31 matches
-
Se iau măsuri pentru a controla dăunătorii și bolile care cauzeaza în mod direct putrezirea fructelor și permit astfel pătrunderea mucegaiurilor producătoare de patulina. Acestea includ: maluri, putregaiul inelar (Botrytis spp și Nectria spp), molia pielitei fructelor, viermele merelor, larvele himenopterelor (sawfly și dock sawfly). 9. Vremea umedă din sezonul căderii petalelor florilor și al recoltării mărește riscul de putrezire și trebuie luate măsurile necesare, cum ar fi tratarea cu fungicide, pentru a se preveni germinarea sporilor și dezvoltarea fungilor. 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179556_a_180885]
-
Se iau măsuri pentru a controla dăunătorii și bolile care cauzează în mod direct putrezirea fructelor și permit astfel pătrunderea mucegaiurilor producătoare de patulină. Acestea includ: măluri, putregaiul inelar (Botrytis spp și Nectria spp), molia pieliței fructelor, viermele merelor, larvele himenopterelor (sawfly și dock sawfly). 9. Vremea umedă din sezonul căderii petalelor florilor și al recoltării mărește riscul de putrezire și trebuie luate măsurile necesare, cum ar fi tratarea cu fungicide, pentru a se preveni germinarea sporilor și dezvoltarea fungilor. 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179557_a_180886]
-
cafenii, longitudinale. Înotătoarele perechi sunt gălbui sau roșcate, cele neperechi violete. Înotătoarea dorsală închisă la coloare, bătând în albastru și roșu. Se hrănește cu larve de insecte (trihoptere), crustacee (amfipode, izopode), viermi, moluște, dar vânează și insecte din sbor (diptere, himenoptere, etc.), sărind din apă. Femela ajunge la maturitatea sexuală la vârsta de 3 ani, iar masculii la 2 ani. Femela depune în martie-mai 6000-7000 de icre de fiecare kg, în niște gropițe făcute de ea; icrele au 4 mm diametru
Lipan () [Corola-website/Science/331967_a_333296]
-
caudală sunt cenușii, celelalte înotătoare sunt albe, iar în epoca de reproducere bat în portocaliu. Irisul este argintiu sau gălbui, cu pete cenușiu-închis. Se hrănește cu plancton, cu crustacee, larve de insecte, etc. Are o preferință specială pentru insecte (muște, himenoptere), pentru prinsul cărora sare deseori din apă. Depune icrele în mai-iulie. Locurile preferate pentru pontă sunt apele foarte puțin adânci, cu multă iarbă și altă vegetație, de rădăcinile cărora se prind icrele, lipicioase. Rareori, își depune icrele direct pe nisipul
Obleț () [Corola-website/Science/331470_a_332799]
-
din hrana cârtițelor. Dintre insecte predomină în hrană coleopterele (cărăbuși etc., mai ales larvele lor, care trăiesc în pământ), dipterele (larve subterane de muște, mai ales din familiile "Bibionidae" și "Tipulidae"), mai puțin lepidoptere (omizi de fluturi de noapte etc), himenoptere și ortoptere (coropișnițe). Anii de invazie cu larve de cărăbuși sunt ani de belșug pentru cârtiță. Ocazional, mănâncă și broaște, chițcani, șoareci, șopârle și șerpi, care ajunși în galeriile de cârtițe, nu mai văd lumina soarelui. Nici canibalismul nu e
Cârtiță () [Corola-website/Science/319540_a_320869]
-
permit toracelui sași mărească sau să-și micșoreze volumul în timpul respirației, circulației sângelui, etc. Protoracele este mai dezvoltat la insectele alergătoare, săritoare și săpătoare (blatide, ortoptere, unele coleoptere), în timp ce mezotoracele și metatoracele sunt mai dezvoltate la speciile bune zburătoare (odonate, himenoptere, lepidoptere, etc.). Pe torace se articulează organele de mers - picioarele și organele de zbor - aripile. Abdomenul constituie cea mai mare parte a corpului la insecte. Embrionar abdomenul este constituit din 12 segmente iar la adult numărul segmentelor se poate reduce
Morfologia insectelor () [Corola-website/Science/322567_a_323896]
-
