180 matches
-
mai interesează, ci însăși starea deprecierii, devalorizării fără scăpare. O stare lipsită de reguli, abolind orice disciplină. Existența corespunzătoare unei atari viziuni e și ea ostentativ degradată, umbră groasă a luminii mitice abolite. Departe de-a se instala în Olimpul hiperborean numit Valhala, poetul din Satu Mare preferă localul sordid, crîșma care e toposul adecvat al ființei sale frustrate, oscilînd între realitate și irealitate, ambele nemîntuite, atinse de moarte și duhnind a infernală pucioasă: "De-aici, din cramă, plecăm zilnic:/ urcăm spre
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
în două categorii generice: adepții și detractorii teoriei originilor arhetipale ale genului. În intenția de a-și recupera o tradiție, primii găsesc ca opere precursoare pentru literatura science fiction în Epopeea lui Ghilgameș, legendele Egiptului ptolemaic, Meropis de Teopomp, Despre Hiperboreeni de Hecate din Abdera, Insula fericită de Iambul, Odiseea lui Homer, Dialogurile lui Platon, Istoria adevărată a lui Lucian din Samosata, Biblia ș.a.m.d. Ceilalți situează originile genului fie în secolul al XIX-lea sau doar în diversele literaturi
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
să Întind funia de mătase a frigului când desfrâul culorii Îmi Întunecă văzul? Cum să smulg din ghearele somnului leșul acestei păsări fără de aripi și cum să mă despart de astă inimă din piept fără frică de marea sângerare?... SPLEEN HIPERBOREAN Stau cu tine-n gând și-mi plânge gura, pielea tigrului care-am fost nu mai e viforoasă. Ar trebui să mă spovedesc petuniilor, poate frunzei de nacru, păunilor. Senzual și noptatic, noctambul heruvim mă ascund sub privirea ta și
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
tu care nu ai venit, La malul marin unde lacrima se zbate. Ai fost numai tăcere și rebut. Venirea ta a fost moartă în toate Lucrările terestre și divine. Se povestește că ești mereu frumoasă, Trăind în vraja din cercul hiperborean. Arde un foc în vatra fără casă în insula domnind sub străvechiul ocean. Se povestește că ești mereu frumoasă în lucrările terestre și divine, Dar încă nu ai întrupare, Haos marin ce vine și dispare. Deasupra lui se poartă rana
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
continuu. (Pliniu, Hist. Nat. VII. 2. 1). Aceeași legendă este transmisă mai departe de cronicarii creștini, începând cu Gheorghe Chendrinul, autorului Hronografului (pag. 162) mai sus menționat (v. Cap. 1 Dacii, subcap. Nume de persoane). De altfel, vechii pelasgi sau hiperboreeni sau arimini erau renumiți pentru bogățiile lor în vite, dar și în aur și pietre prețioase: „Aici se găseau legendarii arimaspi, de pe ale căror plete străluceau podoabele de aur și de pietre scumpe - auroque ligatas substringes, Arimaspe, comas” (Lucan, Phars
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
de zona Porților de Fier, așa cum de altfel demonstrează N. Densușianu în Dacia Preistorică. Și Pliniu cel Bătrân menționează în lista diferitelor seminții etnice stabilite la țărmul Mării Negre pe Arimaei/Arimphaei, o populație cu aceleași obiceiuri și moravuri ca și hiperboreenii (Hist. Nat. VI. 7. 1). În alt loc (lib. VI. 14. 2) Pliniu adaugă: „acolo unde se termină lanțul munților Rhipei (adică în apropierea Mării Negre), locuiesc așa numiții arimphei, un popor care nu diferă de hiperboreeni. Arimpheii locuiesc în păduri
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
