32 matches
-
totul sau nimic! Dar nu numai la Strasbourg, la Centrul Pompidou de la Metz sau la Paris, sincronismul azi, cu statui ieftine, fără soclu, de să-ți bage blonda mâna-n buzunar, ca lui Leopold von Sacher-Masoch la Lvov, corecte și hipercorecte politic, pentru români e ca un Kitsch culinar neimportabil, avem și noi destule ciocănele de pui orientale și aripioare genial prăjite în crustă, ni s-a acrit de atâta caragialesc. E ca și cum, „aplicând“ și fiind trimis în delegație academică la
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346434802.html [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
verbe intranzitive)] P. III sg. și p. III pl. au formele de prez. conj. popular turcesc, ce folosește imperativul. P. II pl. reproduce forma de p. III pl., imitând verbele de conjugarea rromă. P. I pl. provine dintr-o formă hipercorectă (-lık, -lik). Și formele acestui conjunctiv prezent au fost reproduse la indicativul viitor. Referință Bibliografică: CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2351, Anul VII, 08 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Sorin Cristian
CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1496931098.html [Corola-blog/BlogPost/373050_a_374379]
-
în anumite cazuri, "hiperurbanism") este o greșeală de limbă care constă în aplicarea mecanică a unei analogii sau a unei reguli lingvistice valabile în alte situații. O grafie, o pronunție sau o construcție conținînd o astfel de greșeală se numesc "hipercorecte". a apare tocmai din teama de a nu greși, prin efortul conștient al vorbitorului de a se conforma normelor limbii literare. Deși prefixul "hiper-" înseamnă în general „foarte”, „excesiv de”, hipercorectitudinea nu este corectitudinea dusă la extrem, ci o greșeală. Noțiunea
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
rostire dialectală a formelor originare. Exemple: "jecmăni" în loc de "jăcmăni", "jefui" în loc de "jăfui". Ideea falsă că în neologisme trebuie pronunțat întotdeauna "e" în loc de "ie" — situație frecventă, dar nu absolută — a făcut ca unii vorbitori să scrie și uneori chiar să pronunțe hipercorect "atribue", "erarhie", "eșire", "caet", "maestate", "proect", deși formele corecte sînt "atribuie", "ierarhie", "ieșire", "caiet", "maiestate", "proiect". Similar, ideea că la început de cuvînt și silabă trebuie scris întotdeauna "ea" în loc de "ia" a dus la grafii greșite ca "earnă", "aceleeași", "femeea
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
și silabă trebuie scris întotdeauna "ea" în loc de "ia" a dus la grafii greșite ca "earnă", "aceleeași", "femeea" în loc de "iarnă", "aceleiași", "femeia". Are loc și efectul invers, în care grafia convențională și nefonetică "eu", "ei", "ea", "este", "era" duce la pronunții hipercorecte în locul celor firești, cu un "i" semivocalic la începutul acestor cuvinte; corect se pronunță, dar nu se scrie, astfel: "ieu", "ia", "ieste" etc. (totuși în context psihologic sau filozofic "eu" devine substantiv și se pronunță fără "i"). Hipercorectitudinea în acest
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
eu" devine substantiv și se pronunță fără "i"). Hipercorectitudinea în acest caz se explică prin aceea că vorbitorii încearcă să evite greșeala de pronunțare a unor cuvinte ca "etic", "epic", "epocă", "există" în formele agramate "ietic", "iepic", "iepocă", "iexistă". Grafii hipercorecte apar de exemplu atunci cînd împrumuturile încetățenite în limba română într-o formă adaptată sînt scrise cu influențe ale regulilor grafice ale limbii de origine (sau chiar ale altor limbi), uneori fără a ține cont de grafia originară: "kek" sau
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
