66 matches
-
aceea unele neutre se și află în variație liberă (anteturi/antete, maratonuri/maratoane, debușee/debușeuri etc). Îți recomandăm Tipul profesorului ideal, din perspectiva unui profesor Din dorința de a ne exprima cât mai îngrijit și totodată pedant, s-a născut hipercorectitudinea, greșeală care aduce și o suspiciune asupra vorbitorului, fie de aroganță, fie de excesivă timiditate. De ce ni se pare că „a citi” este ruda săracă a lui „a lectura”? De ce uneori evităm oripilați formele „asta”, „astea” și pronunțăm savant doar
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți by https://republica.ro/de-ce-nu-este-recomandat-sa-corectam-exprimarea-celorlalti [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
citi. Pentru o mai bună înțelegere... În cele peste 20 de cărți de specialitate și peste 200 de articole și studii de lingvistică publicate în reviste de specialitate a introdus concepte noi, din perspectivă ortografică: pleonasmul, contradicția în adaos, pedantismul, hipercorectitudinea, contaminarea, analogia improprie; este primul teoretician al figurilor de stil, al arhaismului ortografic și echivocului ortografic și este primul cercetător care a abordat la noi valoarea stilistică a antonomazelor, iar în volumul „Fascinația numelui - studiu al creației lexico-semantice și stilistice
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU by http://uzp.org.ro/structura-variata-natura-expresiva-si-valoarea-artistica-a-pamfletului-de-dorin-n-uritescu/ [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice; - aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relatie (prepoziții, conjuncții, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistica, cursivitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în receptarea textelor studiate sau la prima vedere. Niveluri de constituire a mesajului Nivelul fonetic - pronunții corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul - cacofonia; hipercorectitudinea - pronunțare/lectura nuanțată a enunțurilor (ton, pauză, intonație) Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; câmpuri semantice - erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică - derivate și compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie) - sensul corect al cuvintelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254733_a_256062]
-
aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în receptarea textelor studiate sau la prima vedere. Niveluri de constituire a mesajului Nivelul fonetic - pronunții corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul - cacofonia; hipercorectitudinea - pronunțare/lectura nuanțată a enunțurilor (ton, pauză, intonație) Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; câmpuri semantice - erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică - derivate și compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie) - sensul corect al cuvintelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254733_a_256062]
-
expresii) Sensul cuvintelor în context. Sens denotativ și sens conotativ II. Fonetică ● Fonemul. Sistemul fonologic al limbii române. Reprezentarea grafică a sunetelor. Despărțirea cuvintelor în silabe. Accentuarea cuvintelor ● Grupuri de sunete. Hiat, diftong, triftong ● Pronunții corecte/incorecte ale neologismelor Cacofonia. Hipercorectitudinea ● Pronunțare/lectura nuanțată a enunțurilor (ton, pauză, intonație) III. Morfosintaxă A. Morfologie ● Obiectul morfologiei. Părțile de vorbire. Clasificări (părți de vorbire flexibile, părți de vorbire neflexibile) a. Părțile de vorbire flexibile ● Substantivul și grupul nominal. Categorii gramaticale ale substantivului (genul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice; - aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relație (prepoziții, conjuncții, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistică, cursivitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice; - aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relatie (prepoziții, conjuncții, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistica, cursivitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice; - aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relație (prepoziții, conjuncții, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistică, cursivitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice; - aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei; - hipercorectitudinea. Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; - câmpuri semantice; - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale; - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor); - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice; - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului; - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic; - elemente de relatie (prepoziții, conjuncții, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative); - anacolutul; hipercorectitudinea. Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris; - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise. Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistica, cursivitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
optsprezece", "douăzecilea" (rostite ', ', ""). Adesea accentul cuvintelor este pus în alte poziții decît trebuie ("prevederi", "alibi", "companii private"). Cuvinte ca "exact", "executa", "examina", în care în mod corect "x" se pronunță [gz], sînt uneori rostite cu [ks]. Ca o formă de hipercorectitudine, formele verbului "a fi" și pronumele personale care încep cu litera "e" sînt adesea pronunțate fără preiotare (fără un "i" semivocalic anterior): [eu], [este], [era]. O greșeală morfologică frecventă este forma hibridă de imperfect a verbelor "a vrea" și "a