și moravuri ca și hiperboreenii (Hist. Nat. VI. 7. 1). În alt loc (lib. VI. 14. 2) Pliniu adaugă: „acolo unde se termină lanțul munților Rhipei (adică în apropierea Mării Negre), locuiesc așa numiții arimphei, un popor care nu diferă de hiperboreeni. Arimpheii locuiesc în păduri; mănâncă fructe din pomi și au obiceiuri blânde, din care cauză sunt considerați sfinți chiar și de triburile barbare ale populațiilor vecine, care nu le fac nici un rău nici lor nici acelora care vin să caute
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
din țara arimilor, de lângă Oceanos Patamos, soția legendarului erou/semizeu Hercule. Și la Justinus (Hist. Philipp., Lib. II. c. 2) îi regăsim pe arimaspi (arimasci) ca locuind pe lângă Munții Rhipei, de la Istru, munți pe care Ștefan Bizantinul îi numea „munții hiperboreenilor” și care formau pe vremuri granița de vest a Sciției. La geograful Melo, munții Rhipaei aparțineau Europei, în apropiere se afla o regiune foarte fertilă, după care urmau sciții și arimaspii. Niște rami sunt amintiți și în munții Caucaz (Pliniu
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
Herodot (IV. 27) le-a zis arimaspoi, adică „cei care trăgeau bine cu săgeata” (C. Lundius, Zam., I. 10). Strabon ne spune că „primii care au descris regiunile spuneau că deasupra Pontului Euxin, a Istrului și a Adrei (Ardeal) locuiau hiperboreenii, sauromatii și arimaspii (Geogr,. Lib. IX, 6. 2). Și Mela (II. 1) menționează pe arimaspi printre primele popoare ale Sciției europene: „Scythia Europaea. Hominum primi sunt Scythae, Scytharumque, quis singuli oculi esse dicuntur, Arimaspae”. Ptolemeu (lib. VI. 14) numește regiunea
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
care cuprinde Panonia, Moesia, Dalmația, Istria, Macedonia, Tracia (www.ariminia.ro). Originea tuturor acestor denumiri se reduce la poporul arimilor sau arameilor (N. Densușianu, D.P.,Vol. II, pag 189). Arimaspii, ne spune Ștefan Bizantinul erau doar un popor din gintea hiperboreenilor („Arimaspoi ethnos Yperboreon”), dar domnia politică peste hiperboreenii pașnici de la Istrul de jos o aveau vecinii lor de la apus, acești războinici arimaspi. Conform istoricului Damastis Sigensis, care a trăit pe vremea lui Herodot, arimaspii locuiau în partea sudică a munților
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
www.ariminia.ro). Originea tuturor acestor denumiri se reduce la poporul arimilor sau arameilor (N. Densușianu, D.P.,Vol. II, pag 189). Arimaspii, ne spune Ștefan Bizantinul erau doar un popor din gintea hiperboreenilor („Arimaspoi ethnos Yperboreon”), dar domnia politică peste hiperboreenii pașnici de la Istrul de jos o aveau vecinii lor de la apus, acești războinici arimaspi. Conform istoricului Damastis Sigensis, care a trăit pe vremea lui Herodot, arimaspii locuiau în partea sudică a munților Rhipei (Hist. gr. II. 65; Eustathius Com. Dionys
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
Conform istoricului Damastis Sigensis, care a trăit pe vremea lui Herodot, arimaspii locuiau în partea sudică a munților Rhipei (Hist. gr. II. 65; Eustathius Com. Dionys. V. 32). Un citat din poetul epic Pherenicos din Heraclea ne arată legătura dintre hiperboreeni, arimaspi și titani: „Hiperboreeni locuiesc în părțile extreme, sub templul lui Apollo. Ei nu sunt obișnuiți cu războiul și se trag, după cum spun tradițiile din neamul Titanilor cei vechi; ei sunt stabiliți sub cursul cel rece al lui Boreas și
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
care a trăit pe vremea lui Herodot, arimaspii locuiau în partea sudică a munților Rhipei (Hist. gr. II. 65; Eustathius Com. Dionys. V. 32). Un citat din poetul epic Pherenicos din Heraclea ne arată legătura dintre hiperboreeni, arimaspi și titani: „Hiperboreeni locuiesc în părțile extreme, sub templul lui Apollo. Ei nu sunt obișnuiți cu războiul și se trag, după cum spun tradițiile din neamul Titanilor cei vechi; ei sunt stabiliți sub cursul cel rece al lui Boreas și adorează pe un rege
