973 matches
-
halucinantă a unor detalii mereu ținute sub control, Mirela Dimcea folosește detaliul și își exercită vocația analitică doar spre a determina zonele de fragilitate a imaginii, acele puncte de tensiune prin care ea își exhibă și își sancționează structura. Fire hipersensibilă, dar coerentă lăuntric, aparent sigură pe sine, însă vulnerabilă și expusă în esență, artista construiește acele forme prin care dinamica personalității ei își echilibrează tentațiile contradictorii. Ambiguitatea formă/ limbaj, soliditate/transparență, construcție/disoluție, deși, pînă la un punct, ține în
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
cu care v-ați împrietenit, ce afinități v-au apropiat ? Noi nu sîntem, tipologic, asemănători, facem parte din categorii foarte distincte, începînd de la natura noastră foarte diferită: eu sînt un "picnic" mai curînd acomodant, el este un "leptozom" radical și hipersensibil, ca să invoc tipologia lui Kretschmer. Prin urmare nu ne leagă afinități de ordin structural somatic, antropologic, să spunem. Ne leagă faptul de a bîjbîi printre aceleași întrebări. Ceea ce am descoperit la Horia Patapievici este o extraordinară autenticitate. Am cunoscut puțini
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
al unicității, filmul despre Corneliu Baba se așază într-o perspectiva mult mai largă, creația artistului este privită prin grila marilor evenimente ale istoriei generale, iar existența publică a pictorului și ființa sa determinată nu sînt altceva decît niște barometre hipersensibile ale ritmurilor, de multe ori sincopate, pe care le-a cunoscut năvalnicul și istericul secol XX. Corneliu Baba este aici, în film și în veacul său, - iar acest lucru trebuie reținut în mod special - un artist, un martor și o
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
halucinantă a unor detalii mereu ținute sub control, Mirela Dimcea folosește detaliul și își exercită vocația analitică doar spre a determina zonele de fragilitate a imaginii, acele puncte de tensiune prin care ea își exhibă și își sancționează structura. Fire hipersensibilă, dar coerentă lăuntric, aparent sigură pe sine, însă vulnerabilă și expusă în esență, artista construiește acele forme prin care dinamica personalității ei își echilibrează tentațiile contradictorii. Ambiguitatea formă/ limbaj, soliditate/transparență, construcție/disoluție, deși, pînă la un punct, ține în
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
alinieze-n mulțime să-i aparțină mă primiseră fără să-mi caute noduri în papură mă-nconjuraseră în murmur de voci învățate să blesteme doar cu paharul în mână la festivaluri colocvii simpozioane vedeau în mine doar o bătrânică mioapă hipersensibilă bine crescută purtându-și cu grație urmele cuielor care mă fixaseră-n pagină sub prapurii unei prefețe aveam să fiu de-a lor pentru totdeauna cuminte senină n-aveau să știe vreodată că înfruntasem decenii la rând spaima să n-
Nous, la multitude by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/5735_a_7060]
-
secretar general al Partidului Comunist Sovietic, Cernenko, ce se înscria în acei ani într-o serie: Câtă nedreptate pe lumea asta: la alții câte unul în fiecare iarnă, la noi nici măcar la douăzeci de ierni". Radu Ciobanu e o fire hipersensibilă și din această cauză ușor vulnerabil. Era înfricoșat "de toate absurditățile care ne pândesc", îngrozit de singurătate și trecând uneori prin stări depresive. La aceasta contribuie și boala lui ulceroasă și lungile internări în spitale, de obicei, sordide. Alinarea o
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
la vârsta de 17 ani într-un 17 întunecat april). Parte integrantă a expresivității doliului sunt elementele naturii (flora, stihiile) peisajul cu metamorfoza și cromatica sa depresivă, în deplin acord cu cernirea sufletului și cugetului poetei, o cutie de rezonanță hipersensibilă la dinamica detaliilor de viață, odinioară trăite, acum resuscitate ca figuri și momente premonitorii. Asumându-și terifianta lovitură a destinului, convertită în pasiunea de a-și învia fiul prin cuvântul cu înțeles sacru al poeziei, Cristina Tacoi instituie aproape un
Mater dolorosa by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12733_a_14058]
-
închipuie un Dumnezeu-savoare, stîrnind pasiuni care nu-și vor afla, vreodată, sațul: docta ignorantia. Înțelegerea, atîta cîtă este, e un dar al zeilor. Și toate privirile în care sclipește un licăr de pricepere sînt prinse, ori de unde ar veni, de hipersensibilul ochi ceresc. Așa se împacă religiile... Cinci secole mai tîrziu, René Guénon prinde, pare-se că din aerul timpului (istoria se întoarce...), cîteva raze. Aceleași fascicule pe care, la Cusanus, le împrăștia o singură sursă. Același Adevăr se drapează, după
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
