69 matches
-
poate vorbi, întrucât există acum posibilitatea de a circula, de a reveni în țară după voie. S. Damian s-a ocupat în comunicarea sa de chestiunea integrării, întrebându-se dacă aceasta se face totdeauna după criterii europene autentice. Există încă "hipertrofieri ale eului național", excese în cultivarea autohtonismului, ceea ce, după opinia sa, împiedică integrarea europeană. Mihai Cimpoi a vorbit despre conștiința necesară a unității literaturii române, conștiință care în Basarabia este prejudiciată de "febra revizuirii", politica oficială fiind aceea de a
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
că tot am citit fragmente din carte și am văzut și filmul, încă am dificultăți în a mă hotărî între două ipoteze: A. un cretin semidoct, B. un mini-geniu. Calitatea prozei mă îndreaptă către A. B-ul ar proveni din hipertrofierea semidoctismului: aici nu mai e vorba de o legătură primejdioasă, ci de sute. În oala codului intră o tonă de discipline, teologie, artă, ezoterism, istorie... Nu le enumăr pe toate, dar țin minte că, în timpul vizionării filmului, m-a pălit
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
Matei Stârcea Crăciun Un an electoral, ca moment aparte, presupune cu necesitate difuzarea unor bilanțuri serioase, izbăvite de tentația pentru hipertrofierea momentului trăit, căreia atât mass-media, cât și discursul politicienilor le cad victimă în mod constant. Specialiștii sunt primii îndreptățiți să configureze, pentru înțelesul tuturor, tabloul cuprinzător al situării României în lume. Desigur, ieșiri la rampă ale unor istorici, economiști, sociologi
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
folosit de la început termenul de "arhetip muzical" (și nu arhetip sonor) tocmai pentru a evita confuzia cu arhetipurile la nivel fizico-acustic, care nu sunt rezultatul unei activități umane. Referitor la interesul pentru arhetipuri: m-am referit aici la teoretizări, dar hipertrofierea nivelului arhetipal (astfel aș numi eu "direcția arhetipală"), poate ignora explicațiile conștiente, după cum ea le-a precedat în orice caz - dacă ne gândim, de pildă, la Brâncuși, la Arcadele lui Aurel Stroe sau Isonurile lui Ștefan Niculescu, dintr-o perioadă
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
vizită la pedicurist... Românul , se vede clar, e pripit În judecăți ; dar ...ingenios. Bravo lui! În niște fișe mai vechi descopăr o pledoarie a lui H.Wald pentru cuvînt, care tare i-ar indispune pe „virtuozii” imaginii, din spectacolul modern : „Hipertrofierea imaginii În paguba cuvîntului În cultura contemporană stingherește dezvoltarea spiritului critic și favorizează În mulțirea reflexelor condiționate...Controversa este singura În stare să ferească sufletul de tirania imaginii și a literei” (s.n.). Fac parte din rîndul celor ce nu disprețuiesc
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
199) Fără milă, cu bisturiu de chirurg, operează pe unul dintre cele mai mari păcate de care poate fi un creator cuprins, autoadmirația: „Cred că artiștii sunt alcătuiți din vanitate, indolență și amor propriu. Blocarea posibilită- ților provine dintr-o hipertrofiere a egoului, care se revarsă într-unul sau în toate aceste trei fronturi. Te sperii de importanța imaginară pe care o acorzi creației tale. Narcisism!”, ca apoi să scrie și o rețetă: „Soluția mea ar fi să aplici o cataplasmă
Centenar Lawrence Durrell by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4513_a_5838]
-
Devoratorilor" cu ceea ce produc "Prolificii". Modelul oscilant implică însă și o discontinuitate care face posibilă oscilația, inversarea vectorilor dinamici ai evoluției sistemice: oprirea procesului de devorare și de creare a formelor prolifice, pentru evitarea epuizării/extincției Prolificilor și pentru evitarea hipertrofierii Devoratorilor. Acest proces se manifestă prin crearea unei bariere naturale: Prolificii își epuizează formele prolifice, sau dispar din raza de acțiune a devoratorilor, apropiindu-se de extincție, datorită excesului de devorare la care sînt supuși de către devoratori. Atunci aceștia din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
iar mușchii picioarelor, care i se ițeau de sub rasa scurtă, îi spuneau lui Vassur mai multe decât ar fi vrut proprietarul lor. Avea în față un luptător de nivel mediu, cu fixuri în ceea ce privește loviturile, probabil pentru cele laterale. Bătăturile și hipertrofierea unor grupe de mușchi îi arătau că omul avea probleme și cu echilibrul în condiții de viteză. Cât despre rana de la piciorul drept... Ar fi refuzat să meargă în orice misiune cu un om care fusese rănit atât de grav
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fiction. Zăbovind „între spații și timp”, poetul aude „pași în a patra dimensiune” și are o imagine specială a lumii, dar și fiorul unei existențe de dincolo de concret, de materie și spirit, de viață și moarte, de sens și nonsens. Hipertrofierea eului conduce la desubstanțializarea individului, identitatea finită metamorfozându-se într-o entitate dezmărginită, care cuprinde însăși lumea. Poetul conferă un vag sens cognitiv tulburatelor sale imagini, sugerând că vrea să dezlege tainele cele mai ascunse, să aprindă „miezul lucrurilor” „cu
