30 matches
-
incluse automat în habitatele marine; ● zonele terestre incluse automat în habitatele marine; ... 1.2. Metodologiile de monitorizare a stării de conservare a habitatelor marine și costiere de interes comunitar Caracterul de mare semiînchisă, un bazin hidrografic uriaș, precum și particularitățile sale hidrobiologice unice fac din Marea Neagră un ecosistem extrem de sensibil și expus la amenințări. În tabelul următor sunt redate habitatele marine și costiere de interes comunitar din România care sunt monitorizate, respectând cerințele Directivei Habitate: Tabelul 1.4. Habitate costiere și
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
acestora; ... – Acordarea de consiliere și consultanță privind implementarea particularizată a modelului fermei de piscicultură integrată. ... Proiectul ADER 13.1.2: Elaborarea unui Sistem Integrat de Analiză și Monitorizare Tehnologică- SIAMT a fluxurilor tehnologice din acvacultură și pescuit prin analiza digitizată a parametrilor hidrobiologici, hidrochimici, ihtiopatologici și tehnologici Perioada de derulare a planului sectorial: 2023-2026 Bugetul estimat: 1.100.000 lei Total lei: d.c. 2023 2024 2025 2026 1.100.000 169.400 338.800 338.800 253.000 Rezumat: Proiectul prevede realizarea și implementarea modulului funcțional Sistem Integrat de Analiză și
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
apelor Dunării. Rezultate scontate: – Corelarea temperaturilor și cotelor apelor, a chimismului și turbidității înregistrate ale fluviului Dunărea în perioada de migrațiune din zonele/ perimetrele de cercetate a migrației scrumbiei de Dunăre; ... – Realizarea unui tablou sintetic cu rol în caracterizarea factorilor hidrobiologici și biologici în vederea stabilirii stării ecositemelor cercetate; ... – Monitorizarea migrației scrumbiei de Dunăre și identificarea zonelor de reproducere; ... – Eșantionarea cârdurilor de scrumbie în vederea stabilirii raportului gonado-somatic și al dimorfismului sexual; ... – Program cadru de măsuri de exploatare sustenabilă a pescuitului
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
acestora; -Acordarea de consiliere și consultanță privind implementarea particularizată a modelului fermei de piscicultură integrată 111 ADER 13.1.2 Elaborarea unui Sistem Integrat de Analiză și Monitorizare Tehnologică– SIAMT a fluxurilor tehnologice din acvacultură și pescuit prin analiza digitizată a parametrilor hidrobiologici, hidrochimici, ihtiopatologici și tehnologici 1.100.000 d.c 169.400 338.800 338.800 253.000 -Model algoritmic de implementare a soluțiilor IT în fluxurile tehnologice din acvacultură și pescuit; -Elaborare modul de cercetare Sistem Integrat de Analiză și Monitorizare Tehnologică (SIAMT); -Realizarea ghidurilor de introducere
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
169.400 338.800 338.800 253.000 - Corelarea temperaturilor și cotelor apelor, a chimismului și turbidității înregistrate ale fluviului Dunărea în perioada de migrațiune din zonele/ perimetrele de cercetate a migrației scrumbiei de Dunare ; - Realizarea unui tablou sintetic cu rol în caracterizarea factorilor hidrobiologici și biologici în vederea stabilirii stării ecositemelor cercetate; - Monitorizarea migrației scrumbiei de Dunăre și identificarea zonelor de reproducere; - Eșantionarea cârdurilor de scrumbie în vederea stabilirii raportului gonado- somatic și al dimorfismului sexual; - Program cadru de măsuri de exploatare sustenabilă a
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
Barbu Delavrancea, 1919; Gh. Bogdan-Duică, Titu Liviu Maiorescu, 1921; Gheorghe I. Brătianu, Nicolae Iorga, istoric al românilor, 1943 ș.a.) ori au fost prezentate câteva rezultate ale cercetărilor în diverse domenii (Simion Florea Marian, Chromatica poporului român, 1882; Grigore Antipa, Cercetările hidrobiologice în România și importanța lor științifică și economică, 1912; Barbu Delavrancea, Din estetica poeziei populare, 1913; Gh. Balș, Începuturile arhitecturii românești din Moldova, 1925; Emil Racoviță, Speologia, 1926 ș.a.), unele discursuri de recepție constituindu-se în adevărate modele de elocință
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
