7 matches
-
a (numită și "hiperliterarizare" sau, în anumite cazuri, "hiperurbanism") este o greșeală de limbă care constă în aplicarea mecanică a unei analogii sau a unei reguli lingvistice valabile în alte situații. O grafie, o pronunție sau o construcție conținînd o astfel de greșeală se numesc "hipercorecte". a apare tocmai
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
spun, ca o treaptă a clișeizării sale. 20 Sinonimul doresc (în loc de vreau) poate fi socotit un "cultism" (Guțu Romalo 1964), ca și a circula (în loc de a merge), simptom (în loc de indiciu), a solicita (în loc de a cere). O semnificație similară are termenul "hiperurbanism lexical", folosit de Iordan (1981:311), care oferă exemple ca: a aprecia, a considera (în loc de a crede), a cunoaște (în loc de a ști), a realiza (în loc de a-și da seama) etc. 21 A vrea, vreau, vb. Tranz. 1. A fi hotărât
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
București Socec; ed. I: 1943. Iordan, I., 1956, Limba romînă contemporană, București, Editura Ministerului Învățământului. Iordan, I., 1975, Stilistica limbii române, București, Editura Științifică; ed. I: 1944. Iordan, I. , 1975a, "Șlagăre lexicale", în LL ÎI, p. 240-249. Iordan, I., 1981, "Hiperurbanisme lexicale", în: I. Coteanu, L. Wald (coord.), Semantica și semiotica, București, Editura Științifică și Enciclopedica, p. 310 -313. Iordan, I., V. Guțu Romalo, Al. Niculescu, 1967, Structura morfologica a limbii române contemporane, București, Editura Științifică. Irimia, D., 1997, Gramatică limbii
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
specifice unor persoane cu o educație mai puțin temeinică, unii intelectuali i-au adăugat un -u- și lui ritos, socotindu-l (fără temei!) asemănător cu adjectivele pomenite mai sus. O asemenea falsă analiză poartă, în lingvistică, numele de hipercorectitudine ori hiperurbanism, amândoi termenii trimițând la dorința exagerată (hiper-) a unora de a fugi de greșeală și de a căuta corectitudinea lingvistică, percepută ca o trăsătură caracteristică și exclusivă a vorbitorilor educați de la oraș (urbanism). Cum am văzut mai sus, și dorința
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
cuvântul „mai”. 5) Iar formula atât de uzuală „drept pentru care” din rândul 6 al aceleiași pagini (5) ar trebui să apară, corect, fără prepoziția „pentru”, care nu-i decât o vorbă de umplutură, ce ne face să cădem În hiperurbanism. Prin urmare, simplu „drept care”, radiind vocabula „pentru”. 6) Nu se scrie „odată”, ci „o dată” (p. 5, r. 2 din ultimul alineat). Scriem „odată” numai când aceasta este adverb și prezintă sinonimie cu „cîndva”). 7) Nu „Creeatorul” ci „Creatorul” (p. 5
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
compartimentele sistemului limbii: fonetică, morfologie, sintaxă, vocabular. Amintim câteva semnificative ilustrări ale fiecărui aspect. Astfel, în cuvinte și sintagme construite pe baza unor "etimologii populare"119 precum ,,renumerație", "scrofulos", "lege de murături", ,,fidea", ,,cioclopedică" etc., sau în cele provenite din "hiperurbanisme"120 precum ,,famelie", "nifilist", în neologisme neasimilate de tipul ,,adrisant", ,,bampir", ,,soțietate", intervin mutații fonetice cu efect ilar. Același efect e stârnit de folosirea improprie a unor termeni. Ghiță e ,,scrofulos" la datorie, Cațavencu înțelege prin ,,liber schimbist", elastic în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
În piesa lui G. Ranetti, Romeo și Julieta la Mizil (apărută în volum în 1907), intertextualitatea cu opera caragialiană vizează, în primul rând similitudini de la nivelul expresiei verbale, explicabile și prin oglindirea aceluiași univers uman cu rele, necorectate deprinderi lingvistice. Hiperurbanismele de tipul "cremenal", "sicretu", "coraj" și franțuzismele "alivoar", "bonsoar", "musiu"129 etc. dau o notă caragialescă replicilor, recunoscută chiar și de cei care ar fi putut să pună aceste agramatisme pe seama tendințelor generale de epatare prin limbaj ale vorbitorilor de la
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]