23 matches
-
consumată de erbivore (biofagi de ordinul I), iar frunzele uscate, tulpinile necomestribile, resturile vegetale sunt descompuse de reducătorii de ordinul I. Erbivorele constituie hrana pentru carnivore (biofagi de ordinul II și pentru paraziți, iar aceștia sunt consumați de carnivore și hiperparaziți (biofagi de ordin superior). Pe parcursul lanțului de hrănire materia organică creată inițial este consumată și transformată tot mai mult în paralel cu pierderi de energie și eliminarea substanțelor anorganice. Energia se diseminează datorită faptului că biocenoza este un Agrobiocenozele evoluează
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
menținerea fertilității solului, un randament optim cantitativ și calitativ și respectarea mediului înconjurător. Obiectivele luptei integrate Acestea sunt: protejarea mediului înconjurător; menținerea populațiilor de organisme dăunătoare sub pragul economic de dăunare; salvarea organismelor utile (microorganisme entomopatogene, prădători, paraziți, antagoniști și hiperparaziți); aplicarea tratamentelor pe baza prognozei și avertizării. Metodele luptei integrate Noua strategie în combaterea bolilor plantelor concepție modernă de protejare a agroecosistemelor se concretizează, în principal, prin următoarele metode: - organizarea rațională, pe bază de prognoză și avertizare, a acțiunilor fitosanitare
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
fitosanitare; - determinarea gradului de atac (GA%) și a densității numerice (D.N.) a populațiilor de organisme dăunătoare și utile;utilizarea bioterapiei, care asigură menținerea echilibrului biocenotic în agroecosisteme, în special în livezi, vii, culturi perene, prin introducerea de noi paraziți și hiperparaziți; combaterea microbiologică, prin utilizarea de biopreparate pe bază de microorganisme patogene și a antagoniștilor agenților patogeni; - folosirea metodelor genetice și fiziologice, prin utilizarea unor mijloace moderne, cum sunt: substanțele stimulative ale fitoalexinelor, transplantul genelor de rezistență etc.; - aplicarea metodelor și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium tumefaciens) sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență pronunțată, inhibă considerabil dezvoltarea, reproducerea și răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm câteva specii mai frecvent întâlnite în țară la
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium tumefaciens) sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență pronunțată, inhibă considerabil dezvoltarea, reproducerea și răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm câteva specii mai frecvent întâlnite în țară la noi: Darluca fillum care parazitează pe diferite specii ale genului Puccinia
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență pronunțată, inhibă considerabil dezvoltarea, reproducerea și răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm câteva specii mai frecvent întâlnite în țară la noi: Darluca fillum care parazitează pe diferite specii ale genului Puccinia și Ampelomyces quisqualis care este hiperparazit pe miceliul și conidiile unor ciuperci din familia Erysiphaceae (fig.5). În
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
considerabil dezvoltarea, reproducerea și răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm câteva specii mai frecvent întâlnite în țară la noi: Darluca fillum care parazitează pe diferite specii ale genului Puccinia și Ampelomyces quisqualis care este hiperparazit pe miceliul și conidiile unor ciuperci din familia Erysiphaceae (fig.5). În practică, modul de aplicare al hiperparaziților este diferit după caz: prin stropiri cu suspensii de spori sau micelii, prăfuiri cu culturi uscate, inoculare sau utilizarea de biopreparate ca
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
mai frecvent întâlnite în țară la noi: Darluca fillum care parazitează pe diferite specii ale genului Puccinia și Ampelomyces quisqualis care este hiperparazit pe miceliul și conidiile unor ciuperci din familia Erysiphaceae (fig.5). În practică, modul de aplicare al hiperparaziților este diferit după caz: prin stropiri cu suspensii de spori sau micelii, prăfuiri cu culturi uscate, inoculare sau utilizarea de biopreparate ca AQ 10 pe bază de Ampelomyces quisqualis. Folosirea microorganismelor antagoniste. Acțiunea antagonistă a microorganismelor a fost observată în
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
