53 matches
-
prin instinctua-litatea care cîteodată își găsește un drum sofisticat grație estetismului. În această situație se află și Radu Voinescu, criticul avizat, cunoscut în speță din coloanele revistei "Luceafărul", pe care-l comentăm acum ca autor al volumului de versuri intitulat Hierofantul. Hierofant, firește, al poeziei, d-sa pleacă de la simțămîntul unui gol lăuntric pe care se străduiește a-l acoperi cu un decor rafinat, de picturală factură, ce ni-i evocă, pînă la un punct, pe Adrian Maniu și pe Ion
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
instinctua-litatea care cîteodată își găsește un drum sofisticat grație estetismului. În această situație se află și Radu Voinescu, criticul avizat, cunoscut în speță din coloanele revistei "Luceafărul", pe care-l comentăm acum ca autor al volumului de versuri intitulat Hierofantul. Hierofant, firește, al poeziei, d-sa pleacă de la simțămîntul unui gol lăuntric pe care se străduiește a-l acoperi cu un decor rafinat, de picturală factură, ce ni-i evocă, pînă la un punct, pe Adrian Maniu și pe Ion Vinea
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
a fluidității, a mișcării perpetue. După cum, în temeiul rațiunii de la care se revendică, precum un meșteșug pozitiv ce se autocontrolează, reflectă (termenii sînt ai lui Giambattista Marino) spiritele senine (intelletti sereni), iar nu pe cele tulburi (ingegni torbidi). În timp ce autorul Hierofantului dă glas frecvent unei demonii trudnice, pe care tonalitatea sarcastică n-o poate neutraliza: " Viața e un miracol, să decretăm/ chiar acum că o vom apăra/ (ce bine că nu ne-am procopsit/ cu un copil hidrocefal, ce bine!)/ ce
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
homo duplex, oscilînd, aparent conciliant, însă neîmpăcat în fond, cum i se cuvine unui artist, între existențialismul damnării și idealitatea fastuos estetă, ceea ce, privind lucrurile mai de sus, confirmă barocul care își înglobează cu voie bună propria negație. Radu Voinescu - Hierofantul, Ed. Vinea, 1999, 62 pag.
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
îndelung că se va naște atunci copilul care mă va scoate din lume; (îmi trebuie o pauză, mică de tot, de-o țigară, să-mi aduc aminte exact din ce parte curgea câmpia solară, pe unde rătăceau caravanele cu străini hierofanți, ce se pregăteau să ia cu asalt cuvintele topite în călimară). 6. Totuși, îmi spun, nu e vorba de un exercițiu de imaginație, numai realitatea pare bolnavă de închipuiri ridicate, fără pic de rușine, de mintea noastră în lumina cu
Poezie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Imaginative/6135_a_7460]
-
motivul lui ,Ubi sunt". Cuvintele pierite ,sus în azur, în tăcutul azur", iau cu ele o vîrstă biologică, dar și una poetică. Pînă la Cadavre în vid (1969), publică Echinoxul nebunilor și alte povestiri, o proză fojgăind de veșnicii arhonți, hierofanți și gnomi, mai mult sau mai puțin transfigurați. Există printre desenele lui Hyeronimus Bosch unele care ilustrează perfect aceste ,deliruri" sub control artistic. Omul - arbore în peisaj amintește de statuile - femei din Artiștii din insulă, cărora le dăduseră crengi subțiri
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
un înger păzitor cu aripi hăcuite de foc/ era un oftat de exterminator/ așa că submarinul îi găzduia în pântecul său pe cei doi delirați deliranți/ care puteau fi în același timp niște îmblânzitori de elefanți/ sau pitici sacerdoți ori ochioși hierofanți/ dar mai bine să ne întoarcem măcar o clipă la suprafața mării/ și să o zgândărim puțin cât să nu uităm/ că suntem vii și morți la un loc/ că suntem năuciți de tăișul lumii/cu caschetă și ochelari de
