1,532 matches
-
este un oraș nou construit și fără prea mult farmec, excluzând bineînțeles Dunărea ce-l scaldă pe toată lungimea lui. Ca toate orașele noi, este uniform, fără vestigii și tradiții, Orșova Veche aflându-se sub undele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier. Peste cinzeci la sută din populația lui este formată din țigani... Un mare neajuns, cel puțin pentru mine, îl constituie faptul că aici este zonă de frontieră, și încă una foarte căutată de cei care vor să
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
un intelectual remarcabil, cu o sclipitoare înțelepciune superioară, statornic în sentimente, cu precepte morale temeinice, demn și modest, respingând orice urmă de pedanterie.” (Elena Buică, p. 13) A muncit cu pricepere și pasiune ca inginer pe șantierele de construcții ale hidrocentralelor electrice de la Bicaz, de pe Valea Trotușului, Porțile de Fier, Valea Arieșului, inginer mecanic în Windsor, Ontario, fondatorul companiei „Multi Motion Engineering”, a proiectat și a construit noul model de mașini producătoare de echipamente pentru învelișuri în două culori, în ineriorul
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1423204130.html [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]
-
de orașul Orșova, crescut pe terasele și versantul drept al Cernei. Cale de mulți kilometri apele străbat Porțile de Fier, ultimul obstacol întâlnit în trecerea lor prin Carpați. În acest punct trebuie amintită și insula Ada-Kaleh, fortăreața scufundată pentru construirea hidrocentralei. Căutată pentru prețurile scăzute, aceasta era vestită prin delicatesele turcești, feluritele bijuterii și trandafirii din care se producea ulei aromat. Când în peretele sârbesc se ivește Tabula Traiana înseamnă că am ajuns în dreptul orașului românesc Drobeta Turnu-Severin, loc încărcat de
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409939513.html [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
protejată, a cărei prezență poate fi explicată prin variațiile mici ale nivelului apei. Importanța Dunării este deosebită, atât din punct de vedere al asigurării legăturii pe cale navală între statele riverane, cât și a celorlalte beneficii, respectiv producerea energiei electrice prin intermediul hidrocentralelor, asigurarea irigării terenurilor agricole și aprovizionarea cu apă potabilă și industrială a orașelor-porturi, pescuitul bogat, și nu în ultimul rând potențialul turistic deosebit. Toate acestea l-au determinat pe marele savant român Grigore Antipa să afirme despre Dunăre că este
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409939513.html [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
oprit puțin să observe dacă nu mi s-a diminuat cumva interesul pentru relatarea lui, apoi, mulțumit de cele constatate, a continuat. Așadar să închei totuși această poveste, a spus, trec peste alte amănunte ca să ajung la acel episod cu hidrocentrala, când ni s-a distrus multora dintre noi existența. Despre bieții locuitori de pe Ada-Kaleh ți-am povestit. Apoi, curând, a venit rândul nostru, al orșovenilor. Vremurile deveniseră de nesuportat. Oamenii renunțau plângând la casele lor, în care au trăit o
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
din Oltenia, în special, și, după cum avea să se dovedească peste sute de ani, din întreg spațiul românesc actual. Marele monah atonit a construit mai multe mănăstiri în țara noastră, printre care și cea de la Vodița, Mehedinți, în amonte de hidrocentrala Porțile de Fier I. Acesta, Sfântul Nicodim, printre alte multe fapte de cucernicie și ctitorie, a oficiat și slujba de sființire a mănăstirii Cozia, aci lăsând ca prim stareț un om de vază al Domniei-Sale. Dacă ne mai referim și
EVENIMENT CULTURAL PE MALUL DUNĂRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1436965562.html [Corola-blog/BlogPost/374792_a_376121]
-
de mare valoare culturată și artistică, între ei nu doar scriitori ci și editori, bibliotecari, jurnaliști, cititori sau tineri aspiranți la gloria literară. Printre toți aceștia, l-am întânit și pe dl. Teo Pavelescu, fostul director general al celor două hidrocentrale, Porțile-de-Fier I și II. Iată, deci, aș conchide eu, că și ramura energetică face casă bună cu fenomenul cultural! Iată, așadar, de ce iubesc eu, Severinul! de Puiu Răducan Căutând lumea poeziilor în toate depărtările am poposit la Turnu-Severin mânat de
EVENIMENT CULTURAL PE MALUL DUNĂRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1436965562.html [Corola-blog/BlogPost/374792_a_376121]
-
scriitorilor generației '70 și '80. În toamna lui 1969 mi-am auzit câteva poezii la radio. În vara anul 1970 mi-am făcut practica la ziarul Orizont din Vâlcea unde am avut posibilitatea să scriu mult, reportaje de pe șantierul marii Hidrocentrale de la Lotru, cronici literare, articole sociale, poezie, proză. Am publicat poezie și am colaborat apoi cu diverse articole, cronici literare în timpul studenției la Contemporanul, la Luceafărul, la România literară (cu cronici și recenzii literare), la revista Argeș, la Scânteia tineretului