ține cont de grafia originară: "kek" sau "kake" în loc de "chec", "nickel" în loc de "nichel", "Dostojewsky" în loc de "Dostoievski", "Tschaikowsky" în loc de "Ceaikovski", "manuqure" în loc de "manichiură". Pronunția "Rio de Haneiro" în loc de "Rio de Janeiro" (sub influența modelului "Don Quijote", unde "j" se citește "h") este hipercorectă, deoarece limbile portugheză și spaniolă au convenții grafice diferite. Pentru a evita greșeala frecventă de a scrie un singur i la sfîrșitul cuvintelor unde este nevoie de doi, unii vorbitori ajung la scrierea hipercorectă cu doi "i" acolo unde de
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
unde "j" se citește "h") este hipercorectă, deoarece limbile portugheză și spaniolă au convenții grafice diferite. Pentru a evita greșeala frecventă de a scrie un singur i la sfîrșitul cuvintelor unde este nevoie de doi, unii vorbitori ajung la scrierea hipercorectă cu doi "i" acolo unde de fapt trebuie doar unul: "noștrii" în loc de "noștri", "doi membrii" în loc de "doi membri". Tot ca o reacție față de o greșeală frecventă, anume aceea de a nu scrie articolul hotărît "-l", se explică scrierea hipercorectă a
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
scrierea hipercorectă cu doi "i" acolo unde de fapt trebuie doar unul: "noștrii" în loc de "noștri", "doi membrii" în loc de "doi membri". Tot ca o reacție față de o greșeală frecventă, anume aceea de a nu scrie articolul hotărît "-l", se explică scrierea hipercorectă a unor cuvinte ca "al nostrul", "Alexandrul", "de exemplul", unde corect se scrie fără "-l" la final. Cuvintele scrise și pronunțate greșit "excadron", "excalada", "excroc" etc. în loc de "escadron", "escalada", "escroc" sînt și ele cauzate de hipercorectitudine, prin impresia că în
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
la final. Cuvintele scrise și pronunțate greșit "excadron", "excalada", "excroc" etc. în loc de "escadron", "escalada", "escroc" sînt și ele cauzate de hipercorectitudine, prin impresia că în neologisme dintre secvențele "s"+consoană și "x"+consoană numai a doua poate fi corectă. Pronunția hipercorectă transformă la unele cuvinte vocala "i" în "e": "vereghetă", "petec", "plastec", "împiedeca", "pureci", "tenesi', "sălbatec", "săptămînei", "după-amiezele", "pîinei" etc. Similar, vocala "u" devine în unele cuvinte "o": "să adaoge", "repaos", "tentacole", "autovehicol", "genoflexiuni" etc. În particular vorbitorii din Moldova, unde
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
tratat de imagologie (ROMÂNII. Tipologie și mentalități, Editura Humanitas, 1994). Vezi pp. 116-117. 129 Philppe Rappard, op. cit., 229. 130 Eugenia Chenzbraun, Modalități de comunicare în lumea animalelor, București, Editura Științifică, 1973: 81. 131 Scala acestuia era formată din Corect, Supracorect, Hipercorect, Ideal Revoluționar. 132 Aici nu erau indici de calități ci liste de prohibiții, stabilite periodic de Marele Centru, liste intrând în categoria informațiilor clasificate și puse la îndemâna experților pentru fiecare lot. 133 Culorile erau stabilite la patru ani la Congresul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
milioane de euro] (Rlib, nr. cit: 8, col. 1). Uneori, prepoziția apare, după numeralul compus, în fața substantivului, dar lipsește în interiorul numeralului, pentru evitarea repetiției: 257 milioane de euro [corect 257 de milioane de euro] (idem: 3, col. 7). Prepoziția apare, hipercorect, după numerale compuse care au ca ultim element un numeral cuprins între 1 și 19 (Avram [1986] 1997a: 133): 1.205 de angajați [corect 1.205 angajați] (Rlib, 2008, nr. 5584: 4, col. 1). 2.1.2. Numeralul multiplicativ este
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