Decret de grațiere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9538_a_10863]
-
cea tradusă în greacă, rămân muți de admirație și li se închină cinstindu-le ca pe niște surori sau mai degrabă ca pe una și aceeași scriere în conținut și în formă; iar pe traducători nu-i numesc altfel, ci hierofanți și profeți (39-40). Traducerea întregii Biblii ebraice în greacă se întinde pe mai multe secole (până în secolul II d.Hr.) și nu poate fi situată într-o singură regiune 174. Cercetătorii contemporani au scos în evidență caracterul dacă nu revoluționar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
în purpura asfințitului...". Binecuvîntată limbă: "Și ne topeam..." ar fi fost descrierea a tot ceea ce se întîmplase înaintea vecerniei de apoi. Mateiu descrie aceste întîmplări ca și cum ar fi o inițiere în decrepitudine și îl înfățișează pe viitorul deputat Pirgu ca hierofant al desacralizării radicale, dar și hierofantul paradoxal care, cu spatele la transcendență, va fi și cea din urmă călăuză spre transcendent. Destinul Crailor nu are de-a face cu Orientul istoric din Balcani. Este figurată în treimea lor coruptă decăderea însăși ("planetară
Inițierea Crailor by Ioan BUDUCA () [Corola-journal/Journalistic/6650_a_7975]
-
ne topeam..." ar fi fost descrierea a tot ceea ce se întîmplase înaintea vecerniei de apoi. Mateiu descrie aceste întîmplări ca și cum ar fi o inițiere în decrepitudine și îl înfățișează pe viitorul deputat Pirgu ca hierofant al desacralizării radicale, dar și hierofantul paradoxal care, cu spatele la transcendență, va fi și cea din urmă călăuză spre transcendent. Destinul Crailor nu are de-a face cu Orientul istoric din Balcani. Este figurată în treimea lor coruptă decăderea însăși ("planetară", zice Marin Mincu). Decăderea istoriei. Decadența
Inițierea Crailor by Ioan BUDUCA () [Corola-journal/Journalistic/6650_a_7975]
-
critic atent la aspectul subiectiv al literaturii, la prezența scriitorului în propriul discurs. Figurează aici și texte care nu apar în ediția din 1978: „Debuturile moderniste ale lui Geo Bogza” (1968), „Epoca de formațiune a lui Mircea Eliade” (1971), „Un hierofant al poeziei: Vladimir Streinu” (1971, text prezent în ediția a III-a a Mozaicului istorico-literar, dar care, în corecturile făcute de Dinu Pillat pe marginea ediției a II-a a cărții, fusese eliminat). Cea de-a doua secțiune se numește
Al doilea Pillat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4389_a_5714]
-
Dinu Pillat, care au modificat substanțial articolul inițial. În fine, s-a renunțat la două texte pe care Cornelia Pillat le introdusese în ediția a III-a a volumului, și anume „Lirism, amendament al inteligenței și luciditate ironică” și „Un hierofant al poeziei: Vladimir Streinu”. Acestea, figurând deja în Spectacolul rezonanței, ar fi parazitat inutil cel de-al treilea capitol al Mozaicului istorico-literar, cel intitulat „Cazuri literare insolite”, alterându-i structura stabilită de Dinu Pillat în ultima versiune antumă. Astfel reconstituit
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
și Adevăr. O fantoșă. Eremitul era - dintre toți - cel mai potrivit să devină un inițiat, avea o experiență, dar precis că s-ar fi împotmolit la ultima probă: ispita sexului. Eu sunt prea impur. Ce să fac? Să devin un hierofant? Să nu mai tânjesc după Caravella? Să nu mai uneltesc împotriva stăpânirii? Să devin un Mag? Un nemuritor? Sunt! CRONICA INFAMĂ îmi va fixa un loc în istoria literaturii: sunt conștient de valoarea mea. De curând, o mare editură străină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