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
hedonist al caracterologiei și un filolog estet, întârziind pe file (fie și îngălbenite sau netăiate) spre a distila și inhala, într-un spațiu de intime cărturărești vigilii, mișcări sufletești și arome ascunse, uneori abia perceptibile, captate printr-un fel de hipertrofiere a antenelor. În Efectul de prismă (1998), culegere de articole pe teme civice, cărturarul părăsește biblioteca (dar o păstrează ca reper) spre a coborî în cotidian, surprins cu un ochi când ironic-ludic, când sceptic-melancolic. O altă culegere, Faldurile Mnemosynei (1999
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
sau mai puțin rafinat convertite în egoism. (În concepția lui E. Wilson, altruismul propriu-zis, de esență șhard-coreț ar fi cel determinat genetic - sacrificiul de sine al animalelor „nu e niciodată ipocrit” șp. 163ț, pe când conduitele altruiste mai superficiale șsoft-coreț reprezintă hipertrofieri socioculturale ale nevoii de conservare individuală.) Astfel, de pildă, prietenia, dragostea sinceră, dintre o fată și un băiat, încărcată și trăită de cei doi cu tot farmecul romantismului și al poeziei vârstei, printr-o examinare din exterior poate fi transpusă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
registru se înscriu De la Podul Mogoșoaiei la Calea Victoriei: din cronica anilor 1877-1878 (1977), reconstituire cu numeroase citate din presa vremii, montate într-o narațiune de tip ziaristic și festiv, precum și Eminescu și universul științei (1989), sinteză descriptivă și judicioasă, evitând hipertrofierea acestui aspect al gândirii eminesciene. A tradus, îndeosebi în colaborare cu Elena Andrei, din literatura de expresie germană (Stefan Zweig, Hermann Kant, Wilhelm Dilthey). SCRIERI: Călătorie în Univers, București, 1953; Drum printre aștri (în colaborare cu Radu Nor), București, 1954
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
tip sclipitor, dar mult mai periculos decât un coleric precum Spangler. Astfel de secvențe dau sarea și piperul unei scrieri în care spectacolul enigmistic pare a fi doar pretextul adăugării unor noi tușe la biografia metamorfică a marelui său erou. Hipertrofierea realului, atenția maniacală la înregistrarea detaliilor, pedanteria dusă până la viciu în căutarea legăturilor între planuri provin din conștientizarea precarității stratului ficțional. Relațiile dintre personaje, atenția acordată detaliilor comportamentale sunt parte a aceleiași strategii de fortificare a narațiunii. Ochiul cititorului se
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
începând cu volumul de debut). Modalitatea de trăire și literaturizare expresionistă a fost, se dovedește acum, o caracteristică înnăscută, nu dobândită pe cale livrescă, a temperamentului poetei. Ea și-a proiectat, de la adolescență la senectute, stările lirice în elemente cosmice, prin hipertrofierea eului până la recunoașterea lui în toate detaliile lumii. Debutând sub semnul unei vulnerabilități emoționale introvertite, în deceniile ’50-’60 B. și-a extravertit trăirile, pentru a-și regăsi, cu trecerea anilor, unitatea emoțională a personalității într-o nouă neliniște, întemeiată
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
al năzuințelor noastre ar călăuzi speranțele, voința, certitudinile și incertitudinile vieții. O asemenea stea polară a oricărei activități nu există în Occident”. Dumitriu identifică unele cauze ale acestei crize: justificarea acțiunilor prin motive și valori particulare și nu prin principii; hipertrofierea activității prin preocuparea demonica de „a face”; conștiința permanent tragică a Occidentului, care crede că suferă mai mult decât suferă în realitate. El nu uită să sublinieze că „sentimentul de criză, de imperfecțiune a întregii culturi occidentale este o constantă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
dominante caracterologice) și prin ilustrarea lor în cadrul unei demonstrații epice de tip descriptiv. Pe rând, Gonzalv Ionescu (obsesia carierei universitare), Bonifaciu Hagienuș (leit-motivul avariției și al cupidității enorme), Ermil Conțescu (ramificațiile particulare ale clanului), Panait Suflețel (parodierea unor însușiri prin hipertrofiere caricaturală) și Pomponescu (obsesia carierei politice falimentare, încheiate tragic) se întîlnesc în structura romanului, alternând în registrul grav ca și în cel bufon, parodic. Tipologia călinesciană e remarcabilă chiar și în cea mai pretențioasă accepție a realismului contemporan. Scriitorul compune
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cursul dimineții mi-am notat câteva idei din partea a doua a lui Point explicatif... Anticiparea câtorva teme din fenomenologia lui das Man din Sein und Zeit: proliferarea mass-media (presa) și efectul ei asupra configurației conștiinței: anonimatul, impersonalul, degajarea de responsabilitate, hipertrofierea abstracției în pofida individualului, mutarea interesului de pe mesager pe mesaj, reificarea conștiinței, apologia obiectivului, a caracterului public - și toate celelalte din câte se hrănește bună parte din filozofia secolului 20. Apoi: rădăcinile biografice ale teoriei măștii: exacta corespondență între o melancolie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