Elemente problematice ale limbii române () [Corola-website/Science/296532_a_297861]
-
sau o construcție conținînd o astfel de greșeală se numesc "hipercorecte". a apare tocmai din teama de a nu greși, prin efortul conștient al vorbitorului de a se conforma normelor limbii literare. Deși prefixul "hiper-" înseamnă în general „foarte”, „excesiv de”, hipercorectitudinea nu este corectitudinea dusă la extrem, ci o greșeală. Noțiunea de hipercorectitudine aparține deopotrivă gramaticii normative, care stabilește ce e corect și ce e greșit, cît și gramaticii descriptive, care observă fenomenele de limbă fără a le judeca. În cazul
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
apare tocmai din teama de a nu greși, prin efortul conștient al vorbitorului de a se conforma normelor limbii literare. Deși prefixul "hiper-" înseamnă în general „foarte”, „excesiv de”, hipercorectitudinea nu este corectitudinea dusă la extrem, ci o greșeală. Noțiunea de hipercorectitudine aparține deopotrivă gramaticii normative, care stabilește ce e corect și ce e greșit, cît și gramaticii descriptive, care observă fenomenele de limbă fără a le judeca. În cazul din urmă, cu precădere în domeniul etimologiei, fenomenul hipercorectitudinii poate explica apariția
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
greșeală. Noțiunea de hipercorectitudine aparține deopotrivă gramaticii normative, care stabilește ce e corect și ce e greșit, cît și gramaticii descriptive, care observă fenomenele de limbă fără a le judeca. În cazul din urmă, cu precădere în domeniul etimologiei, fenomenul hipercorectitudinii poate explica apariția anumitor pronunții, grafii sau construcții, care uneori se răspîndesc atît de mult încît ajung în cele din urmă să se impună în uz și chiar să ia locul formelor anterioare. Astfel, de exemplu, cuvîntul "viteză" este la
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
și cuvintele "chermeză" (din fr. "kermesse"), "furnizor" (din fr. "fournisseur"), "regizor" (din fr. "régisseur"), "dizertație" (din fr. "dissertation"), "bazin" (din fr. "bassin") etc.; o parte din variantele vechi, care reflectau pronunția de origine, circulă în paralel cu variantele apărute prin hipercorectitudine, iar altele au fost complet înlocuite. Hipercorectitudinea poate fi clasificată în trei categorii: Prima categorie vizează cuvinte împrumutate sau nume din alte limbi: Este fenomenul prin care unele forme greșite devin literare, de teama vorbitorilor față de aparenta rostire dialectală a
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
din fr. "fournisseur"), "regizor" (din fr. "régisseur"), "dizertație" (din fr. "dissertation"), "bazin" (din fr. "bassin") etc.; o parte din variantele vechi, care reflectau pronunția de origine, circulă în paralel cu variantele apărute prin hipercorectitudine, iar altele au fost complet înlocuite. Hipercorectitudinea poate fi clasificată în trei categorii: Prima categorie vizează cuvinte împrumutate sau nume din alte limbi: Este fenomenul prin care unele forme greșite devin literare, de teama vorbitorilor față de aparenta rostire dialectală a formelor originare. Exemple: "jecmăni" în loc de "jăcmăni", "jefui
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
la pronunții hipercorecte în locul celor firești, cu un "i" semivocalic la începutul acestor cuvinte; corect se pronunță, dar nu se scrie, astfel: "ieu", "ia", "ieste" etc. (totuși în context psihologic sau filozofic "eu" devine substantiv și se pronunță fără "i"). Hipercorectitudinea în acest caz se explică prin aceea că vorbitorii încearcă să evite greșeala de pronunțare a unor cuvinte ca "etic", "epic", "epocă", "există" în formele agramate "ietic", "iepic", "iepocă", "iexistă". Grafii hipercorecte apar de exemplu atunci cînd împrumuturile încetățenite în
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
-l", se explică scrierea hipercorectă a unor cuvinte ca "al nostrul", "Alexandrul", "de exemplul", unde corect se scrie fără "-l" la final. Cuvintele scrise și pronunțate greșit "excadron", "excalada", "excroc" etc. în loc de "escadron", "escalada", "escroc" sînt și ele cauzate de hipercorectitudine, prin impresia că în neologisme dintre secvențele "s"+consoană și "x"+consoană numai a doua poate fi corectă. Pronunția hipercorectă transformă la unele cuvinte vocala "i" în "e": "vereghetă", "petec", "plastec", "împiedeca", "pureci", "tenesi', "sălbatec", "săptămînei", "după-amiezele", "pîinei" etc. Similar
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
care le vom discuta la momentul oportun), în primul rând datorită concepțiilor egalitariste impuse în cultura europeană de la 1789 încoace. Aceste concepții s au revigorat în secolul XX, atât prin violența comunistă, cât și prin bunele intenții, prin tendința de hipercorectitudine (politică!) a democrațiilor occidentale. Să nu uităm, însă, zicala care spune că drumul spre Infern este pavat cu bune intenții. Exagerarea concepțiilor egalitariste poate duce, uneori, la anihilarea încă din faza inițială a personalităților și, deci, la întreruperea progresului omenirii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de proiecție unde se calculează trăsăturile phi ale sintagmei. Anexă Date statistice privind acordul unor sintagme cantitative binominale 78 Și în limba vorbită, și în cea scrisă se întâlnesc destul de multe oscilații în privința acordului verbului-predicat cu sintagmele cantitative, determinate de hipercorectitudine sau de ezitări de interpretare ale vorbitorilor. Am efectuat o mică statistică, cu scopul de a vedea în ce măsură se realizează fiecare dintre cele două tipuri de acord, cu N1 sau cu N2. Am avut în vedere mai multe nominale cuantificatoare
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]