13 matches
-
aspartat aminotransferaza (AST) și alanin aminotransferaza (ALT), sunt crescute și caracterizate de un raport AST/ALT crescut, caracteristic (10-3 : 1). Se constată o bilirubinemie peste normal, fosfataza alcalină poate fi crescută sau normală, ca și γ-glutamiltransferaza. În paralel există o hiperproteinemie, proteinurie și o hematurie. Diagnosticul de infecție cu virus Ebola trebuie luat în considerare la pacienții care prezintă o afecțiune acută febrilă și care au călătorit în regiuni rurale epidemice cunoscute sau regiuni endemice suspectate din Africa subsahariană, mai ales
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
osmolale anormal de mari se datorează atunci exclusiv alcoolului toxic suspectat. diferențierea Între tipurile de alcooli toxici implicați se realizează ulterior pe baza semnelor clinice, a unor teste complementare. alte condiții pentru o gaură osmolală mare sunt: insuficiența renală, septicemia, hiperproteinemiile, hiperlipemiile. o gaură osmolală calculată normală nu exclude toxicitatea deoarece gaura osmolală de referință a pacientului este rareori cunoscută. • gaura anionică - are o utilitate similară găurii osmolale, valori crescute ale acesteia putându-se datora de asemenea unor numerosi compuși (monoxid
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
mEq/L [2]. Perturbările în concentrația sodiului pot fi împărțite în hiponatremie (isotonă, hipertonă, hipotonă) și hipernatremie [4]. 2.1.5.1.1. Hiponatremia 2.1.5.1.1.1. Hiponatremia isotonă: Diagnostic: Na<136 mEq/L, osmolaritate normală; Cauze: * hiperproteinemie (mielom multiplu, macroglobulinemie Waldenstrom), * hiperlipidemie; Tratament: al bolii de bază; Complicații: ale bolii de bază. 2.1.5.1.1.2. Hiponatremia hipertonă: Diagnostic: Na<136 mEq/L, osmolaritate>295 mOsm/L; Cauze: hiperglicemia, manitol, glicerol; Tratament: * tratarea cauzei (întreruperea
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
un lanț ușor de tip κ sau λ), care poate fi completă și funcțională, sau anormală, cu lanțuri ușoare în exces (50 %) sau exclusiv lanțuri ușoare (până la 20 % din cazuri). Prezența masivă a acestei paraproteine în sânge se asociază cu hiperproteinemie, hipervolemie și hipervâscozitate. Dar consecințele cele mai importante rezultă din depunerea sa în diverse țesuturi și organe - în special la nivelul rinichilor. 9.1.2.2. Manifestările clinice Semnele MM sunt polimorfe și constau în: Manifestări osoase: dureri (lombare, costale
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sau depozitelor de Ig în vasa nervorum); sindrom de hipervâscozitate - confuzie, torpoare, comă (reversibilă după scăderea protidemiei); meningită (prin infiltrație plasmocitară); sindrom de canal carpian (prin amiloidoză). Manifestări hemoragice, care rezultă din: reducerea adezivității plachetare (mai ales în cazul unei hiperproteinemii severe), alungirea timpului de trombină (deoarece Ig monoclonală poate afecta polimerizarea fibrinei), trombocitopenie (în cadrul insuficienței medulare), deficit de factor X (care este absorbit pe substanța amiloidă). Amiloidoza (20 %) este de tip AL (formată din lanțuri ușoare de Ig). Localizarea sa
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
comă, convulsii). Dacă instalarea se face lent, în câteva zile, pacientul poate fi asimptomatic. Un pacient cu hiponatremie severă simptomatică impune terapie de urgență, în timp ce pacientul asimptomatic poate fi tratat gradat. Hiponatremia și hipoosmolalitatea sunt obișnuit sinonime, exceptând următoarele situații: • hiperproteinemiile importante (mielom, maladia Waldenstrom) sau marile hiperlipidemii. Normal, volumul de apă plasmatică este de 93 %, restul fiind ocupat de grăsimi și proteine. în hiperproteinemii și hiperlipidemii apa plasmatică este redusă, lipidele și proteinele ocupând o parte mai importantă din volumul
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în timp ce pacientul asimptomatic poate fi tratat gradat. Hiponatremia și hipoosmolalitatea sunt obișnuit sinonime, exceptând următoarele situații: • hiperproteinemiile importante (mielom, maladia Waldenstrom) sau marile hiperlipidemii. Normal, volumul de apă plasmatică este de 93 %, restul fiind ocupat de grăsimi și proteine. în hiperproteinemii și hiperlipidemii apa plasmatică este redusă, lipidele și proteinele ocupând o parte mai importantă din volumul plasmatic (1 ml/1 g proteine). Concentrația de sodiu în apa plasmatică este nemodificată, dar este redusă dacă este măsurată în volumul total de
