9 matches
-
romane. În susținerea acestei afirmații vine lexicul locuitorilor satului în care s-au păstrat forme arhaice derivate direct din latină (ex.: "anină", de la "arenae"; "fanină" de la "farenae"). La acestea se adaugă împrumuturile și arhaismele din perioada dominației turco-tătărești (ex.: "harman", "hindichi", "hogeag", "șalvari"), precum și celelalte arhaisme întâlnite în documentele și operele literare care se referă la prima jum. a sec. XIX sau sunt compuse în perioada respectivă(ex.: "brăcace", "pestelcă", "puhă" etc.). Ulterior acestei populații i se alătură românii din alte
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
limpede în albie de stâncă, și dincoace grânele se coc, cu luciri de aur, supt un cer de pace, care îmi apare supremul bine, între marele și micile năcazuri ce ne bântuie. 28 iulie. Judecățile d-rului Georgescu la Cotigenii Mari Hindichi = șanț de despărțire Poiana mănăstirii... Cușalăuca. Povestiri de vânătoare în Slobozia 29 Iulie. Spre Căprești. Nistru. Neculai Platon moldovan! Aproape nu știe rusește. Spune că Mercuri în pădure la Dobrușa, hoții au prădat 5 oameni și 3 jidovi. Dela Căprești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Burebista, Decebalus per Scorilo... --Iartă-mi semețirea, prietene - mi-am plecat eu capul... --Treacă de la mine. Și fiindcă ne-am așezat cu picioarele pe pământ, află că la 5 iulie 1756 (7264) Costantin Mihail Cehan Racoviță vodă ia aminte și la “hindichiul (șanțul n.n) ce l-au făcut ispravnicii podului (Vechi n.n)” fiindcă “nu l-au făcut prin mijlocul locului di pod ci l-au făut spre pivnița dumnealui Manolache vornic di-i pricinuiește stricăciuni puțului ce are cu apă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Chișinău care iaste pe Ulița din Afară”. Păi acestei biserici îi mai zice și Sfântul Nicolae cel Sărac. Dacă vrei s-o vezi, ai de mers oleacă, pentru că se află tocmai în celălalt capăt al uliței. Cam acolo de unde începe Hindichiul (șanțul) târgului. Chiar dacă nu mergem până acolo, sunt bucuros că m-am dumirit unde este acea biserică. Dacă te mulțumești doar cu atât, atunci să intrăm pe Ulița Curelarilor, care-i colea, la doi pași. Bine gândit, părinte, și, dacă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
rohatcă, cum i se mai spune. Acestea sunt vreo 11 la număr. Întrebarea e: între bariere cine păzește intrarea ori ieșirea carelor sau rădvanelor încărcate cu măfuri? Așa că acolo unde nu este o apă s-a făcut șanț adânc, numit hindichi. În alte locuri s-a făcut zid, așa cum este cel pe care tocmai îl vezi. Treabă bine gândită, părinte. Din locul unde ne aflăm privesc în jur și nu prea departe pe Ulița Sârbească descopăr o bisericuță de lemn, cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cu tot locul ei din Ulița Sârbească, vândute lui Costachi Samson: „Și locul cuprindi pînă la casa fetii Corbului despre Bahlui și de acolo mergi latu piste hendic, pînă în zaplajii Bisericii Banului”. Ei, ai ghicit noutatea? Cum să nu? Hindichiul, părinte, bată-l să-l bată! Nu este acel șanț adânc despre care tocmai am vorbit? Sigur că da. Este hindichiul ce pornește de la Bahlui și se oprește la Zidul despre care am adus vorbire. Acum însă te rog să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și de acolo mergi latu piste hendic, pînă în zaplajii Bisericii Banului”. Ei, ai ghicit noutatea? Cum să nu? Hindichiul, părinte, bată-l să-l bată! Nu este acel șanț adânc despre care tocmai am vorbit? Sigur că da. Este hindichiul ce pornește de la Bahlui și se oprește la Zidul despre care am adus vorbire. Acum însă te rog să-mi spui ceva despre zapisul din 15 mai 1752 (7260). Și apoi mai vedem noi... Aș spune eu, dar îi oleacă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
se poate constata pe baza unor investigații de natură arheologică, căci vestigii, precum monede, sigilii inelare, aici au fost identificate, dar și după anumiți termeni lingvistici păstrați pentru această vatră de către locuitori de-a lungul timpului, cum sunt țarnă (țarină), hindichi, hudiță și altele, nume pe care nu le-au conservat locuitorii pentru partea de sus a Bozieștilor. Când anume s-a produs separația sud-nord, căci aceasta trebuie să fi fost prima diviziune, nu știm precis, neexistând documente cu date sigure
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
șanțurile și îngrăditurile nu după cele vechi, ci din nou”, adică pe alte limite ce implicau închiderea vechilor trasee. Iată, suntem deja în anul 1866 și devălmășia, în colaps, vrea să supraviețuiască prin păstrarea vechilor structuri ce constau în șanțurile (hindichiuri) împrejmuitoare și îngrăditurile, cu ajutorul cărora se controla accesul la diferitele structuri, cum erau fânețele, imașul, țarina, pădurea, sursa de apă curgătoare etc. Multă vreme locuitorii au păstrat în uz expresiile gardul țărnii și poarta țărnii, fără să mai existe așa ceva
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]