19 matches
-
Specia "Euglena gracilis" a fost utilizată pe scară largă în laboratoare ca organism model. Cele mai multe specii de euglene au cloroplaste în interiorul corpului, care le dau posibilitatea să se hrănească prin autotrofie, ca plantele. Totuși, se mai pot hrăni și prin heterotrofie, cum fac animalele. Cum "Euglena" are trăsături ale plantelor, dar și ale animalelor, primii taxonomiști au întâmpinat dificultăți în taxonomia linneană de două regnuri. Problema de a clasifica aceste creaturi „neclasificabile” l-a făcut pe Ernst Haeckel să adauge încă
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
regnuri. Problema de a clasifica aceste creaturi „neclasificabile” l-a făcut pe Ernst Haeckel să adauge încă un regn la "Animale" and "Vegetabile" lui Linnaeus: regnul Protista.. O euglenă tipică are între 20 și 300 µm. Când se hrănește prin heterotrofie, "Euglena" înconjoară o particulă de hrană și o consumă prin fagocitoză. Atunci când există suficientă lumină solară, "Euglena" își folosește cloroplastele care conțin clorofilă a și clorofilă b în producerea de zaharuri prin fotosinteză. Cloroplastele euglenelor sunt înconjurate de trei membrane
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
de organisme, atât autotrofe, cu acces direct la o sursă de energie primară, plante adică, cât și heterotrofe, ce apelează la energia fixată de autotrofe, animale adică, cu o oarecare aproximație. În ecosistemul nostru ideatic putem asocia autotrofia femeilor, iar heterotrofia bărbaților. Căci așa sugerează o seamă de caracteristici intrinseci care deosebesc - În cadrul speciei umane - femeile de bărbați, precum caracterul redox al țesuturilor, fapt demonstrat mai demult și mai pe larg. Iar multitudinea de specii, autotrofe și heterotrofe, ce alcătuiesc reala
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la licheni, ca și În rizosferă de altfel, chiar dacă această metodă de a-și elimina adversarii este foarte veche: algele o cunosc deja. Urmare a avantajelor oferite de asociere, lichenii au o extraordinară stabilitate, iar relația internă Între autotrofie și heterotrofie va fi moștenită evolutiv de plantele superioare. Să nu ne mire faptul că rădăcina, care are În 48 mare același rol ca și ciuperca din licheni, e heterotrofă, iar partea aeriană, mai precis frunza, ca și alga lichenilor, e autotrofă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
confruntate cu mai multe probleme decât plantele. În primul rând sursa lor de energie e limitată și la bunăvoința plantelor. Mai apoi, unele plante − inferioare − precum algele, n’au uitat de unde provin și le fac, ori de câte ori pot, concurență adoptând temporar heterotrofia. Iar mijloacele de a le veni de hac sunt altele decât acelea aplicabile altor heterotrofe. În consecință, heterotrofele folosesc o gamă mai largă de substanțe alelopatice dar și mai multe mecanisme de acțiune. Practic, orice gen, mai mult specie, de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la fel ceea ce le prisosește și, respectiv, heterotrofele care consumă exclusiv energie chimică, anume aceea oferită de fotoautotrofe; pentru inițiați spun și că o variantă a autotrofiei, utilizarea unei surse primare de energie de natură chimică, e de fapt tot heterotrofie. Avem și o dovadă: anume acea minusculă euglenă, clasată cu Încăpățânare și În botanică și În zoologie; de fapt e o celulă capabilă, după caz, și de autotrofie, căci are clorofilă, dar și de heterotrofie, având un fel de gură
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
chimică, e de fapt tot heterotrofie. Avem și o dovadă: anume acea minusculă euglenă, clasată cu Încăpățânare și În botanică și În zoologie; de fapt e o celulă capabilă, după caz, și de autotrofie, căci are clorofilă, dar și de heterotrofie, având un fel de gură. O formă de viață de tranziție, deci. Cert este faptul că autotrofele adevărate posedă clorofilă, iar heterotrofele nu, indiferent de sunt fixe ori nu. Și atunci, oricât m’ar critica botaniștii, nu pot considera ciupercile
