103 matches
-
astăzi prin acțiunea fluviului și a mării, se impune prin varietatea sa peisagistică, morfohidrologică și biogeografică. Atractivitatea turistică a deltei este generată, în principal, de următoarele elemente fizico-geografice: grindurile ce constituie suportul pentru o vegetație variată, cu sălcii, plopi, plante higrofile, plante halofile (de sărătură) și pâlcuri de pădure (hasmace). Bogăția vegetală este dublată și de o diversitate de specii faunistice, printre care vipera, șarpele de apă, mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu vegetație tipică de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
adâncirea văii principale, Lohan, care a tăiat formațiunile geologice pe o grosime de 150 - 200 m, a produs degradarea pânzelor de apă existente în aceste formațiuni. Prezența pânzelor acvifere este semnalată în mod natural de existența izvoarelor sau a vegetației higrofile (iubitoare de umezeală). Porniturile de teren și alunecările de strate sunt, la fel, o dovadă a existenței pânzelor acvifere. Pentru a caracteriza, pe scurt, hidrogeografia regiunii, vom utiliza clasificarea făcută de Constantin Martiniuc pentru pânzele de apă. În acest caz
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
stagnosoluri luvice), precum și luvisoluri glosice (luvosoluri albeglosice), cu stagnări prelungite de apă la suprafață (primăvara), fiziologic puțin la mijlociu profunde (orizontul Btw situat între 30-45 cm). Tipuri de stațiuni: 8334 - Câmpie forestieră joasă de stejăret Pi, pseudogleic-podzolic, cu floră higrofilă 8334 a - Câmpie forestieră-depresiune golf de stejărete Pi-m, podzolic glosic pseudogleizat, edafic mic-mijlociu 8335 - Câmpie forestieră joasă, de stejărete Pm, podzolic-pseudogleic, edafic submijlociu-mijlociu, cu floră higrofilă Tipuri naturale de pădure: 6153 - Stejăret cu Rhamnus frangula de productivitate mijlocie (m
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Tipuri de stațiuni: 8334 - Câmpie forestieră joasă de stejăret Pi, pseudogleic-podzolic, cu floră higrofilă 8334 a - Câmpie forestieră-depresiune golf de stejărete Pi-m, podzolic glosic pseudogleizat, edafic mic-mijlociu 8335 - Câmpie forestieră joasă, de stejărete Pm, podzolic-pseudogleic, edafic submijlociu-mijlociu, cu floră higrofilă Tipuri naturale de pădure: 6153 - Stejăret cu Rhamnus frangula de productivitate mijlocie (m) 6154 - Stejăret cu Agrostis alba de productivitate inferioară (i) 6157* - Stejăret de depresiune (maramureșeană) cu Agrostis-Carex-Nardus (i-m) Compoziții-țel: a 1 - 5-7 St + 2-3 Fr, Ca + 1-2
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
largă, edafic mijlociu 6214 Stejăreto-șleau de terasă (m) 8333a Câmpie forestieră de stejărete Pi/m, pseudogleic albic de depresiune largă, edafic mijlociu-mic 6223 Stejăreto-șleau de câmpie de productivitate mijlocie (m) 8334 Câmpie forestieră joasă de stejăret Pi, pseudogleic-podzolic, cu floră higrofilă. 6153 Stejăret cu Rhamnus frangula de productivitate mijlocie (m) GE 74 Câmpie joasă de stejărete (i-m), luvisoluri pseudogleice, soluri pseudogleice luvice, V. ed. mic – mijlociu 8335 Câmpie forestieră joasă, de stejărete Pm, podzolic-pseudogleic, edafic submijlociu-mijlociu, cu floră higrofilă 6154
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
floră higrofilă. 6153 Stejăret cu Rhamnus frangula de productivitate mijlocie (m) GE 74 Câmpie joasă de stejărete (i-m), luvisoluri pseudogleice, soluri pseudogleice luvice, V. ed. mic – mijlociu 8335 Câmpie forestieră joasă, de stejărete Pm, podzolic-pseudogleic, edafic submijlociu-mijlociu, cu floră higrofilă 6154 Stejăret cu Agrostis alba de productivitate inferioară (i) 180 TS Denumirea TS TP Denumirea TP GE Denumirea GE 8334a Câmpie forestieră-depresiune golf de stejărete Pi-m, podzolic glosic pseudogleizat, edafic mic-mijlociu 6157* Stejăret de depresiune (maramureșeană) cu Agrostis- Carex-Nardus
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
La Cantonul silvic, habitatul se găsește pe o suprafață destul de mică, fiind o zonă depresionară, pe care apele stagnează sau se scurg lent, dar cu nivel crescut al apei tot timpul anului, cu grupări de stuf și alte specii higrofile; aici au fost plantate câteva exemplare de Salix babylonica. 7. Distribuția tipului de habitat (harta) Anexa 3.11.6. Harta distribuției habitatului 92A0, a se consulta, de asemenea, Anexa 3.12.13. Harta distribuției speciei Salix alba 8. Alte informații privind sursele de informații