cele 22 de specii care populează în bazinul Răutului, în sectorul orașului Bălți predomină fufa ("Leucaspius delineatus"), porcușorul ("Gobio obtusirostris") și carasul argintiu ("Carassius gibelio"). În exemplare unitare se întâlnesc osarul ("Pungitius platygaster") și moaca de brădiș ("Proterorhinus marmoratus"). Unele himenoptere sunt utilizate la reglarea efectivului de buhe și molii (buha verzei, buha fructificațiilor, sfredelitorul porumbului, molia strugurilor, viermele mărului. De exemplu, "Trichogramma evanescens" parazitează pe ouăle dăunătorilor culturilor de varză, porumb, mazăre, tomate, sfeclă etc. Dipterele din familia Culicidae sunt
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
Cerambyx cerdo", 56 mm) etc., și lepidopterele, cu peste 800 de specii: fluturele ochi de păun mare (anvergura aripilor →150 mm), fluturele cap de mort (anvergura →120 mm). În entomofauna republicii se mai întâlnesc efemeroptere, libelule, ortoptere, blatoide, dermoptere, isoptere, himenoptere, neuroptere, diptere ș.a. Arahnofauna este slab reflectată în publicații științifice, cei mai studiați fiind păianjeni, peste 300 de specii, și acarieniidin sistemele agricole.. Din crustacee se întâlnesc 320 de specii din 10 ordine, cele mai numeroase fiind filopodele, copepodele, podocopidele
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Subîncrengătura: Mandibulata (artropode cu mandibule). Clasa: Insecta (artropode cu corpul alcătuit din trei segmente distincte: cap, torace, abdomen). Subclasa: Pterigota (insecte care prezintă pe segmentele toracice 2 sau 3 perechi de aripi). Ordinul:Hymenoptera (insecte cu aripi membranoase). Subordinul: Apocrita (himenoptere la care legătura dintre torace și abdomen se face printr-o porțiune îngustă numită pețiol). Grupul: Aculeata (insecte cu ac). Suprafamilia: Apoidea (insecte care-și hrănesc progenitura cu polen și nectar floral). Familia: Apidae. Subfamilia: Apinae (insecte constructoare de cuiburi
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
se ascunde în dunele de nisip. Majoritatea păianjenilor sunt solitari, însă sunt și specii ce-și construiesc pânzele împreună. Câteva specii de păianjeni care construiesc pânze comune formând colonii au un comportament social, deși nu așa de complex ca la himenoptere. "Anelosimus eximius" (familie Theridiidae) pot locui în colonii cu până la 50 000 de indivizi. În general, speciile din genul "Anelosimus" au o tendință puternică spre sociabilitate, toate speciile americane cunoscute sunt sociale, iar cele din Madagascar manifestă o oarecare sociabilitate
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
mici, care înoată. Acestea găsesc un organism pe care îl vor infesta temporar pentru a se dezvolta. La insectele coleoptere și diptere, din ouăle depuse de femelă iese o larvă; larva rește, devine o "nimfă" și apoi ajunge adult. La himenoptere, matca se împerechează cu trântorii și depunde sute de ouă în fagure. După ce ies larvele, acestea sunt hrănite cu miere de către lucrătoare, până ajung adulte. La lepidoptere, puii se nasc din ouă; mai întâi sunt larve (popular "omide") și se
Naștere () [Corola-website/Science/312338_a_313667]
-
apusul soarelui; adesea masculii își răspund unul altuia, formând un fel de cor. Buhaiul de baltă cu burta roșie este un animal diurn și crepuscular. Hrana constă din animale acvatice, dar și din tot felul de insecte de uscat (coleoptere, himenoptere, ortoptere etc.). Are puțini dușmani, datorită glandelor veninoase din negii pielii care secretă un lichid alb, vâscos, cu miros acid, iritant. Cu toate acestea șerpii de apă îl mănâncă. În caz de pericol se ascund în mâlul de pe fundul apei
Buhai de baltă cu burtă roșie () [Corola-website/Science/335026_a_336355]
-
lume cu rezultate remarcabile. Printre elevii săi se numără: C. Pisică, R. Constantineanu, V. Ciochia, I. Petcu, Gh. Mustață, I. Voicu, C. Filipescu, I. Andriescu, I. Suciu. Așa cum a făcut lepidopterologistul Aristide Caradja, profesorul Mihai Constantineanu a colectat cu pasiune himenoptere din toate provinciile țării noastre și a reușit să facă una dintre cele mai mari colecții de ihneumonide din Europa, cu peste 300.000 de exemplare, care aparțin la peste 5.000 de taxoni. Un loc aparte a cercetărilor sale