lacului conțin 360 de plante și 165 de specii de animale, unele dintre ele endemice. Dintre speciile de pești se remarcă păstrăvul iskhan și peștele alb adus din lacul Ladoga și Ciud, aclimatizat aici în perioada 1924-1927. Stațiunea de cercetări hidrobiologice asigură asistența științifică în reproducerea păstrăvului în incubatoare. Prin coborârea nivelului apei arheologii au descoperit cimitire și urme ale culturii Cyclopeana. SHKOTSU - cel mai adânc lac vulcanic Ă363 m)din Insula Hokkaido și al doilea din Japonia după Tazawa, în
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
se spune, în mod hilar, în prezent!) ci, efectiv, sa identificat cu scopul și profilul stațiunii, din toate punctele de vedere, aducându o din nou la rangul de instituție științifico didactică, a Universității “Al. I. CUZA” Iași. Astfel, pe lângă domeniul hidrobiologic, ca disciplină didactică și de cercetare, Prof. GH. MUSTAȚĂ abordează, împreună cu colaboratorii și doctoranzii, problemele actuale de Ecologie și Biologie marină. Cercetările de Hidrobiologie s-au referit la unele aspecte, ale cladocerilor din complexul de lacuri Ciric-Chirița (Iași) și la
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
convingere, cu apreciere sinceră, colegială să ne trăiască tot mai “Mulți Ani” în sănătate și activitate, împreună cu Doamna Mariana și urmașul lor distins, prestigiosul, psihiatru Mustață Tiberiu, apreciat departe in America cea vestită! PROFESORUL DR. GHIORGHE MUSTAȚĂ - CONTINUATOR AL ȘCOLII HIDROBIOLOGICE IEȘENE În viață contează mult să ai idealuri și năzuințe. Adeseori, acestea sunt mai ușor de atins atunci când îți alegi călăuze - mari personalități demne de urmat. Pe parcursul carierei științifice și universitare a domnului profesor Ghiorghe Mustață cred că un asemenea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
domnului profesor Mustață. Pentru aceasta îi mulțumesc din suflet! Păstrător al „spiritului de la Agigea” vreme de 18 ani, domnul profesor a contribuit la reafirmarea prestigiului Stațiunii Biologice Marine „Prof. dr. Ioan Borcea” de la Agigea și la asigurarea continuității tradiției școlii hidrobiologice de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Prin realizările domniei sale, domnul profesor Mustață și-a asigurat un loc de cinste printre înaintașii săi: Paul Bujor, Ion Scriban, Ioan Borcea, Constantin Motaș, Sergiu Cărăușu, Gheorghe Hasan, Taisia Boișteanu. Chiar dacă povara anilor
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
pentru predarea Hidrobiologiei a contribuit la extinderea paletei de cercetare. În colaborare cu alți colegi a studiat comunități de nevertebrate din Marea Neagră și Delta Dunării, structura specifică a comunităților de specii și dinamica populațiilor din zooplancton și bentos. Rezultatele cercetărilor hidrobiologice se regăsesc în 14 articole științifice publicate. În colaborare cu doctoranzii pe care i-a condus a făcut cercetări faunistice, ecologice și etologice referitoare la unele grupe de insecte, rezultatele fiind publicate în 26 articole științifice. Pe lângă activitatea strictă de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
licitație publică, restul se împarte astfel: a) 40% se întrebuințează pentru săparea și construirea de canale, pentru construcții de frigorifere, magazii răcoroase și ghețarii; pentru dezvoltarea învățămîntului pescăresc, acordare de burse în țară și străinătate; pentru cercetări științifice, hidrografice și hidrobiologice; pentru creiarea de eleșteie artificiale pentru reproducerea și creșterea artificială a peștelui; ... b) 40% se dă cu împrumut pescarilor vînători sau cooperativelor de pescari pentru cumpărarea de material pescăresc. Împrumuturile se execută prin Centrală cooperativelor de producție și consum, care
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
cu alte date solicitate de organele de protecția mediului. B. Sisteme de control a noxelor și calității factorilor de mediu - Se va prezenta sistemul, dotările și programul de control evacuate în mediu și calității factorilor de mediu (laboratoare, analize fizico-chimice, hidrobiologice, bacteriologice, helmintologice, etc., frecvență, loc de prelevare a probelor, mod de valorificare a datelor analitice. etc.). C. Piese desenate - Plan de încadrare în zonă a unității sau obiectivului. - Profile caracteristice prin lucrări. - Fluxul tehnologic de producție, cu surse de noxe