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
stânga “heterotrofă”, exact ca În prima parte a oscilației anuale din naturalul iaz. O fi vorba, pe un termen cu mult mai lung, ce cuprinde și viitorul, de o oscilație, ca aceea anuală din iaz, ori de o tendință spre “heterotrofie”? Aceasta din urmă ar Însemna Însă că viitorul ne va oferi alte mijloace, exterioare “ecosistemului”, poate tehnologice, pentru a suplini rolul “autotrofelor” de dreapta ținute prea mult timp “pe tușă” și a compensa efectul hegemoniei Îndelungate a “heterotrofelor” de stânga
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și 3. Pentru că favorizarea unui mecanism oarecare depinde de tipul metabolismului, mai este posibil și criteriul de clasificare conform căruia există organisme autotrofe și heterotrofe. Pentru ca expunerea noastră să fie concludentă, trebuie să facem câteva precizări referitoare la antiteza autotrofie- heterotrofie, care este destul de ambiguă: trofia - adică hrănirea - nu este concludent caracterizată prin auto - propriu -, respectiv hetero - altul. În fond, toate organismele trăiesc pe seama unei surse de energie, evident exterioară lor, deci ar fi heterotrofe. În contextul concepției noastre, autotrofia înseamnă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
nu este concludent caracterizată prin auto - propriu -, respectiv hetero - altul. În fond, toate organismele trăiesc pe seama unei surse de energie, evident exterioară lor, deci ar fi heterotrofe. În contextul concepției noastre, autotrofia înseamnă utilizarea unei forme primare de energie, iar heterotrofia a unei forme secundare. În acest context, energia primară este fie una exterioară Pământului pe care-l alimentează continuu (energia solară), fie una fosilă care a fixat starea energetică a Pământului dintr’o epocă trecută, deci mai bogată în energie
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
foulingului biologic în cazul concret luat ca exemplu și care vor fi enumerate mai departe. Pentru că accentul, determinat de concepția și soluțiile antifouling prezentate mai departe, cade pe segmentul autotrof al biocenozei foulingului biologic, vom abdica de la ordinea firească: autotrofie→heterotrofie, fapt ce ne va permite abordarea în amănunt și la timpul potrivit a segmentului autotrof al biocenozei. 2.3.2.2.1. Organismele heterotrofe 2.3.2.2.1.1. Bacteriile Aceste organisme sunt clasificate de obicei (ex.: [16]) după
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
cunoaște sub numele de lichen; după părerea noastră, lichenii constituie o formă incipientă, primitivă de biocenoză, extrem de strânsă, de la celulă la celulă (algă și, respectiv, ciupercă), fapt ce conferă acestei asociații, prin anularea reciprocă a efectelor redox specifice autotrofiei, respectiv heterotrofiei, o stabilitate extremă [41]. În cadrul biocenozei, ciupercile descompun substanțele organice, în special biogene, până la mineralizare [83], creând astfel condiții optime pentru nutriția autotrofelor. Cu referire directă la constituirea foulingului biologic, sunt necesare câteva clarificări de ordin morfologic. Pentru că, așa cum am
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
totuși decalate ca moment de start: chemotrofia, utilizând energia chimică a unor substraturi minerale reduse, respectiv, ceva mai târziu, fotoautotrofia, utilizând energia solară, de asemenea reducătoare. Toate organismele folosesc, în interior, energia chimică fixată în compuși organici reduși. Însă, dacă heterotrofia înseamnă utilizarea acestor substanțe organice prezente în mediu, (chemoori foto-)autotrofia presupune sinteza acestor substanțe înainte de a fi folosite în interesul său, de către același organism (un exemplu este dat de Gallionella ferruginea care, în baza oxidării Fe2+ la Fe3+, asimilează
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
