5 matches
-
inferioarâ. Fructul este o capsulă sau o polifoliculă. Saxifraga paniculata Mill. (ochii șoricelului) este o specie perenă, care trăiește pe stînci calcaroase din etajul montan superior și alpin. Are frunze spatulate, rozulare, pe margini cu depuneri de CaCO3 (exudat prin hidatode). Florile sunt albe, grupate în raceme, iar fructul o capsulă. Multe specii din familiile Saxifragaceae și Crassulaceae sunt considerate ca plante ornamentale decorative deosebit de valoroase. Sunt plante erbacee sau frutescente, cu frunze groase, cămoase, în care se acumulează apă. Trăiesc
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
între absorbția radiculara, intensă noaptea datorită temperaturii relativ ridicate la nivelul rădăcinii și transpirația redusă dată de temperaturile scăzute din aer, iar stomatele se închid prin reacția fotoactivă. Gutația se produce, mai ales, în vârful frunzelor la plantele superioare, prin hidatode active și pasive. Prin gutație este evitată asfixierea celulelor, care s-ar putea produce prin umplerea spațiilor intercelulare cu apă. Este eliminat excesul de apă, în care sunt dizolvate mici cantități de substanțe minerale și organice produse de catabolism. Fotosinteză
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
pot fi încrustate cu compuși organici înalt polimerizați (lignină, cutină, ceruri, suberină) sau cu substanțe minerale, care constituie straturi impermeabile (siliciu, calciu). Pentru efectuarea schimbului de energie și gaze cu exteriorul, pereții protectori sunt prevăzuți cu deschideri naturale: stomate, lenticele, hidatode, nectarii. Structura și funcționarea acestora constituie, în unele cazuri, bariere în fața invaziei fitopatogenilor. Stomatele, prin număr, aranjament spațial, structură, concordanța dintre deschiderea acestora și germinarea sporilor agenților fitopatogeni, influențează rezistența (R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul stomatelor este
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
tuberculi); prin sol, în cazul în care aici rămân resturi ale plantelor parazitate; prin plantele perene infectate; prin insecte, animale, păsări, nematozi; prin mașini, unelte și ambalaje; prin apă sau prin aer. În plantă bacteriile pătrund prin deschiderile naturale (stomate, hidatode, lenticele) sau prin leziuni provocate mecanic sau de către insecte. După stabilirea relațiilor de parazitism cu gazda începe multiplicarea bacteriilor. Bacteriile care sunt localizate în vasele conducătoare pot fi antrenate de către seva plantei și în acest caz, simptomele parazitare nu vor
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pot fi încrustate cu compuși organici înalt polimerizați (lignină, cutină, ceruri, suberină) sau cu substanțe minerale, care constituie straturi impermeabile (siliciu, calciu). Pentru efectuarea schimbului de energie și gaze cu exteriorul, pereții protectori sunt prevăzuți cu deschideri naturale: stomate, lenticele, hidatode, nectarii. Structura și funcționarea acestora constituie, în unele cazuri, bariere în fața invaziei fitopatogenilor. Stomatele, prin număr, aranjament spațial, structură, concordanța dintre deschiderea acestora și germinarea sporilor agenților fitopatogeni, influențează rezistența (R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul stomatelor este
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]