O IMENSĂ EMOŢIE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_taina_scrisului_40_stefan_dumitrescu_1351151523.html [Corola-blog/BlogPost/365800_a_367129]
-
oamenilor a cânta în cor din cauza sărăciei la care i-au adus «guvernanții-democrați» și neocomuniști dinainte de 2000 și după... Nu s-au arătat și menționat problemele cu care se confruntă atât Primăria cât și Grupul de Inițiativă pentru soluționarea problemei hidrocentralei despre care se povestește cu atâta dragoste și mândrie. Eu, subsemnatul am prezentat în fața camerei de filmare mai multe documente: adresări, scrisori către Parlament și Guvern atât celor din anii 90 și comuniștilor din 2000 , cât și a celor din
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
aibă-n muncă spor Iar când plecat-au în concedii, "se relaxau" pe un ogor... Unii-au dat hrana cea trupească ; alții cea spirituală Mulți trudit-au în Spitale ; destui în fiecare Școală ! Cei mulți clădit-au șantiere, uzine și hidrocentrale Pe care le-au vândut "isteții" pe la străini pe 3 parale... Prețu' acela derizoriu, e "transparent" pentru popor Dar valoarea cea reală, o au în conturi în offshore... Ei merg iarna pe la plaje, iar vara la schiat în munți Uitând
PENSIONARILOR CE AU MUNCIT O VIAȚĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1478126552.html [Corola-blog/BlogPost/379425_a_380754]
-
a ajuns aici, predarea era asigurată simultan de un singur dascăl la 4 clase. Școala de 4 ani din Sătic, construită în 1952 a funcționat ca imobil distinct până în anul 2002, când ca urmare a lucrărilor în aval de la șantierul hidrocentralei de la Pecineagu a fost inundată, iar elevii, din ce în ce mai puțini, au fost mutați cu "școală cu tot", cu chirie, la diferite gazde din sat. În încăperile prevăzute a fi locuite de pedagogi, dar care n-au fost locuite permanent niciodată, doar
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/356653_a_357982]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Ecouri > GREAUA MOSTENIRE Autor: Ion C. Hiru Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului „Greaua moștenire”, hidrocentrala de pe Argeș MOTTO: „Îi trebuie neamului acestuia o generație care să se jertfească, o generație de viteji și de patrioți până la nebunie. În toate timpurile au fost căutați oamenii de treabă, dar niciodată n-am avut mai mare nevoie ca
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
și a fost înălțat de poporul român timp de cinci ani, costul lui fiind de un miliard patru sute șaptezeci de milioane de lei, în banii vremii, investiție ce a fost amortizată în 28 de ani, adică prin 1994. Proiectul pentru hidrocentrala de pe Râul Argeș a existat încă din perioada interbelică, când inginerul Leonida făcuse un studiu de fezabilitate pentru construirea unui baraj în arc. Întâmplător, am avut fericita ocazie să reîntâlnesc la Cluj, în vara anului 2005, un mare inginer pe
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
Leonida făcuse un studiu de fezabilitate pentru construirea unui baraj în arc. Întâmplător, am avut fericita ocazie să reîntâlnesc la Cluj, în vara anului 2005, un mare inginer pe care îl cunoscusem pe vremuri, prin 1965, în redacția ziarului „Făclia Hidrocentralei” (al cărui redactor șef era ziaristul Iuliu Curta ce mi-e rudă apropiată). L-am reîntâlnit la Liga Scriitorilor din România, filiala Cluj. Este vorba de inginerul Mălai, scriitor de notorietate al Ardealului, astăzi purtând pe umeri ceva ani, dar
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
metri, grosimea la coronament 6 metri, cea de la bază 25 metri, lungimea la coronament 307 metri, suprafața de 870 hectare, iar lățimea la baza barajului de 25 metri. Barajul permite funcționarea centralei subterane și a unui lanț de 20 de hidrocentrale pe Argeș. În secțiunea barajului, Râul Argeș are un debit mediu de 7,5 metri cubi pe secundă, iar cu captările secundare, Vâlsan, Râul Doamnei și toate celelalte, ajunge la 19,7 metri cubi pe secundă. Și, dacă vrei să
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
din 1977, barajul a fost supus unor forțe seismice cu accelerații maximale, fără ca structurii să-i pese. Așa că stați liniștiți, argeșenilor, că nu vă ia unda!” Inginerul Mălai a fost unul dintre cei care au condus un sector cheie al Hidrocentralei de pe Argeș și se mândrește cu acest fapt. I se umple inima povestind despre eroismul minerilor, al celor peste 10.000 de muncitori, veniți mai ales din Moldova, de la „sora hidrocentralei”, cea de la Bicaz. „Se lucra în același timp la
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
dintre cei care au condus un sector cheie al Hidrocentralei de pe Argeș și se mândrește cu acest fapt. I se umple inima povestind despre eroismul minerilor, al celor peste 10.000 de muncitori, veniți mai ales din Moldova, de la „sora hidrocentralei”, cea de la Bicaz. „Se lucra în același timp la centrală și la baraj. Oameni curajoși, încercați, crescuți la școala Bistriței. Vă dați seama, atunci, în 1966, centrala a fost proiectată în așa fel încât să poată fi condusă din București