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Valea Sânnicolau). Cu siguranță, această vale avea mai multă apă, în trecut, tot așa cum este foarte probabil ca vegetația lemnoasă de luncă să fi acoperit suprafețe mai mari decât în prezent. Toată valea se caracterizează prin prezenta unor pajiști higrofile, care se dezvoltă foarte bine în condițiile unei umidități ridicate a solului, aproape tot timpul anului, respectiv prin distribuția mai mult sau mai puțin continuă a grupărilor de specii lemnoase, de luncă. Pajiștile higrofile se găsesc distribuite mozaicat, fiind întrerupte
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
necunoscută Starea globală de conservare a speciei nu a fost evaluată ca necunoscută D.6. Informații suplimentare A fost identificată la liziere de pădure, în poieni în interiorul pădurilor, pe marginea drumurilor forestiere, în habitatul caracteristic, inclusiv în zone cu vegetație higrofilă din valea Pucioasa. Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă Orice altă combinație Unul sau
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
conservare a speciei • ”0” - este stabilă D.5. Starea globală de conservare necunoscută Starea globală de conservare a speciei nu a fost evaluată ca necunoscută D.6. Informații suplimentare Este o specie comună identificată în sit în zone umede permanente cu vegetație higrofilă și palustră abundentă de la lacul Cicoș, malul lacului Olosig la limita sitului și valea Sânnicolau (Pucioasa) Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
ariei naturale protejate); ... – Ecosistemul pădurilor de luncă și galerii de arini (cod EEA 45, cod Ordin 304 - 2512), cu o suprafață de 52,57 ha (34,57% din suprafața ariei naturale protejate); ... – Ecosistemul pajiștilor aluviale și de altitudine joasă și comunități ierboase higrofile (cod EEA 23, cod Ordin 304 - 231), cu o suprafață de 11,51 ha (7,57% din suprafața ariei naturale protejate); ... – Ecosistemul terenurilor arabile - cod EEA 52, cod Ordin 304 - 271, cu o suprafață de 11 ha (7,24% din suprafața ariei naturale
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
s.a.. în subetaj apar specii de arbuști - soc (Sambucus nigra), sânger (Cornus sanguinea), darmox (Viburnum lantana), măceș (Rosa canina), păducel (Crataegus monogyna), subarbuști precum: boz (Sambucus ebulus), mur ( Rubus caesius, Rubus hirtus) s.a.. Flora ierboasă este bogat dezvoltată, din specii higrofile. 7. Distribuția tipului de habitat [hartă] Conform Anexei 3.11 -a Harta distribuției habitatului 91E0*. 8. Alte informații privind sursele de informații “Habitatele din România” - N. Doniță, A. Popescu, Păuca- Comănescu M., Mihăilescu S., Biriș I., Editura Tehnică Silvică, București, 2005
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
zona localității Podeni, lângă satul Pocoleni. 7. Distribuția tipului de habitat [hartă] 8. Alte informații privind sursele de informații În sit, starea de conservare este inadecvată - rea datorită suprafeței foarte reduse și invaziei de Phragmites australis împreună cu alte specii higrofile, care duc la succesiune biocenotică. Tabelul 3.21. Date generale ale tipului de habitat 6440 Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat EC – habitat de importanță comunitară Corine: -, Palearctic: – 37.23, EUNIS: 2.251
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
până în etajul montan inferior, dezvoltate pe soluri cu ușor exces de umiditate, și cuprinde pajiștile aluviale cu regim natural de inundare aparținând alianței Cnidion dubii, în condiții climatice continentale până la subcontinentale. Este un habitat de tranziție între pajiștile higrofile și cele xerofile, ce acoperă arii restrânse. Acest aspect trebuie luat în considerare în procesul de selectare a siturilor. Literatura de specialitate din țara noastră nu consemnează nici o asociație din al. Cnidion dubii - în sens strict - și nici una
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
eclozare devin zburători și își pot asigura singuri hrana. 6 Cerințe de habitat Pasăre sfioasă, stârcul pitic poate fi observat în habitate specifice zonelor umede, cu stufăriș și luciu de apă, fiind întâlnit cu predominanță în zone cu multă vegetație higrofilă, precum stuful, Typha sp., trestia, Phragmites sp. sau orice altă vegetație acvatică densă, care formează pâlcuri compacte. Ocupă, de asemenea, margini de lacuri, heleșteie, marginile riverane ale cursurilor de apă unde predomină vegetația lemnoasă. 7 Fotografii Anexa II Tabelul 35B.