unii ani, miceliul și organele sporifere sunt parazitate de ciuperca Ampelomyces quisqualis De Bary care limitează mult frecvența și intensitatea bolii, așa cum s-a constatat în bazinul pomicol Dîmbovița, pe pomii netratați (Victoria Șuta și col., 1974). Multitudinea picnidiilor acestui hiperparazit determină modificarea culorii miceliului, din alb cu aspect făinos, în alb-murdar. Agentul patogen iernează în solzii mugurilor sub formă de miceliu de rezistență și sub formă de cleistotecii, care au o formă sferică și prezintă un număr variabil de apendici
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prin ardere. Importanță mai mare o are de asemenea, aplicarea corectă a lucrărilor de întreținere (tăiat, legat, copilit, prășit, combaterea buruienilor) cât și administrarea îngrășămintelor în complex, cu evitarea azotului în exces. Deseori în natură se observă atacuri ale ciupercii hiperparazite ce parazitează miceliul și conidiile agentului patogen -Ampelomyces quisqualis. În podgoriile unde boala este frecventă și păgubitoare, alegerea soiurilor în vederea înființării noilor plantații se face ținând seama și de rezistența acestora la făinare. Combaterea chimică se face cu produse specifice
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu excepția îngrășămintelor sunt nepoluante, dar trebuie să fie fundamentate pe o bună cunoaștere a biologiei plantelor cultivate, a agenților patogeni, dăunătorilor și buruienilor. Trebuie de asemenea, bine studiată dinamica populațiilor, prezența sau absența plantelor gazdă, a vectorilor cât și a hiperparaziților. 6.2. Măsuri legislative și de carantină fitosanitară În România acțiunile de prevenire și combaterea patogenilor sunt reglementate prin Legea 5/1982 privind protecția plantelor cultivate, a pădurilor și regimul pesticidelor cât și prin unele Ordine și Instrucțiuni. ale M.
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
consumată de erbivore (biofagi de ordinul I), iar frunzele uscate, tulpinile necomestribile, resturile vegetale sunt descompuse de reducătorii de ordinul I. Erbivorele constituie hrana pentru carnivore (biofagi de ordinul II și pentru paraziți, iar aceștia sunt consumați de carnivore și hiperparaziți (biofagi de ordin superior). Pe parcursul lanțului de hrănire materia organică creată inițial este consumată și transformată tot mai mult în paralel cu pierderi de energie și eliminarea substanțelor anorganice. Energia se diseminează datorită faptului că biocenoza este un sistem deschis
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
menținerea fertilității solului, un randament optim cantitativ și calitativ și respectarea mediului înconjurător. Obiectivele luptei integrate Acestea sunt: protejarea mediului înconjurător; menținerea populațiilor de organisme dăunătoare sub pragul economic de dăunare; salvarea organismelor utile (microorganisme entomopatogene, prădători, paraziți, antagoniști și hiperparaziți); aplicarea tratamentelor pe baza prognozei și avertizării. Metodele luptei integrate Noua strategie în combaterea bolilor plantelor concepție modernă de protejare a agroecosistemelor se concretizează, în principal, prin următoarele metode: organizarea rațională, pe bază de prognoză și avertizare, a acțiunilor fitosanitare
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
fitosanitare; determinarea gradului de atac (GA%) și a densității numerice (D.N.) a populațiilor de organisme dăunătoare și utile; utilizarea bioterapiei, care asigură menținerea echilibrului biocenotic în agroecosisteme, în special în livezi, vii, culturi perene, prin introducerea de noi paraziți și hiperparaziți; combaterea microbiologică, prin utilizarea de biopreparate pe bază de microorganisme patogene și a antagoniștilor agenților patogeni; folosirea metodelor genetice și fiziologice, prin utilizarea unor mijloace moderne, cum sunt: substanțele stimulative ale fitoalexinelor, transplantul genelor de rezistență etc.; aplicarea metodelor și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium tumefaciens) sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență pronunțată, inhibă considerabil dezvoltarea, reproducerea și răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm câteva specii mai frecvent întâlnite în țară la
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium tumefaciens) sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență pronunțată, inhibă considerabil dezvoltarea, reproducerea și răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm câteva specii mai frecvent întâlnite în țară la noi: Darluca fillum care parazitează pe diferite specii ale genului Puccinia