stânci, în văgăune Izbit de lespezi, ciotul va face să răsune Cu lung și mare vuiet tot hăul de granit. Dar sus, sub îngînata lumină-abia născândă, Lăsând să scape râsul din pieptul tău sporit, Acopere căderea cu hohot de izbândă. HIEROFANTUL În rândurile celor ce s-au bătut sub Miltiade coborâse și preotul din Eleusis Portalele trufașe, sfruntând venirea lor, Răsfrâng mânii de bronzuri sub tremurul luminii Pe templul ars, pe cerul topit al Salaminii, Un fum gălbui înnoadă prelung, ca
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
PYTAGORA ..................... 75 PEISAGIU RETROSPECTIV 76 FULGII ............................ 78 CUCERIRE ....................... 79 LUNTREA ....................... 80 SOLIE ............................. 81 CÎND VA VENI DECLINUL ....................... 82 RÎUL .............................. 83 UMANIZARE ................... 84 ÎNFRÎNGERE .................. 85 ÎN CEAȚĂ ....................... 86 DRIADA .......................... 87 IXION ............................. 91 RĂSĂRIT ......................... 93 ULTIMUL CENTAUR ........ 93 MĂCEL ............................ 94 GEST ............................... 95 HIEROFANTUL ................ 95 CERCELUL LUI MISS ...... 96 SELIM ............................. 97 CONVERTIRE ................ 100 CÎNTEC DE RUȘINE .... 101 RĂSTURNICA ................ 104 MARIA SPRING ............ 107 O ÎNȘURUPARE ÎN MAELSTRÖM ........... 108 REGRESIV ..................... 109 ÎNCLEȘTĂRI .................. 109 MATEI CARAGIALE ....... 110 112 DEDICAȚIE .................... 109 BĂLCESCU TRĂIND....... PROTOCOL AL UNUI CLUB PAGINI
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
inițiat are toată dreptatea de partea sa, în ce privește grija și respectul (dus până la adorația pythagoreică!), față de cifra 5: la ebraicii vechi, spre exemplu, Cifra 5 era echivalentă cu Litera HÉ - „Numărul CINCI al Literelor și 15 al Căilor - Hieroglifa Marelui Hierofant, Quinta Eternă - Numărul Științei Binelui și Răului; Litera Femeii și a Religiei; Pentagrama Angelică și Diabolică” (cf. Eliphas Levy, Chei majore și Pantaclul lui Solomon) - este, deci, cifra supremă a cunoașterii regal-cosmice, cifră a contrastelor demiurgice supreme și a nunților
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
însă, opinia noastră este că titlurile (atât ale secțiunilor, cât și ale poemelor!) sunt de-a dreptul futile: avem de-a face cu o incantație/vibrație continuu-demiurgică (Parashabda brahmanică), așa cum numai în templele buddhiste am mai putea auzi, atunci când „Marii Hierofanți” invocă, identifică, și reprezintă/actualizează eternul Aum/Omul Divin. Cum se definește Poetul, prin N.N. Negulescu? Ca fiind „Căutătorul tăcerii mistice” - adică, Ucenicul Supremei Aflări: „Eu caut în mine/ tăcându-mi roza tăcerii” (cf. „Temelie a Puterii Începuturilor”, p. 9
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > NEBUNIE LINIȘTITĂ Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1165 din 10 martie 2014 Toate Articolele Autorului Nebunie liniștită O, nebunie liniștită, Ca o mătase mult boțită, Lipsesc mereu hierofanții, Amanți, amante, elefanții, Noi abordăm mai mult absurdul, Cum înțelege mutul/surdul, Vocabule și barabule, Să nu rimeze cu ampule, Ochi vigin-colibacil, Cello lângă clavecin, Eu cânt sub clopotele verzi, Arunci în mine roșii, Cum mor tu n-ai să
NEBUNIE LINIŞTITĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353664_a_354993]
-
inițiat are toată dreptatea de partea sa, în ce privește grija și respectul (dus până la adorația pythagoreică!), față de cifra 5: la ebraicii vechi, spre exemplu, Cifra 5 era echivalentă cu Litera HÉ - „Numărul CINCI al Literelor și 15 al Căilor - Hieroglifa Marelui Hierofant, Quinta Eternă - Numărul Științei Binelui și Răului; Litera Femeii și a Religiei; Pentagrama Angelică și Diabolică” (cf. Eliphas Lévy, Chei majore și Pantaclul lui Solomon) - este, deci, CIFRA SUPREMĂ A CUNOAȘTERII REGAL-COSMICE, CIFRĂ A CONTRASTELOR DEMIURGICE SUPREME ȘI A NUNȚILOR