referențială): cei (acești, alți) câțiva zeci de metri, corect cele (aceste, alte) câteva zeci de metri (ap. Avram [1986] 1997a, ib.). 2.9.2. Neglijarea acordului în gen (la feminin) al numeralelor cardinale (doisprezece zile, douăzeci și unu de zile) și acordul hipercorect (douăzeci și una de procente) se înregistrează în vorbirea neliterară și, uneori, în emisiunile de radio sau de televiziune (Guțu Romalo [1972] 2000, loc. cit.; Avram [1986] 1997a: 133; vezi detalii, în acest volum, la: Rădulescu Sala:...; Croitor et al., §. 3.1
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
structura internă a grupurilor sintactice cuantificate, continuă să se manifeste în uz: − omiterea prepoziției de între numeralul cardinal (mai mare de 20) și substantivul cuantificat sau în interiorul numeralelor compuse (în fața constituenților substantivali de tipul mie, milion, miliard), dar și utilizarea hipercorectă a prepoziției între numeral și substantiv (2.1.1); − utilizarea superfluă a articolului nehotărât de singular nominativ-acuzativ și tendința opusă, de eliminare a articolului în unele poziții sintactice argumentale (2.3.1.1.a-b); − extinderea articolului nehotărât de singular
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
evaluări și determinări exacte. Studii aprofundate în această direcție au ajuns la concluzie că există patru stadii sau grade de evoluție, ale căror particularități vor fi prezentate în continuare: - stadiul / gradul I : deficiența (abatereaa de la normală se poate corecta și hipercorecta; - stadiul / gradul II : deficiența se poate corecta, dar nu și hipecorecta; - stadiul / gradul III : deficiența se corecteză numai parțial, nu în totalitate; - stadiul / gradul IV: deficiența este ireductibilă, adeseori monstruoasă.. Cunoscând stadiul de evoluție, prognosticul recuperării devine accesibil kinetoterapeutului, știut
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
uzul lui ca și în locul lui ca - prepoziție a calității, al locuțiunii din punct de vedere, al formelor adverbiale maxim și minim, topica semiadverbului mai, folosirea lui decât în construcții afirmative etc.). Interesante sunt, prin frecvență, și fenomenele de reacție (hipercorectă sau doar analogică) la tendințele cunoscute: extinderea genitiv-dativului feminin în -ei sau a formelor de feminin ale numeralelor. Materialul cercetat a confirmat ideea că lipsa acordului la genitiv-dativ nu se produce decât extrem de rar la adjective, fiind însă aproape generalizată
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
discutat pe larg în Guțu Romalo (2002) (în 2005: 212). 16 În exemplul dat poate fi vorba și de un acord prin atracție cu substantivul întrebare. 17 În ultimul exemplu, forma de feminin ar putea fi explicată printr-un acord (hipercorect) cu pluralul neutru subînțeles procente. 18 Am ales să ilustrăm fenomenele foarte frecvente prin mai multe exemple, chiar dacă acestea sunt de același tip și nu aduc informații noi, pentru că astfel se poate dovedi amploarea trăsăturii. În liste, exemplele similare sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
de leucemie) fetița unui zețar. N-am lucrat cu el direct niciodată, dar îl cunosc și mă cunoaște. Are o figură spînatică, poartă un basc vechi, rotund, spălăcit și merge cu genunchii îndoiți. E tăcut și mereu preocupat de ceva. Hipercorect la serviciu, face treabă și în jurul blocului. Sapă straturi, smulge buruieni, curăță, mătură - totul ca ntr-un fel de pedeapsă. Fetița avea 12 ani și o chema Ozana. *Numărul de azi, 9 septembrie, îmi evocă (nu e prima dată) un ziar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
totalitatea existenței umane, inclusiv infinitatea inefabilelor sufletești, funcționările ei sunt determinate evident de mobiluri primare, instinctuale, de resorturi tot atât de simple, în ultimă expresie, ca ale oricărui mecanism. Oamenii sunt adesea personaje urmuziene. Singuratic și bizar sub înfățișarea lui de funcționar hipercorect, de burghez desăvârșit, U. a făcut, postum, școală. Mimat de o seamă de avangardiști - Jacques G. Costin (Exerciții pentru mâna dreaptă, 1931), Moldov (Repertoriu, 1935), Mihail Avramescu, sub pseudonimul Ionathan X. Uranus (texte în „Bilete de papagal”, 1928-1929, „Radical” etc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