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
le reprezintă. Adică zeului Apollo să îi cerem să ne dea sănătate, înțelepciune, protecție și lumină, spune Lisandra care astfel arată că știe bine atribuțiile majore ale acestei divinități. Întocmai. Apollo este divinitatea adoptată de greci din spațiul dunărean al hiperboreenilor, deci de la străbunii noștri traci și geto-daci. Era inițial cunoscut ca zeul-lup. De remarcat este faptul că Apollo a fost venerat în antichitate atât de greci cât și de romani. Nu pierdem ocazia să facem rugăciuni la statuile lui Apollo
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
din 1935), va ajunge abia în 1965. Se va sfârși din viață la 30 noiembrie 1977. În toți acești ani va publica o serie de cărți, printre care „O picătură de sânge spaniol” (apărută în traducere și în România), „La Hiperboreeni”, un roman care-l va consacra drept unul dintre precursorii postmodernismului, și „Migrațiile”, roman de inspirație istorică, din care prima carte a fost publicată în 1991 la „Editura de Vest” din Timișoara, în traducerea lui Dușan Baiski și a Octaviei
Agenda2003-15-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280906_a_282235]
-
Gib Mihăescu, socotește că “nicăieri nu-i mai bine decât în țara ta”. A pus mâna pe condei din dorința de a arăta prin cartea sa „Un român în Canada”, apărută în 1995, cât de greu se răzbește în Țara hiperboreenilor. Nota cărții este una vădit optimistă, chiar dacă efectul lecturii ei ar fi trebuit, în intenția autorului, să fie unul oarecum descumpănitor, încercând să facă pe românii care doreau să emigreze mai atenți, să gândească bine dacă sunt sau nu compatibili
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
-i sară din piept.. Nu vedea dar auzea bocănitul ritmic al cizmei neamțului în podea. Explozia reflectorului de la capătul podului îi răni ochii. Răzuind întunericul, salva de lumină reteză cizmele neamțului, proiectându-le pentru o clipă, urieșește, în rotirea ei hiperboreană, și se șterse prăbușind întunericul și mai dens deasupra lui. Miluță mai săltă o treaptă căutându-și cu spinarea un sprijin stabil. Vedenia spectrală, despuiată-n lumină, și-ntunecată la loc, îl trăgea-n sus ca un miraj. Neamțul, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
magazine de lux, rețeaua comercială de la „El corte ingles" -dar și veselia elementară a locuitorilor țărmurilor Mediteranei. Daruri cerești, soarele, lumina, lumina pe care o aspiram, lacomi, regeneratoare, toți, pe care o lăuda, mereu, spontan, Gabriel Chifu. Lumina din jurul nostru, hiperboreeni degustând deliciile marine, lumina din Carnetele lui Camus, lumina care nu elimină lipsurile, nefericirea sau moartea, o mie de lucruri care nu se văd, dar le face suportabile, transparente, diafane. Aplauzele pentru poezia românilor au venit de la prof. Begona San
Mâna care scrie pe cer by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/6007_a_7332]
-
făcut aparent din întâmplare o descoperire colosală, ce ar fi putut modifica istoria omenirii dacă s-ar fi făcut publică. Ceea ce șochează și mai tare este locul unde a fost făcută aceasta uluitoare descoperire. Lespedea a fost găsită în Galeria Hiperboreana, aflată pe Valea Cornei, sub satul Corna de la Roșia Montană. Acest loc a fost cercetat în urmă cu 38 de ani, iar datorită uluitoarelor descoperi arheologice și antropologice practic de neconceput pentru acea vreme, ea a fost închisă și apoi
SECRETUL de la Roşia Montană. De ce Securitatea a sigilat mina by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62152_a_63477]