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
și apoi apare a doua generație. Înmulțirea ploșniței roșii a verzei este puternic influențată de numeroși entomofagi. Astfel, Perju și colab., 1989, semnalează pentru stadiile de adulți și larve speciile Dioctria lateralis Meig. și Steinopogon sabaudus F. (ordinul Diptera), precum și himenopterele oofage: Trissolcus grandis Thon., Trissolcus scutellaris Thon., Trissolcus simoni Mayr., Trissolcus festivae Vick., Trissolcus semistriatus Nees. Dintre aceste specii, Trissolcus simoni Mayr. poate parazita până la 80 % din totalul ouălor depuse de Eurydema ornatum L. Plante atacate și mod de dăunare
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
acestui dăunător îl are viespea oofagă Trichogramma evanescens Westw., care poate parazita 30 - 60% din totalul ouălelor depuse de Pieris brassicae L (Szabo, 1993). Larvele și pupele de Pieris brassicae L sunt parazitate de 20 de genuri și specii de himenoptere și diptere: Apanteles glomeratus L., Apanteles rubecula Marsh., Hyposoter ebeninus Grav., Tachina larvarum L., ce contribuie la reducerea populațiilor de larve cu 25 - 80 %. Speciile Pteromalus puparum L., Hemiteles melanarius Grav. și Coccygomimus instigator F. parazitează pupele în procent de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
naștere la a doua generație de larve. Acestea se dezvoltă pe varza de toamnă sau alte crucifere până în luna octombrie, când se transformă în pupe, stadiu în care iernează. Populațiile de Mamestra brassicae L. sunt parazitate de numeroase specii de himenoptere. Astfel, Trichogramma evanescens Westw. parazitează ouăle de Mamestra brassicae L., în procent cuprins între 35 - 90 %; pentru cel de larvă speciile Meteorus rubens Nees. și Microplitis mediator Hal., procentul de parazitare fiind de 10 - 40 %. Pupele sunt parazitate de Coccygomimus
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Prădătorii prezintă principalul factor de reglare al populațiilor de Agriotes, cu diferite genuri și specii de carabide (Carabus, Harpalus, Calosoma etc., precum și diptere asilide (Machius) - Grecia, Tartra Alexandrina, 1966). Dintre insectele parasite, Lăcătușu Matilda și colab., situează pe primul loc himenopterele proctotrupide: Parocodrus apteroginus Hal. și Phaenoserphus fuscipes Hal. Plante atacate și mod de dăunare. Produc pagube atât adulții, dar mai ales larvele. Este un dăunător polifag, ce atacă plante din familii diferite, producând pagube la culturile de cereal, plante tehnice
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
dau naștere la a doua generație. Helicoverpa armigera Hbn. prezintă ca prădători pe Chrysopa carnea Steph. și Lygus spp., care se hrănesc cu ouă și larve tinere. Ca paraziți sunt: nematodul Neoplectana spp., care acționează asupra stadiului de larvă, precum și himenopterele: Trichogramma evanescens Westw., Barilipa humeralis Br., Eutanyacra crispatoria L., Itoplectis melanocephala Grav., Netelia testaacea Grav., Rhogas dimidiatus Spin., Rhogas rossicus Kok., Rhogas testaceus F., Macrocentrus collaris Spin., Chelonus annulipes Wesm., Chelomus oculaator Nees., Microplitis rufiventris Wesm. Plante atacate și mod
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Anthocoriadae), Coccinella septempunctata L., Adalia bipunctata L., Coccinella 14 pustulata L. (Coccinelidae), Episyrphus balteatus De Geer, Syrphus ribesii L., S. vitripennis Meig., S. corolla L. (Syrphidae), Aphidoletes aphidimyza Rond. (Itonididae), Leucopis glyphinivora Tan. (Chamaemyiidae). Aceiași autori evidențiază ca forme parasite himenopterele Lysiphlebus testaceipes Hal., L. fabarum Marsh., Trioxys angelicae Hal., Aphidius matricariae Hal., Lysephedrus validus Hal., care pot contribui la limitarea populațiilor de afide în procente variabile, cuprinse între 40 și 90%. Plante atacate și mod de dăunare Se înregistrează atacuri