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
așa fel încât să poată fi condusă din București. O adevărată bijuterie, la 104 metri sub nivelul râului”. După ce întâlnirea de la Cluj s-a încheiat, am discutat în continuare despre inginerul Mălai, cu ziaristul care, în 1966, conducea ziarul „Făclia Hidrocentralei”, cumnatul meu Iuliu Curta. Student fiind, îmi petreceam toate sâmbetele și duminicile la B. Z.-ul de pe marginea râului, pe unde circula Mocănița, trenulețul care încă mai transporta lemne din munte și-i ducea pe muncitori la lucru. „Cum să
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
care a pus piciorul în centrala subterană a fost mama ta, soacra mea. Tatăl tău a stat sus, i-a fost teamă să coboare cu „colivia”. Am chiar o fotografie, poză istorică, pe care am publicat-o și în „Făclia Hidrocentralei”, însoțită de un reportaj. Acolo este hala mare a mașinilor, unde lucrau câțiva oameni, cred că cinci. Hala se numea pe atunci „Gheorghe Gheorghiu - Dej”. Cei cinci oameni supravegheau procesul hidroenergetic. Centrul de control este săpat în munte, de unde s-
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
frumoasă din clasa a XI-a, venită cu părinții pe șantier. A fost o dragoste de aproape doi ani. O chema Tiuța. Eh, ale tinereții... Am alunecat în melancolie. Dar să revenim. Era o primăvară splendidă. Mare sărbătoare pe șantierul Hidrocentralei de pe Argeș. Apele Râului Argeș și-au stagnat mersul. Împreună cu familia Curta, familia Gogioman și frumoasa lor fiică dintr-a XI-a, am participat la un eveniment epocal. În corpul barajului s-au lăsat porțile grele de fier, oprind apele
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
din lemn, căptușite, numite B. Z.-uri, instalate la Căpățâneni, Oiești, Corbeni, barăci cu grup sanitar comun. S-a construit și un spital, foarte bine dotat, atât cu aparatură medicală, cât și cu personal calificat. Erau veniți aici, la lucrările hidrocentralei, de la savanți până la foști deținuți politici, de la intelectuali de marcă până la oameni simpli, obișnuiți cu munca grea. Sus, la Corbeni, erau sediile Miliției și Securității. Bătăi, crime, încăierări, apoi verificările făcute de cei cinci securiști asupra a tot ce li
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
Sus, la Corbeni, erau sediile Miliției și Securității. Bătăi, crime, încăierări, apoi verificările făcute de cei cinci securiști asupra a tot ce li se părea suspect, nimic nou. Intelectuali de renume ai țării, veniți din temnițele comuniste, lucrau pe șantierele hidrocentralei, fiind în evidența și urmăriți de ochiul vigilent al partidului, Securitatea. Alimentarele erau bine aprovizionate. Găseai tot ce voiai. Era o cantină modernă, muncitorească, unde un prânz costa 4,50 lei, în condițiile în care un kilogram de brânză costa
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
unei gigantice construcții, înfăptuită de poporul român, pentru nevoile lui. Edificiul acesta, construit cu atâtea sacrificii, cei de azi îl includ în „greaua moștenire”, alături de combinate, uzine, institute de cercetări în diverse domenii, clădiri de patrimoniu, locuri de agrement, termocentrale, hidrocentrale, regularizări ale albiilor râurilor, autostrăzi, muzee de interes internațional, piețe moderne, școli (unde cărțile erau gratuite), cămine și case de cultură, spitale, universități (unde chiar se „făcea carte”), biblioteci, adevărate tezaure de cultură și civilizație, toate au devenit componente ale
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
până aproape de zilele noastre. Datele care doresc să le prezint sunt extrase din volumul; COMPENDIU DE CIVILIZAȚIE TEHNICĂ a reputatului inginer de mine Alexandru SIMIONESCU, care a lucrat timp de peste 40 ani la realizarea unor lucrări de mare anvergură ca; hidrocentrala de la Bicaz, barajele de pe Argeș, Lotru, Someș Draga, participând la executarea a peste 100 kilometri de tunele, 5 caverne(lucrări de mari dimensiuni), 12 puțuri de mină verticale și înclinate. Autor a 6 lucrări de specialitate, a publicat numeroase articole
DESPRE ISTORIA TUNELURILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Despre_istoria_tunelurilor_mihai_leonte_1350027169.html [Corola-blog/BlogPost/359418_a_360747]
-
sa. La vreo 2 kilometri de la ieșirea din sat, de vrei să iei o cursă CFR, locală, te întâmpină halta Sebeșul de Sus. Dincolo de calea ferată e Oltul, iar la vreo 500 de metri în amonte, o nouă și modernă hidrocentrală, care de-abia a fost inaugurată. Cam așa se poate descrie ceea ce poți vedea la Sebeșul de Sus, la mijloc de vară 2011... De multe ori, când îmi vorbește despre satul lui natal, Mitică Sinu îl amintește pe Iosif, singurul
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]