ORDIN nr. 437 din 17 iulie 1991 privind reglementări din punct de vedere al protecţiei mediului a desfăşurării activităţilor ce au legătură cu factorii de mediu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139662_a_140991]
-
organizarea activității de prevenire a poluărilor accidentale și de înlăturare a efectelor lor, precum și avertizarea utilizatorilor de apă și a autorităților administrației publice din localitățile din aval, în caz de producere a unei poluări accidentale; ... e) efectuarea de analize fizico-chimice, hidrobiologice și bacteriologice pentru apa; ... f) coordonarea elaborării de către utilizatorii de apă a planurilor de protecție a calității și de prevenire și înlăturare a efectelor poluărilor accidentale, precum și elaborarea planurilor bazinale de prevenire și înlăturare a poluărilor accidentale. ... Capitolul 3 Capitalul
HOTĂRÂRE nr. 981 din 29 decembrie 1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "Apele Române " - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122734_a_124063]
-
încadrând-o preparator la Laboratorul de Hidrobiologie. Aici s-a format în domeniul hidrobiologiei, participând la cursurile și lucrările de Hidrobiologie, Oceanologie și Limnologie. Primele cercetări științifice sunt orientate asupra lacului Ciurbești de lângă Iași. Au fost urmărite caracteristicile hidrologice și hidrobiologice ale acestui lac. A reușit să urmărească populațiile din diferite biocenoze (plancton, necton, bentosă în dinamica și interrelațiile lor. A trecut apoi la cercetările hidrobiologice privind cunoașterea lacurilor de acumulare. Aduce contribuții meritorii în ceea ce privește valorificarea din punct de vedere piscicol
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cercetări științifice sunt orientate asupra lacului Ciurbești de lângă Iași. Au fost urmărite caracteristicile hidrologice și hidrobiologice ale acestui lac. A reușit să urmărească populațiile din diferite biocenoze (plancton, necton, bentosă în dinamica și interrelațiile lor. A trecut apoi la cercetările hidrobiologice privind cunoașterea lacurilor de acumulare. Aduce contribuții meritorii în ceea ce privește valorificarea din punct de vedere piscicol a lacului de acumulare de la Podu Iloaiei. Abordează treptat un spectru mai larg în cercetările sale. Are contribuții importante în ceea ce privește creșterea și iernarea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
crap în unele iazuri din Moldova. Urmărește, în mod special, cunoașterea larvelor de Odonate din punct de vedere taxonomic și ecologic și aprofundează unele aspecte din biologia broaștei Rana temporaria. Deja formată ca cercetător, Taisia Boișteanu se orientează spre studiul hidrobiologic al tinoavelor din zona Dornei. Începe cu tinoavele de la Poiana Stampei (Pilugani, Căsoiă și își alege apoi ca teză de doctorat tema Cercetări ecologice și faunistice asupra tinoavelor de la Căsoi și Pilugani (Poiana Stampei, Suceavaă. În 1975, în luna februarie
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
o viață dedicată învățământului și științei ieșene, biologul Dimitrie Cărăușu a trecut la cele veșnice în ziua de 12 aprilie 1993 și a fost înhumat în cimitirul Sfinții Petru și Pavel din Iași. CĂRĂUȘU, SERGIU (1907-1997) BIOLOG Continuator al operei hidrobiologice a prof. Ioan Borcea, al cărui discipol a fost, prof.dr.doc. Sergiu Cărăușu și-a legat viața de Stațiunea Biologică Marină de la Agigea, pe care a slujit-o timp de aproape 30 de ani și a condus-o ca director în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
naturalist, absolvent al Liceului Laurian, cu studii universitare la Iași și doctorat la Berlin, a fost profesor la Școala normală din Botoșani până în 1933. A publicat volumele de specialitate: Peștii apelor inferioare din România, Unitățile biologice și categoriile lor, Cercetările hidrobiologice și pescărești la câteva bălți din județul Râmnicu Sărat ș.a. 3. Anton Bortkiewicz (1875-1933), medic cu studii la Strasbourg, practică la Botoșani după Primul Război Mondial și se dedică și traducerilor din literatura rusă, publicate în Adevărul literar și artistic