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
30 - 35 de zile, iar stadiul de pupă 20 - 25 zile. Adulții generației a II-a apar în cursul lunii iulie. Ei au un zbor greoi și de scurtă durată. Literatura de specialitate semnalează la musca morcovului două specii de himenoptere parazite: Chorebus gracilys și Basalys triforma. Plante atacate și mod de dăunare. Dăunător polifag, ce atacă în special rădăcinile de morcov, pătrunjel și păstârnac. Larvele rod galerii sinuoase în rădăcini (fig. 43 c). În aceste galerii se instalează secundar bacterii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
țiclanul (Sita europaea caesca), porumbelul de scorbură (Columba venas), dumbrăvioara (Caracius garrulus) ș.a. Dintre răpitoare amintim: gaia roșie (Milvus milvus) și viesparul (Pernis apivarus). Unele insecte își desfășoară ciclul vital pe stejar: curculionide (Orchestes quericus), croitorul (Cerambyx cerdo), populații de himenoptere 1, homeoptere, coleoptere 2, în frunzar stau gastropode 3, păianjeni, acarieni, formicide, miriapode 4 sau tisanoptere. 1Himenopter- ordin care cuprinde insecte cu metamorfoză completă, cu două perechi de aripi membranoase, femelele având la vârful abdomenului un ac cu venin. 5Vârșă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Această categorie a fost mult amplificată prin câteva teze de doctorat coordonate de Prof. GH. MUSTAȚĂ. Rămânând în domeniul Entomologiei, o altă categorie de cercetări, chiar din anii de început, au fost cele privitoare la biodiversitatea ihneumonidelor și a altor himenoptere, domeniu în care au fost descoperite specii noi pentru fauna României, dar și un gen, Dolichochorus. Referitor la acest domeniu, de mare importanță în prezent, privind cunoașterea biodiversității, Prof. GH. MUSTAȚĂ a publicat 30 de articole științifice și un volum
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cultural-științifice, 9 lucrări publicate în periodice din străinătate, profesorul Gh. Mustață a publicat 19 cursuri universitare și 16 cărți. A făcut revizuiri substanțiale asupra parazitoizilor plantelor de cultură ce limitează atacul lepidopterelor și al afidelor, a descris specii noi de himenoptere Ichneumonidae pentru fauna României. A studiat dinamica moluștelor gastropode din scrădișul de pe litoralul românesc al Mării Negre, factorii ce determină variația spațială în populațiile zooplanctonice și bentice ale apelor de coastă ale Mării Negre, ale lacurilor Golovița, Razelm etc. . Profesorul Gh. Mustață
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
L.) Din familia Hemiptere cunoaștem: Păduchele de lemn (Acantia lectularia L.), Păduchele de grâu (Aphis granaria L.) Păduchele de varză (Aphis brassicae L.), Păduchele de pom (Aphis pruni Fabr.), Goanga puturoasă sau Ploșnița de câmp (Pentatoma baccarum L.) Din familia Himenoptere, cele mai prezente în activitatea țăranului avem: Bombariu (Bombus terestris L.), Bombariu de grădină (Bombus hortorum L.), Bombariu negru (Bombus lapidarius L.), Gărgăunul (Vespa crabro L.), Viespea (Vespa vulgaris L.), Furnica obișnuită (Formica nigra Latr.), Furnica roșie (Formica rufa L.
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai radical de aceast dat, faț de funcțiile biologice și faț de necesitțile vitale. Dac structura psihic a omului mai pstreaz reziduuri ale comportamentului ancestral, ca și societatea contemporan, (care, în formele ei primitive, mai conserv unele analogii cu colectivitțile himenopterelor, cum spune autorul Explicrii Omului, iar etica, tot așa, nu poate sacrifica raportul de forțe, nu poate rupe orice contact cu ordinea natural, cum s-a vzut din secvențele consacrate psihicului, socialului și moralei, faț de aceste funcțiuni spirituale, fenomenul
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]