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
fost mai bine studiată și diagnosticată, iar în ultimii ani prin studiul electroforetic al proteinelor serice, s-au descris tulburări de proteinogeneză întâlnite în această boală. Studiul metabolismului proteinelor în această afecțiune începe in 1928,când Perlzwieg observă prezența unei hiperproteinemii; dar mari progrese s-au realizat după cum aminteam și odată cu introducerea electroforezei în practica medicală,când Longsworth în 1939 a descris apariția unui vârf îngust și înalt în electroforeza tip Tiselius. Introducerea de tehnici noi ca, imunoelectroforeza, determinările cantitative prin
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
ei (proteinele mielomotoase) se găsesc la aproape fiecare bolnav cu mielom multiplu. Proteinele, eliberate de celulele mielomotoase sunt anormale din punct de vedere cantitativ dar nu și structural. Cantitativ se poate ajunge la valori între 9 și 20g/100ml sânge. Hiperproteinemia este dată de creșterea globulinelor. Aceste proteine sunt identice din punct de vedere chimic și structural cu imunoglobulinele normale. Globulinele mielomotoase variază de la un bolnav la altul, fiecare bolnav producând o unică proteină, dar proprietățile ei rămân constante pe tot
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
sexului feminin decât cel masculin. • În ceea ce privește vârsta, se constată o incidență mai mare a cazurilor de mielom multiplu în intervalul de vârstă cuprins între 47-70 de ani. • Testele de laborator arată existența unui V.S.H. accelerat, anemie, hiperglicemie, extinderea leziunilor osoase, hiperproteinemie, hematii în fâșicuri ( rulouri ) , în pipete Pontain sau pe lamă. • Din punct de vedere clinic, primele semne sunt reprezentate de astenie, anorexie, anemie care apare și datorită infiltrării măduvei roșii cu plasmocite, pierderilor de sânge, malnutriției. • La determinarea cantitativă a
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
fost mai bine studiată și diagnosticată, iar în ultimii ani prin studiul electroforetic al proteinelor serice, s-au descris tulburări de proteinogeneză întâlnite în această boală. Studiul metabolismului proteinelor în această afecțiune începe in 1928,când Perlzwieg observă prezența unei hiperproteinemii; dar mari progrese s-au realizat după cum aminteam și odată cu introducerea electroforezei în practica medicală,când Longsworth în 1939 a descris apariția unui vârf îngust și înalt în electroforeza tip Tiselius. Introducerea de tehnici noi ca, imunoelectroforeza, determinările cantitative
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
ei (proteinele mielomotoase) se găsesc la aproape fiecare bolnav cu mielom multiplu. Proteinele, eliberate de celulele mielomotoase sunt anormale din punct de vedere cantitativ dar nu și structural. Cantitativ se poate ajunge la valori între 9 și 20g/100ml sânge. Hiperproteinemia este dată de creșterea globulinelor. Aceste proteine sunt identice din punct de vedere chimic și structural cu imunoglobulinele normale. Globulinele mielomotoase variază de la un bolnav la altul, fiecare bolnav producând o unică proteină, dar proprietățile ei rămân constante pe tot
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
mai prezintă: sângerări și tulburări de coagulare, anemii hemolitice și foarte rar hiperlipoproteinurii - aceasta fiind însoțită uneori de xantoane cutanate și în alte boli evoluând cu hipergamaglobulinemie. Testele de laborator arată existența unui V.S.H. accelerat, anemie, hiperglicemie, extinderea leziunilor osoase, hiperproteinemie, hematii în fâșicuri ( rulouri ) , în pipete Pontain sau pe lamă. Un rol important pentru diagnostic îl are efectuarea puncției medulare care arată o creștere a numărului de plasmocite peste 7%. Electroforeza serului - arată prezența unei benzi înguste monoclonale cu mobilitate
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]