întîlnirea cu Jurek Becker: era deja bolnav, cînd am intrat la el în locuință l-am privit adînc în ochi și am știut: este OK. Suntem compatibili. Această privire intensă, această preștiință - ca și în cazul scriitorului Peter Handke, -oamenii hipersensibili o percep imediat.Unii scriitori au un ego hipertrofiat și o groază de vanități... este de-a dreptul incredibil! Sunt atît de egocentrici. De fapt nu există pentru ei nimic altceva pe lume înafară de ei înșiși, identitatea lor, gîndurile
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
suferind "de schizoidia vieții duble". În fraza "sînt un foc de artificii emoționale", accentul cade alternativ cînd pe "artificiu", cînd pe "emoție". Creșterile și descreșterile, vîrfurile de expresivitate și căderile în derizoriu asigură, în fond, un echilibru emoțional vital celui hipersensibil pe care scrisul îl ademenește și îl dezgustă în egală măsură. "Eșantion de foreză", jurnalul relevă cîteva mari obsesii și stări ale scriitorului ce revin ca un laitmotiv, continuînd fidel liniile primului volum: senzația unei "vieți ulterioare" și a insignifianței
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
atît de surprinzătoare, peisaje de structură intimă și de efluvii sufletești în care se sintetizează aventuri și întîmplări umane capitale sau, pur și simplu, anodine, lăuntrice fotografii făcute la secundă, pe care le developează grație unei camere digitale ultrafidele și hipersensibile, fac din unele pagini ale cărții lui Dan Dediu dovada unui fin portretist: "Există oameni la care simți, după ton sau intonație, că disimulează. La Dan Constantinescu nu se întîmplă așa ceva. Discursul său era cît se poate de clar și
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
provenea dintr-o familie modestă. Tatăl său (lăcătuș-mecanic, muncea zdravăn, dar tot în sărăcie trăia, își vărsa amarul în băutură și pe urmă, seară de seară, se certa cu nevasta pe tema banilor...) l-a dat la liceul militar. Corneliu, hipersensibil și cu o minte sclipitoare, ura regimul cazon. La început, stătea noaptea treaz, întins în pat, în dormitorul comun, cu cincizeci de adolescenți tembeli în jur, care dormeau buștean, iar el nu reușea să închidă ochii, murmura versuri de Blaga
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
zone situate în proximitatea existențiala, de unde sunt extrase toate datele necesare pentru o ideatica sinceră, veritabilă profesiune de credință. Pare că toate experiențele sunt trecute prin filtrul accepțiunii lirice, pentru a fi reluate într-o formă substanțial îmbunătățită. Un ton hipersensibil acompaniază aceste versuri. Succesiunea anotimpurilor vieții este resimțită cu deosebită acuitate emotiva. Trăirea existenței în clipa, iată dictonul adecvat multor texte ce privilegiază o formă aparte de autenticism. Inocentă, atât de stenica, nu dispare nici atunci când sunt amintite efectele în
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE LĂCRIMIOARA IVA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380663_a_381992]
-
nu este neglijabil. Istoria personajului-narator (Cezar Paul-Bădescu însuși) care se spovedește în Luminița, mon amour " seamănă cu a multora. După o (prea) scurtă perioadă idilică, viața sa în cuplu se transformă într-un coșmar. Cei doi parteneri de viață devin hipersensibili la defectele reciproce (bărbatul înregistrează tot mai riguros pilozitatea excesivă a soției, inclusiv deasupra buzei sau în nas, zone unde tradiționala viziune estetică asupra corpului femeii nu o recomandă, remarcă faptul că în timpul nopții aceasta mai sforăie sau mai scapă
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
amoroase ale celorlalte personaje). La prima vedere, toată această promiscuitate este rodul perversității unor indivizi superficiali, lipsiți de sentimente și de scrupule. Cu totul altfel se văd lucrurile din perspectiva motivației fiecărui participant la aceste triunghiuri amoroase. Toți sînt oameni hipersensibili, cu sufletele fragilizate de dramele trecutului, iar relațiile dintre ei sînt mult mai profunde decît ar putea ele să pară unui observator din afară. Concluzia este una singură: morală nu este întotdeauna judecătorul cel mai corect al contorsionatelor relații interumane
Exotism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10553_a_11878]
-
fost de partea cealaltă a baricadei...) Să fie scriitorul român contemporan mai cârcotaș, măi cverulent, măi intransigent decât semenul sau de aiurea? Cred, mai degrabă, ca în accepțiunea lui Karl Leonhard, ca scriitorul nu este decât o personalitate accentuată, un hipersensibil care recepționează mai dureros ceea ce un alt individ abia percepe. Cum contactele nemijlocite se stabilesc tot cu colegii, reproșurile li se adresează lor. Este greu să-ți verși năduful doar pe un sistem întreg, compact, plasându-te în abstract și
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
ani la venirea pe lume a gemenilor. I-a văzut în patul rustic larg, încăpător, cu tăblii pictate. Un pat țărănesc, de țărani avuți, cumpărat de la tîrg, cu ceva săsesc în el... Fetiță de patru ani este o năzdravana hiperinteligentă, hipersensibila, și ea ședea ascunsă într-un colț al încăperii largi și ea, cu geamuri înalte, ca încăperea unei case de orășeni; iar în tevatură iscata de naștere, nimeni n-o observase cum ședea pitita după un scaun peste care atîrnă