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
însă, opinia noastră este că titlurile (atât ale secțiunilor, cât și ale poemelor!) sunt de-a dreptul futile: avem de-a face cu o incantație/VIBRAȚIE CONTINUU-DEMIURGICĂ (PARASHABDA brahmanică!), așa cum numai în templele buddhiste am mai putea auzi, atunci când „Marii Hierofanți” invocă, identifică, și reprezintă/actualizează eternul AUM/Omul Divin. ...Cum se definește Poetul, prin N.N. Negulescu? Ca fiind CĂUTĂTORUL TĂCERII MISTICE - adică, Ucenicul Supremei Aflări: „Eu caut în mine/tăcându-mi roza tăcerii” (cf. Temelie a Puterii Începuturilor, p. 9
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
octombrie 1921, ca supliment literar și artistic al cotidianului cu același nume. Pe prima pagină sunt prezentați, în fiecare număr, un scriitor din trecut și un autor contemporan. În sumar intră poezie de Nichifor Crainic, Ion Barbu (Driada, Măcel, Gest, Hierofantul, Cercelul lui Miss), V. Voiculescu (Amintirea), Aron Cotruș (Din fumul ăstor vechi cetăți, Desrobire), Tudor Vianu (Câmpie și seră), Ion Pillat, Ion Minulescu (Nihil, Nocturnă), Vladimir Streinu (Ateul, Romanță), Perpessicius, George Gregorian, Dem. Bassarabescu, Claudia Millian, George Mihail Zamfirescu, D.
ROMANIA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289329_a_290658]
-
cea tradusă În greacă, rămân muți de admirație și li se Închină cinstindu-le ca pe niște surori sau mai degrabă ca pe una și aceeași scriere În conținut și În formă; iar pe traducători nu-i numesc altfel, ci hierofanți și profeți” (39-40). Traducerea Întregii Biblii ebraice În greacă se Întinde pe mai multe secole (până În secolul II d.Hr.) și nu poate fi situată Într-o singură regiune. Cercetătorii contemporani au scos În evidență caracterul dacă nu revoluționar, cel
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
din istoria naturală, ci acelea din știința ocultă, Îngropată În adâncul tradițiilor arhaice și Îndepărtate. Iar Ciprian se consacră la Delphi lui Apolo și dramaturgiei șarpelui, cunoaște misterele lui Mithra, la cincisprezece ani, pe muntele Olimp, sub Îndrumarea a cincisprezece hierofanți, asistă la riturile de evocare ale Prințului Acestei Lumi, pentru a-i stăpâni urzelile; la Argos este inițiat În misterele Herei; În Frigia Învață mantica hepatoscopiei, și astfel nu mai era nimic pe pământ, În mare sau În aer pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
umeri. Bietul meu prieten era pământiu, cu barba nerasă de multe zile, avea mâinile legate la spate și o cămașă descheiată la piept. Intrând În arena aceea plină de fum, clipi. Nu păru să se mire de adunarea aceea de hierofanți pe care-i vedea În fața lui, În ultimele zile se obișnuise probabil să se aștepte la orice. Nu se aștepta Însă să vadă Pendulul, nu În poziția aceea. Dar uriașii Îl târâră până În fața jilțului lui Agliè. Dinspre Pendul auzea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
beatitudinea" Iată), fie direct, fie prin mijlocirea unor trimiși înveșmântați după conveniențele riturilor orfice ("o vestală în costumul ei alb", "o preoteasă în templul faraonilor"). Sigur, cititorul care observă toate aceste embleme destinale se poate întreba care este legătura acestui hierofant cu divinitatea. Este, altfel spus, poezia lui Dan Laurențiu "o necontenită căutare a lui Dumnezeu, o continuă revelare a Divinității pentru a o pune în cauză și pentru a se pune în cauză pe sine, pe ființa aflată în fața necunoscutului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]