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență pronunțată, inhibă considerabil dezvoltarea, reproducerea și răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm câteva specii mai frecvent întâlnite în țară la noi: Darluca fillum care parazitează pe diferite specii ale genului Puccinia și Ampelomyces quisqualis care este hiperparazit pe miceliul și conidiile unor ciuperci din familia Erysiphaceae. În practică, modul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
considerabil dezvoltarea, reproducerea și răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm câteva specii mai frecvent întâlnite în țară la noi: Darluca fillum care parazitează pe diferite specii ale genului Puccinia și Ampelomyces quisqualis care este hiperparazit pe miceliul și conidiile unor ciuperci din familia Erysiphaceae. În practică, modul de aplicare al hiperparaziților este diferit după caz: prin stropiri cu suspensii de spori sau micelii, prăfuiri cu culturi uscate, inoculare sau utilizarea de biopreparate ca AQ 10
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
câteva specii mai frecvent întâlnite în țară la noi: Darluca fillum care parazitează pe diferite specii ale genului Puccinia și Ampelomyces quisqualis care este hiperparazit pe miceliul și conidiile unor ciuperci din familia Erysiphaceae. În practică, modul de aplicare al hiperparaziților este diferit după caz: prin stropiri cu suspensii de spori sau micelii, prăfuiri cu culturi uscate, inoculare sau utilizarea de biopreparate ca AQ 10 pe bază de Ampelomyces quisqualis. Folosirea microorganismelor antagoniste. Acțiunea antagonistă a microorganismelor a fost observată în
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
și a aminoacizilor liberi în țesuturile plantelor; aceste substanțe sunt un nutrient foarte favorabil pentru agenții fitopatogeni; aceste condiții de nutriție fiind asigurate, patogenii sunt capabili să se reproducă foarte rapid și să se extindă, chiar sub influența antagoniștilor și hiperparaziților sau a aplicării unor măsuri tehnologice. Pentru a ilustra aceste argumente, el a examinat efectul unor pesticide, cum sunt cele organo fosforice, carbamații și ditiocarbamații, asupra componenților nutritivi din țesuturile plantelor și susceptibilitatea lor la atacul patogenilor. El a urmărit
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
fertilizare echilibrată utilizarea de fortifianți pentru plante de natură minerală sau igiena culturală Metode curative aplicarea de tratamente cu produsele avizate în agricultura biologică și în dozele maxime admise pe hectar și an aplicarea metodelor biologice de combatere (utilizarea antagoniștilor, hiperparaziților și a auxiliarilor prădători și paraziți) cucurbitacee sau Plasmodiophora brassicae la crucifere. Sunt însă și agenți patogeni polifagi, ca Erwinia carotovora și Sclerotinia sclerotiorum, care, datorită numărului mare de gazde și rezistenței ridicate în sol, ridică probleme în alcătuirea asolamentului
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
6.2. Combaterea agenților patogeni și a dăunătorilor Combaterea biologică. în țara noastră, în unii ani s-a observat că miceliul și organele sporifere ale speciei Podosphaera leucotricha (Ell.etEv.)Salm. sunt parazitate de ciuperca Ampelomyces quisqualis de Bary. Această hiperparazită limitează foarte mult frecvența și intensitatea atacului de făinare, așa cum s-a constatat în bazinul pomicol Dîmbovița, la pomii netratați (Victoria Șuta și colab., 1974). Numărul mare de picnidii de Ampelomyces modifică culoarea miceliului parazitat din alb, cu aspect făinos
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
la soiurile sensibile. În unii ani, miceliul și organele sporifere sunt parazitate de ciuperca Ampelomyces quisqualis De Bary, care micșorează intensitatea bolii, așa cum s-a constatat în bazinul pomicol Dîmbovița, pe pomii netratați (Victoria {uta și col., 1974). Prezența acestui hiperparazit determină modificarea culorii miceliului, din alb cu aspect făinos, în alb-murdar. Ciuperca iernează sub solzii mugurilor, ca miceliu de rezistență și formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), care au o formă sferică și culoare neagră; aceste cleistotecii deși se formează
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]