Ochiul interior al trădării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18058_a_19383]
-
niște „umbre distilate în așteptare”, se aude inaudibilul, și anume, „oftatul unui ecou în scaieții impoderabili”. Dar, în ciuda vagului care plutește peste lucruri, versul ne transmite ceva uimitor: „toate cântăresc greu în inimă”. Cu alte cuvinte, înlăuntrul ființei receptarea e hipersensibilă, conectată la cele mai slabe, mai umile semnale venite din afară. Să reținem, așadar, această sugestie, măsurând ponderea răsfrântă în ordinea sufletească a imponderabilelor existenței, sugestie care contribuie din plin la finețea și la calitatea expresiei poetice din culegerea lui
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
îi apar ca niște libelule lovite de o debilitate fără leac: o conformație plăpîndă din cauza căreia viața nu poate fi suportată decît cu gîndul la un sens transcendent. Fără propteaua providenței, gingașii își pierd mințile. E delicatețea anemică a artiștilor hipersensibili, care înnebunesc dacă intuiesc că placiditatea metafizică a acestui univers e iremediabilă. Pentru Dennett, adevăratul eroism cognitiv e să contempli absurditatea vieții fără să recurgi la surogate de înfrumusețare, pe cînd la Plantinga eroismul cunoașterii stă în puterea de a
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
exprimare, o formă propice dezvoltării demonstrațiilor filosofice. Practica profesorală îl ajută să-și elaboreze un vast discurs cathartic paralel cu intriga propriu-zisă. În Umanitatea investigarea unui oribil viol este făcută de un polițist de provincie retardat, de fapt un ins hipersensibil, empatic chiar, care suferă pentru toate relele lumii înconjurătoare, asumîndu-și christic o vinovăție generică. Vezi sărutul apăsat dat criminalului: milostivenia lui Dumnezeu pentru om și a omului pentru Dumnezeu. Interesat nu de realitate, ci de adevăr, Dumont lucrează cu neprofesioniști
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
și pentru a nu îneca obrazul ei dormind în fundul apelor de cristal�) contrastează strident cu detaliile morbide din prezentarea aceluiași doliu (păstrarea cozilor chihlimbarii ale moartei pe pian, sub un geam de cristal). O corespondență stranie se stabilește între poezia hipersensibilă a marelui oraș melancolic și spaima de viciu, de păcat a locuitorilor săi, ale căror trăiri interioare sînt prizonierele unor constrîngeri religioase mai vechi și mai negre decît zidurile printre care se plimbă îndureratul, confuzul Viane. Jane Scott, femeia care
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
altminteri, interpretările cele mai avizate ale lirismului bacovian n-au făcut caz niciodată de "poza" lui, conspectîndu-i substanța morală, într-un registru suficient de omogen. O "înțelegere imediată, confortabilă" îl viza pe bardul solitudinii, tristeții, provinciei, al nevrozei, al constituției hipersensibile, evocate prin mijlocirea unei materialități simple, originare. Nu de un clișeu e vorba, totuși, ci de o emblemă critică, degajînd o noutate. Iată aprecierea binecunoscută a lui E. Lovinescu: "Expresia celei mai elementare stări sufletești, e poezia cinesteziei imobile, ce
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
atent și mai comprehensiv poezia română contemporană decât Gheorghe Grigurcu. Scrisul sau este oglindă venețiana în care s-au reflectat de-a lungul ultimelor decenii toate spectacolele lirice, de la cele aristocratice și până la cele populare. Fiind el însuși un poet hipersensibil, criticul retrăiește poezia altora, o iluminează din interior și o restituie pe deplin înțeleasă cititorilor. Volumele sale Teritoriu liric, 1972, Poeți români de azi, 1979, Existentă poeziei, 1986, Amurgul idolilor, 1999, oferă o captivantă imagine panoramica a întregii poezii române
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
atenee și filarmonici. Au încercat să nuanțeze puterea cuvîntului, să-l exprime și altfel. Au poposit în două culturi. Cea rusească și cea spaniolă. Tradiționale. Cu o voce dramatică impresionantă, gravă, ludică - Maria Răducanu - și cu o ghitară clasică fermă, hipersensibilă - Maxim Belciug. De ce? Pentru că nu s-au închis, în ei, în alții, pentru că îi privesc pe oameni, pentru că îi doare masca sub care ne ascundem tot mai tare, ne adîncim în clișee și neputințe, pentru că simt că trebuie să strige
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
Când fumam, aveam mereu o stare de greață și de rău de la stomac. De multe ori, mâncam doar ca să treacă starea de rău, ceea ce azi e doar amintire. Zile în șir sufeream de o greață îngrozitoare. O puneam pe seama bilei hipersensibile. A naibii bilă hipersensibilă, de două luni, nu prea mai zice nimic. S-a mai manifestat vag, așa, de vreo 2-3 ori. În rest, mucles total. 3. Nu mai duhnesc a fum decât când mă afumă diverși fumători înrăiți. Nu
De două luni nefumătoare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20315_a_21640]