chemoautotrofe, sursa de energie (obligatorie, fiind vorba de reducere) este oxidarea unor substraturi reducătoare. Provenite dintre heterotrofe, prin evoluție, ambele tipuri de autotrofe au moștenit, ca o relictă, și posibilitatea folosirii în situații particulare/limită, a unor mecanisme metabolice specifice heterotrofiei. Pe măsura evoluției însă, această posibilitate va fi atenuată până la dispariție. Astfel algele, printre primele fotoautotrofe, au posibilitatea utilizării azotului aminic (aminoacizi) [56], redus, care devine însă toxic pentru plantele superioare, care folosesc doar azot nitric, oxidat, cel mult nitros
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
au depășit stadiul de organism unicelular pentru a putea ajunge să resimtă toxicitatea azotului aminic precum plantele superioare, iar reprezentanții lor, ca bacteriile feruginoase, sunt caracterizați, la fel cu similarele lor dar fotoautotrofe - algele -, de aceeași posibilitate de manifestare a heterotrofiei, anume consumul de aminoacizi exogeni. Caracterul autotrof al acestor bacterii pune evident problema necesității unor medii oxidante ca și a modulării redox spre reducător a mediului în urma activității lor. Ca urmare, ele vor fi caracteristice foulingului biologic exterior (acolo unde
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
infirmă faptul că un Metallogenium ar fi o bacterie (vie), considerându-le forme ancestrale, anterioare filogenetic bacteriilor [85]. În ceea ce ne privește, având în vedere efectul oxidant față de Fe și Mn, adică chemoautotrofia și știind că autotrofia apare filogenetic după heterotrofie (ea însăși reprezentată de bacterii), nu le putem considera anterioare/inferioare bacteriilor. 2.3.2.2.2.2. Algele Sunt plante inferioare - primele organisme fotoautotrofe propriu-zise, adică eliberatoare de oxigen, aparțin acestei categorii de organisme - unicelulare (solitare ori coloniale) sau
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sol [16], se cuvine reluat și continuat comentariul referitor la ferobacterii (v. §2.3.2.2.2.1.1.2). Anume, algele, ca „proaspăt“ promovate dintre heterotrofele ancestrale, au păstrat ca relictă posibilitatea utilizării, în condiții particulare de mediu, a heterotrofiei. Am putea spune chiar că speciile în discuție, adică heterotrofele din sol, sunt de fapt variante ecologice ale unor specii autotrofe, adaptate la lipsa luminii. O dovadă este comportamentul algei albastre (deci dintre cele mai puțin evoluate) Oscilatoria care, cultivată
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
a unei radiații metazoar - animal pluricelular, inclusiv omul miceliu - totalitatea hifelor, aparatul vegetativ al ciupercilor mitocondrie - organit citoplasmatic, implicat în respirația celulară, prezent doar la eucariote mixotrof - calitate a unui organism de a folosi succesiv/alternant, temporal sau spațial, autosau heterotrofia, ca o reacție la condițiile de mediu specifice variabile - tot temporal sau spațial moluscă - reprezentant al unei încrengături polimorfe de animale nevertebrate, în majoritate acvatice, în care sunt cuprinse, ca reprezentative, atât scoicile cât și melcii, sepiile, caracatițele nematod - reprezentant
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
angiospermelor (din Triasic până astăzi, În Cuaternar). În cursul evoluției lumii vii a avut loc o divergență fundamentală Între două tendințe: 1. - tendință animală care a selecționat indivizi cu viață de relație activă și perfecționată, dar aceasta În detrimentul autonomiei nutritive (heterotrofie, adică nevoie de molecule organice); 2.- tendință vegetală care, dimpotrivă, a privilegiat independența nutritivă (autotrofie, cu nevoie numai de molecule minerale simple, apă și dioxid de carbon, datorită utilizării și transformării energiei luminoase). Dar, fotosinteza introduce o nouă necesitate pentru
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]