-
ro. Piatra compozită a fost descoperită în aceeași galerie în care în anul 1976 s-a descoperit un schelet gigant de om. Din această cauză locul situat pe Valea Cornei, sub satul Cornea de la Roșia Montană, a fost numit Galeria Hiperboreană. În luna aprilie, în timpul discuțiilor purtate cu ușile închise la Ministerul Minelor, Petrolului și Geologiei, canadienii au cerut ca această descoperire să nu fie făcută publică, iar galeria să fie închisă urgent. Românii au fost de acord cu păstrarea secretului
SECRETUL de la Roşia Montană. De ce Securitatea a sigilat mina by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62152_a_63477]
-
său De Bello Gallico, fie că sunt mituri sau legende și alte surse etnogenetice păstrate în muzee și arhive, întăresc convingerea lui Densusianu că aceste teritorii reprezintă leagănul civilizației umane, așa cum o cunoaștem astăzi. Primele referiri la civilizația preumana a hiperboreenilor, amintirea atlanților și a lemurienilor se găsesc în spațiul ocupat, odată de către imperiul Tracilor.
Care este legătura dintre shamani și daci () [Corola-journal/Journalistic/65328_a_66653]
-
știrilor referitoare la etnonimul strămoșilor noștri. Din lipsă de spațiu și timp ne-am referit doar la cele mai cunoscute patru nume: dac, get, valah și român, cu toate variantele lor, lăsând la o parte altele mai puțin răspândite ca hiperborean, mis/moes, carp sau care se referă la grupe mai mari de populații: scit, trac. Desigur nu am putut epuiza complet sursele imense avute la dispoziție, iar veridicitatea unora poate fi Îndoielnică. Unde a fost posibil am citat sursele originale
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
a revelat omenirii tradiția primordială, spiritualitatea originară. Nu trebuie însă să uităm că nu numai tradiția iudaică vorbește despre „ținutul suprem”, despre centrul spiritual al lumii (Edenul, Raiul), ci și tradiția greco-romană, care îl denumea „Hiperboreea”, populația originară fiind numită „hiperboreană”, iar tradiția originară a omenirii, fiind, de asemenea, numită „hiperboreană”. Prin urmare, Saturn, ca regent al vârstei de aur și revelator al tradiției originare, era, prin excelență, zeul „hiperboreenilor”, zeul poporului care deține tradiția primordială. Așadar „Bătrânul Crăciun” din tradiția
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
să uităm că nu numai tradiția iudaică vorbește despre „ținutul suprem”, despre centrul spiritual al lumii (Edenul, Raiul), ci și tradiția greco-romană, care îl denumea „Hiperboreea”, populația originară fiind numită „hiperboreană”, iar tradiția originară a omenirii, fiind, de asemenea, numită „hiperboreană”. Prin urmare, Saturn, ca regent al vârstei de aur și revelator al tradiției originare, era, prin excelență, zeul „hiperboreenilor”, zeul poporului care deține tradiția primordială. Așadar „Bătrânul Crăciun” din tradiția românească pare a fi identic cu Saturnus Senex de la romani
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
și tradiția greco-romană, care îl denumea „Hiperboreea”, populația originară fiind numită „hiperboreană”, iar tradiția originară a omenirii, fiind, de asemenea, numită „hiperboreană”. Prin urmare, Saturn, ca regent al vârstei de aur și revelator al tradiției originare, era, prin excelență, zeul „hiperboreenilor”, zeul poporului care deține tradiția primordială. Așadar „Bătrânul Crăciun” din tradiția românească pare a fi identic cu Saturnus Senex de la romani, zeul vârstei de aur și al hiperboreenilor. Un argument în plus pentru această echivalare este și identitatea dintre expresia
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]