net); cuvîntul-cheie apare în urări, mai noi sau mai vechi: Multă distracție!, plăcută! E implicată în chestiune chiar mîndria națională: ,și oricum distracție ca la noi.... mai rar... poate la Greci!" (forum.softnews.ro). Verbul apare și într-o formă hipercorectă, semnalată într-o notă de Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1948), a se dixtra (produsă probabil, ca și excroc, de falsa convingere că pronunția cu s înaintea unui grup consonantic ar fi o simplificare populară). Forma se folosește și
Distracție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11006_a_12331]
-
pe urmă, se găsește scris Brinzenkäse, cuvînt în care Graur identifică "o tautologie de tipul celei care în toponimie este numită linguaglosa" (adică alăturarea, în numele unui loc, a două cuvinte care înseamnă același lucru, în limbi diferite). O explicație oarecum hipercorectă, din familia lui madipolan citit prin made in Poland îl crede pe Brinzenkäse brînză din orașul elvețian Brienz. Mai degrabă, spune Graur, plusînd, Brienz vine de la brînză. În Franța, prin Elveția, brînză ajunge brousse, brînză de vaci. Lăsînd în urmă
Drumul brânzei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8641_a_9966]
-
pronunția) de origine: look, market, killer, broker, desktop etc. Uneori se revine la ortografia de origine chiar în cazuri în care grafia era de mult adaptată: "speaker-ul Camerei Reprezentanților din Congresul american" (RL 2083, 1997, 4). Apar însă și grafii "hipercorecte", cu un exces de k provocat de ignoranță: "Toți furnizorii de servicii pe Internet utilizează ca modalități de plată kardul" (EZ 2467, 2000, 5); "vînd pui koker auriu" (EZ 3935, 2004, 12). O altă utilizare - ludică și de codificare - a
Domnul K by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12110_a_13435]
-
caz, erori similare apar și în monitorizarea CNA, pentru că omisiunea articolelor și a prepozițiilor în coordonare e o tendință firească în limba vorbită. În ambele variante ale românei se constată și tendința de a confunda articolul și prepoziția a, utilizînd, hipercorect, forma acordată tocmai acolo unde nu e cazul (pentru că, înainte de un numeral, ar trebui să fie prepoziția): "reprezentanți ai 14 etnii". Mai interesantă este semnalarea în Moldova a altui fenomen, destul de rar: utilizarea lui a imediat după un nume articulat
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
engleză, culoarea respectivă este desemnată, într-un mod asemănător, prin sintagma navy blue. Cuvântul sudat, cu adaptare parțială, produs în română de secvența bleu marine, e înșelător: unii vorbitori (culți) au avut tendința de a-l pronunța în manieră franceză, hipercorect, considerând probabil că a doua parte a sa provine din adjectivul sau substantivul masculin francez marin ("referitor la mare" sau "marinar"). Oscilația și dubiul există, de altfel, chiar între francofonii nativi: internetul furnizează zeci de atestări ale unei variante bleu
Culoare înșelătoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7367_a_8692]
-
cazul celor trei compoziții lirice, figurînd în juxtă în volumul Poeții melancoliei. Cît de nepotrivit ar fi sunat Dall'avventura di essere onesto pentru "Din aventura de a fi cinstit", primul vers din "întoarcere", deși semantic și sintactic ar fi hipercorect, față de versiunea aleasă de tălmăcitorii italieni Dall'aventura di chi resta onesto (prin retroversiune ar fi "din aventura celui ce rămîne cinstit"). Exemplele s-ar putea înmulți, la nivel lexical și morfo-sintactic. Antologia Poeții melancoliei este o reușită excepțională, din
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]