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
cazul. D.5 Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.6 Informații suplimentare Pasăre sfioasă, stârcul pitic poate fi observat în habitate specifice zonelor umede, cu stufăriș și luciu de apă, fiind întâlnit cu predominanță în zone cu multă vegetație higrofilă, precum stuful, Typha sp., trestia, Phragmites sp., sau orice altă vegetație acvatică densă, care formează pâlcuri compacte. Ocupă, de asemenea, margini de lacuri, heleșteie, marginile riverane ale cursurilor de apă unde predomină vegetația lemnoasă. Nu există date din trecut cu
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
neintensiv trebuie să se realizeze astfel încât să se păstreze vegetația ierboasă din zona cursului de apă și a pajiștilor higrofile; Pășunatul neintensiv trebuie să fie reprezentat de pășunatul tradițional care menține heterogenitatea ecosistemelor de margini de râu și pajiști higrofile. Măsura de management nr. 7 A10.01 Îndepărtarea gardurilor vii, a crângurilor sau a tufărișurilor Interzicerea îndepărtării tufărișurilor. Manevrele utilajelor forestiere - întoarcere, încărcare, să se facă numai pe drumul forestier existent. Interzicerea supradimensionării utilajelor forestiere, astfel încât aceste manevre să se
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
o capturează și revine cu ea în același loc (Neuweiller et al., 1987) Hrănirea deasupra zonelor acvatice. Acestea sunt reprezentate de suprafețele mari de apă curgătoare sau stagnată, de canale, mlaștini sau suprafețele umede acoperite de trestie sau alte plante higrofile. Lor li se adaugă unele zone antropice, precum porturile și canalele navigabile puternic iluminate. Liliecii care vânează deasupra apei își împart spațiul pe sectoare de înălțimi diferite. Astfel, Myotis daubentonii și M. capaccinii se hrănesc în imediata apropiere a apei
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
hidrografic din Africa: 13,6 milioane km2. ZADĂ singurul conifer care își pierde frunzele toamna, ca adaptare la clima foarte rece. ZAMBOS populație rezultată din amestecul indienilor (amerindienilor) cu negrii. ZĂNOAGĂ vezi CIRC GLACIAR. ZĂVOI formațiune de arbori și arbuști higrofili (salcie, răchită, plop, anin, simple sau în amestec), în lungul luncilor râurilor. ZIBELINĂ animal carnivor, asemănător cu jderul, cu blană scumpă, ce trăiește în taiga (pădurea de conifere); sinonim: samur. ZIMBRU animal sălbatic mare, din familia bovinelor, cu corpul acoperit
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
explică marea bogăție floristică existentă și păstrarea unui interesant cortegiu de plante specifice făgetelor montane. Genofondul existent în rezervația Vorona este bogat și variat, lucru explicat, pe lângă variabilitate a condițiilor staționale, și prin existența unor poieni unde abundă o floră higrofilă, hidrofilă și mezofilă. SEMNIFICAȚIA PRESCURTĂRILOR ȘI A SEMNELOR CONVENȚIONALE UTILIZATE ÎN CONSPECTUL FLORISTIC * specii identificate în teritoriu specii inventariate de Cl.Horeanu specii inventariate de D. Mititelu și T. Chifu Bioformele ( formele biologice) T - terofite HT - hemiterofite H - hemicriptofite G
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
lacurilor, la nord de pădurea de conifere. Dintre arbuști: mesteceni pitici (Betula nana, B.tortuosa, B.exilis), sălcii pitice (Salix arctica, S.glauca, S.lapponum), arini pitici (Alnus crispa, A.fruticosa); subarbuști: afinul (Vaccinium uliginosum), merișorul (Vaccinium vitis idea). Tundra higrofilă este reprezentată mai ales de formațiunile de mușchi, ocupă denivelările de relief unde se adună mai multă apă, unde se formează suprafețe mlăștinoase, turba de sphagnum 20, și crește salcia și mesteacănul pitic. 20 Turbăriile ocupă cca.2% din suprafața
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
m lățime) alcătuită în principal din nisipuri și prundișuri acoperite cu depozite mâloase și nisipuri fine. Aceste teritorii, frecvent inundabil, are o umiditate pronunțată și în majoritatea cazurilor este ocupată cu o vegetație formată din plopi, sălcii, răchitișuri sau asociații higrofile (C. Burduja, 1963). Din punct de vedere geomorfologic această treaptă poate fi considerată ca o terasă în formare. Terasa de luncă de 6-10 m altitudine relativă este partea cea mai importantă a luncii Bahluiului, inundabilă numai la viituri excepționale (astăzi
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 1310 - comunități cu Salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase (40%); 1530* - pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice (50%); 6430 - asociații de lizieră cu ierburi înalte higrofile, de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin (1%). Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în zona de afloriment a depozitelor sarmațiene reprezentate prin stratele cu Cryptomactra de facies salmastru. Aceste formațiuni
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de habitate din aria protejată: 3150 lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 3160 lacuri distrofice și bălți; 3270 râuri cu maluri nămoloase, cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention p.p.; 6430 - asociații de lizieră, cu ierburi înalte higrofile, de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin; 6510 pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); 91FO păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia riverane marilor râuri (Ulmenion minoris). Caracterizarea generală a ariei protejate
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
9 mm, vara: 201,9 mm, toamna: 109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm; primul îngheț: 15 octombrie, ultimul îngheț: 17 aprilie. I. BIOCENOZA A. Flora rezervației este reprezentată din specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Hidrocharis morsus-ranae, Nymphaea alba (nufăr alb), Nuphar luteum (nufăr galben), Phragmites sp., Potamogeton lucens, Salix sp., Salvinia natans (peștișoară), Stratioites aloides, Trapa natans, Vallisneria spiralis. Dintre angiosperme
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]