astfel la culturile mixte, de plante ori microorganisme, ambele cazuri caracterizate printr’o productivitate superioară. De exemplu, Ruminococcus albus produce, În cultură pură, acetat, etanol, H2 și CO2
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
homeostazii a condițiilor de mediu. Și ce-am putea spune despre cultura mixtă care e borceagul, „cârdășia“ Între o monocotiledonată, orzul, cu cel mai puternic efect reductiv asupra solului, și o leguminoasă, măzărichea, care, ea Însăși o simbioză cu un heterotrof, bacteria Rhizobium, are un efect reductiv minim. Decât că e vorba, În cadrul unei relații Între autotrofe propriu-zise, din nou de un „autotrof“, excedentar energetic, parazitat de un „heterotrof“, deficitar energetic. Firesc deci ca autoinhibiția care se instalează consecutiv viețuirii exclusive
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
solului, și o leguminoasă, măzărichea, care, ea Însăși o simbioză cu un heterotrof, bacteria Rhizobium, are un efect reductiv minim. Decât că e vorba, În cadrul unei relații Între autotrofe propriu-zise, din nou de un „autotrof“, excedentar energetic, parazitat de un „heterotrof“, deficitar energetic. Firesc deci ca autoinhibiția care se instalează consecutiv viețuirii exclusive a unui autotrof, orzul, via substanța alelopatică secretată În sol, să fie diminuată În cazul culturii mixte, cu urmarea firească a unei productivități superioare. Iar borceagul o demonstrează
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
semnalul fizic, prin sistemul nervos, dar și atunci el, semnalul fizic, va fi mijlocit, ca acțiune directă la nivelul celulei, de semnalul chimic; cel mai cunoscut exemplu e sinapsa. Dar animalul este obligat la utilizarea semnalului fizic de către metabolismul său heterotrof care determină deplasarea și expunerea la pericole pentru a-și căuta hrana; el are deci nevoie de un semnal rapid. Pentru plantă e suficient puțin Soare... În acest context, al universalității semnalului chimic, se petrec și relațiile dintre componentele biocenozei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sub forma unor oscilații. Ce putem afla de aici În folosul temei propuse astăzi? Din nou trebuie să ajungem la biocenoză, amintind că Între condițiile optime oxidante caracteristice segmentului ei autotrof, În principal vegetal și condițiile optime reducătoare caracteristice segmentului heterotrof, În principal animal, nu poate Încăpea Înțelegere decât ca urmare a unor oscilații În cursul cărora, rând pe rând, cele două segmente ale biocenozei dețin supremația, dar În același timp pregătesc condițiile optime de mediu pentru celălalt segment, dar defavorabile
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În urmă, cu deosebirea că, dacă la Podu Iloaei creșterea temperaturii pentru câteva zile a Însemnat o catastrofă ecologică, la Spondon, deja de trei ani, se trag foloase. Să ne reamintim cum acționează creșterea temperaturii asupra unei biocenoze. Segmentul ei heterotrof, adică consumatorii (animalele) și descompunătorii (organismele saprofite) vor necesita În acest caz condiții de mediu mai oxidante. Cum de regulă mediul acvatic este, prin chimismul său, relativ oxidant, aceste organisme vor găsi acum, la temperaturi mari, condiții optime de dezvoltare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu Însă obligatorii, deși plantele care posedă o micoriză sunt mai avantajate decât celelalte; nici asocierea unor specii anume nu este obligatorie. E vorba de o situație de tranziție, când ambii parteneri dețin pe rând supremația și când orice organism heterotrof poate realiza ceea ce solul are nevoie, refacerea, fără ca planta să se opună, iarna, respectiv orice plantă poate profita de solul oxidat, vara, fără ca microorganismul să se poată opune. În zona ecuatorială, la plante relativ evoluate, relația cu microorganismele este mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ani), lichenii le-au concentrat la nivelul celular. Au fost poate obligați la aceasta, pentru că pe acea vreme (acum vreo 500 milioane de ani) singurele autotrofe disponibile, adică capabile să ajungă În viitorul areal, terestru, erau unicelulare (algele); cât privește heterotroful, cu care algele au stabilit relația, adică ciuperca, aceasta este, chiar și când e pluricelulară, doar o asociere de celule independente, nespecializate. Fără discuție, pentru condițiile primare grele de viață, adică lipsa unui sol capabil a Înmagazina apa, alga singură
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de biocenoză internă al lichenilor face ca ei să poată popula, ca organism pionier, orice palmă de uscat nou formată, ca odinioară, când Viața a Început cucerirea uscatului. Rolul benefic pe termen lung al relației unui organism autotrof cu altul heterotrof face ca obișnuitul război chimic care are loc În mod obișnuit Între organismele ce-și Împart un loc sub Soare, să nu se mai desfășoare. Armele, adică substanțele active, numite și alelopatice, nu au fost găsite niciodată la licheni, ca
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
2 milioane de specii heterotrofe; care ar fi rostul și semnificațiile acestei inegalități, vom discuta cu un alt prilej. Și atunci, putem simplifica Încă o dată, reducând fiecare grup de organisme la o specie, dar păstrând relația biocenotică dintre ele: un heterotrof și un autotrof ce locuiesc Împreună un biotop. Un model convenabil pentru discuție este, din acest punct de vedere, un lichen. Dar, vom renunța la el, alegând acum un altul numai și numai pentru a mai oferi o informație și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
un aspect al Întoarcerii tehnologiei Împotriva creatorului ei; sabia are două tăișuri. Anume, modelul e simbioza realizată de plantele leguminoase În special, Între care și post-revoluționar hulita soia, cu bacteriile fixatoare de azot, deci tot un autotrof (planta) și un heterotrof (bacteria). Și tot trebuie să ne mai referim la licheni, pentru că ei au constituit o experiență reușită a naturii, care suportă proba timpului de mai bine de 500 de milioane de ani. Anume, celulele heterotrofe ale lichenului au rolul principal
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]