4 matches
-
doar partea cu drepturile omului și ăstea naturale, să mai constitue un argument sensibil și palpabil și aceasta atunci când America era recunoscută drept campioană a apărării lor peste tot în lume și când în general opinia societății civile americane este hipersensibilizată, serios ofuscată - chiar dacă nu agreate de pe aceeași poziție de ambele părți - în explicarea „tărășeniei” și pasivității oficialilor, sau indecizia, ignorarea,neputința, reținerea autorităților să fi avut în vedere vreo compensație retro către un anume tratament „mătrășitor” și injust aplicat cândva
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 by http://confluente.ro/Alcatraz_ul_destinelor_noastre_.html [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
vehiculate și popularizate. Poezia sim- bolistă venea să ilustreze ceea ce Max Nordau în opul său, Degenerare, considera un simptom generalizat al culturii și civilizației europene și anume degradarea sa ireversibilă vizibilă atât la nivelul omului-masă cât și la nivelul elitelor hipersensibilizate până la nevroză și artă degenerată. Și pentru Cesare Lombroso, faimosul criminolog italian, expre- sia unei sensibilități dereglate poetic își avea corespondentul patologic. Literatura naturalistă înregistrează degeneres- cența ca un fenomen social și îl ilustrează prin personaje care corespund din punct
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de apărare, care îi conferă rezistență la întâlnirile ulterioare cu agenții patogeni. Cu mult înainte de apariția antibioticelor și a igienei exagerate, sistemul nostru imunitar era obișnuit cu bacteriile. Odată cu obsesia pentru igienă, întâlnită mai ales în țările dezvoltate, l-am hipersensibilizat. Deși nu ne putem debarasa nicicum de microbi și bacterii, unii dintre noi ne încăpățânăm prea mult să scăpăm de ele: fierbem hainele, apa, ne spălăm cu săpunuri antibacteriene de multe ori pe zi. Dar e bine să știm că
Igiena excesivă e nesănătoasă, au constatat cercetătorii () [Corola-journal/Journalistic/68935_a_70260]
-
protezării umanului, în același timp teoretizând pe marginea propriei arte cyborgice. Arta mașinică a lui Stelarc este discutată de către majoritatea teoreticienilor din perspectivă artistic-tehnologică, în termeni de „estetică a protezei”, pentru a defini demersul acestui tehnoartist ca „sculptor genetic” care „hipersensibilizează” corpul uman, ca „arhitect al spațiilor corporale interne” sau în calitate chirurg care mijlocește „implantul visului” sau „transplantul dorinței” (vezi Dery, 2000Ă. Acest capitol analizează și critică viziunea discursivă a lui Stelarc, care devine ideologie, și este interesat mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]