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
încadrând-o preparator la Laboratorul de Hidrobiologie. Aici s-a format în domeniul hidrobiologiei, participând la cursurile și lucrările de Hidrobiologie, Oceanologie și Limnologie. Primele cercetări științifice sunt orientate asupra lacului Ciurbești de lângă Iași. Au fost urmărite caracteristicile hidrologice și hidrobiologice ale acestui lac. A reușit să urmărească populațiile din diferite biocenoze (plancton, necton, bentosă în dinamica și interrelațiile lor. A trecut apoi la cercetările hidrobiologice privind cunoașterea lacurilor de acumulare. Aduce contribuții meritorii în ceea ce privește valorificarea din punct de vedere piscicol
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
cercetări științifice sunt orientate asupra lacului Ciurbești de lângă Iași. Au fost urmărite caracteristicile hidrologice și hidrobiologice ale acestui lac. A reușit să urmărească populațiile din diferite biocenoze (plancton, necton, bentosă în dinamica și interrelațiile lor. A trecut apoi la cercetările hidrobiologice privind cunoașterea lacurilor de acumulare. Aduce contribuții meritorii în ceea ce privește valorificarea din punct de vedere piscicol a lacului de acumulare de la Podu Iloaiei. Abordează treptat un spectru mai larg în cercetările sale. Are contribuții importante în ceea ce privește creșterea și iernarea puietului de
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
crap în unele iazuri din Moldova. Urmărește, în mod special, cunoașterea larvelor de Odonate din punct de vedere taxonomic și ecologic și aprofundează unele aspecte din biologia broaștei Rana temporaria. Deja formată ca cercetător, Taisia Boișteanu se orientează spre studiul hidrobiologic al tinoavelor din zona Dornei. Începe cu tinoavele de la Poiana Stampei (Pilugani, Căsoiă și își alege apoi ca teză de doctorat tema Cercetări ecologice și faunistice asupra tinoavelor de la Căsoi și Pilugani (Poiana Stampei, Suceavaă. În 1975, în luna februarie
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
o viață dedicată învățământului și științei ieșene, biologul Dimitrie Cărăușu a trecut la cele veșnice în ziua de 12 aprilie 1993 și a fost înhumat în cimitirul Sfinții Petru și Pavel din Iași. CĂRĂUȘU, SERGIU (1907-1997ă BIOLOG Continuator al operei hidrobiologice a prof. Ioan Borcea, al cărui discipol a fost, prof.dr.doc. Sergiu Cărăușu și-a legat viața de Stațiunea Biologică Marină de la Agigea, pe care a slujit-o timp de aproape 30 de ani și a condus-o ca director în
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
fi eliberați în mediu, luându-se în considerare, după caz, sistemele de tratare a efluenților care urmează să fie instalate; ... c) determinarea factorilor locali care ar putea influența valorile dozelor de radiații primite de populație (condiții meteorologice și hidrologice, caracteristici hidrobiologice ale mediului acvatic, distribuții de populație, rate de consum alimentar, factori de ocupare, utilizarea diferitelor compartimente de mediu etc.). ... Articolul 24 (1) Pe baza rezultatelor studiilor preoperaționale solicitantul/titularul de autorizație va stabili primele condiții și limite derivate de emisie
NORME din 26 septembrie 2005 privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalaţiile nucleare şi radiologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137808_a_139137]
-
buletine de informare științifică și tehnică; 2.4.3. studii, rapoarte, sinteze, hărți tematice, monografii, atlase și alte publicații în domeniul propriu de activitate; 2.5. prestări de servicii: 2.5.1. analize de laborator fizico-chimice (apă, soluri, produse alimentare), hidrobiologice; 2.5.2. închirierea navelor din dotarea institutului pentru: activități de cercetare, de educație ecologică și ecoturism; 2.6. participarea la realizarea transferului tehnologic: 2.6.1. rezultatele obținute în activitatea de cercetaredezvoltare, și anume: rapoarte anuale, strategii, planuri de
REGULAMENT din 18 noiembrie 2009 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218534_a_219863]