poziționate în raport cu puterea și resursele: nomenklaturistul, activistul, specialistul și contestatarul sînt înlocuite de tipuri noi poziționate în raport cu capitalul uman, simbolic și material în reformatori, conservatori și fundamentaliști (D. Sandu, 1996:23-25). * definiția jurnalismului era limitată la construirea unei metarealități prin: hipertrofierea cultului personalității; explicarea politicii partidului; mobilizarea pentru scopuri politice, economice, etc. și apărarea "cuceririlor revoluționare" de presupuse amenințări imperialiste (cf. Gross, 1996:20). * mass-media română se confruntă cu imense provocări tehnologice, economice, manageriale pe care nu este pregătită să le
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
el fiind tributar, în concepția celor ce-l urmează pe E. Gilson din Rabelais franciscain, modului de a amesteca dialectele și chiar limbile specific acelor predici din Evul Mediu târziu, când "tradiția creștină a melanjului de stiluri ajunsese la o hipertrofiere extremă: aceste predici sunt în același timp grosolan populare, creatural realiste, savante și edificatoare conform interpretării figurative a scenelor biblice. Melanjul de stiluri a fost preluat de către umaniști, mai ales în scrierile lor anticlericale, polemic-satirice, din spiritul predicii medievale târzii
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
romantică drept un set de norme artificiale care anulează definitiv individualitatea creatoare. Romanticii au trecut astfel printr-o sită proprie clasicismul, lăsând în urmă doar imaginea deformată a acestuia, marcată de sterilitate, răceală și dogmatism. Este însă o exagerare, o hipertrofiere negativă care a anulat, din păcate, multe din meritele curentului din secolul al XVII-lea francez. Revenind la textul lui Boileau, se poate observa că dezvoltă la nivelul conținutului principalele coordonate ale doctrinei care se coagulase treptat de la începutul veacului
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
în dialoguri"64 Afirmația este făcută de Perrault în prefața la Paralele și vizează într-o manieră concisă aspectele fundamentale pe care le aveau în vedere Modernii: nu denigrarea anticilor, ci reducerea lor la proporții normale și recunoașterea meritelor contemporaneității. Hipertrofierea imaginii trecutului a dus la o nedreaptă ignorare a frumuseților prezentului, respectiv secolul al XVII-lea "căruia cerurile i-au oferit o mie de alte privilegii decât Antichității."65 Se conturează de fapt aici frustrarea generației tinere, noi, căreia nu
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
justă și sugerează ca de altfel întregul text al Scrisorii un spirit lucid, intuitiv, cu o percepție clară și logică a lucrurilor în ansamblu. Această viziune complexă îi permite lui Fénelon să adopte o poziție echilibrată ce nu presupune nici hipertrofiere prin laudă excesivă, nici diminuare prin ignoranță. Nu mă tem să afirm că anticii cei mai grandioși au avut imperfecțiuni"82 declară Fénelon, plasându-se aparent de partea Modernilor. Aceste imperfecțiuni datorate supunerii la legile umane ce nu permit atingerea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
193 mii și 196 mii de migranți, comparativ cu 375 de mii cât ajunsese valoarea brută a migrației la începutul anilor ’70 (etapa de explozie). Etapa a IV-a începe după revoluția din decembrie ’89 și se caracterizează, după o hipertrofiere conjuncturală în 1990, printr-o evoluție relativ constantă (până la 300 mii de migranți anual). Etapa a V(1997-2001), chiar dacă se caracterizează prin valori totale ale migrației anuale asemănătoare cu cele din etapa anterioară, marchează totuși o schimbare „istorică” în demografia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a unui sentiment de inferioritate). Aceste reacții predominant afective le întâlnim îndeosebi la copii, care prezintă un grad mai scăzut de maturizare intelectual-afectivă, o toleranță individuală mai mică la frustrație. De asemeni, sunt caracteristice acelor persoane adulte care prezintă o hipertrofiere a „personalității” în sensul supraestimării (al „complexului de superioritate”), care-l face pe cel în cauză să fie mereu revendicative, sau al subestimării (al „complexului de inferioritate”, care încurajează abandonul, renunțarea la luptă). Vom include, așadar, în această categorie acele
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de laborator Pitești, Într-un alt text, Nicu Ioniță 19 realizează tabloul clinic al călăilor și al victimelor. În cazul călăilor este vorba despre disocierea personalității, indiferentism agresiv față de suferința celorlalți, plăcerea instinctuală de a produce suferință, agresivitate verbală, disperare, hipertrofiere a propriei persoane, impulsivitate, dezordine mentală progresivă, gândire delirantă. În cazul victimelor este vorba despre prăbușirea capacităților de apărare și autoconservare, blocaj mental și emoțional, reacții aproape catatanoide, moarte psihogenă. Scopul era, consideră Nicu Ioniță, obținerea unui anti-om, prin intermediul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]