267 matches
-
acum? b) Răul de-atunci e mai mic decît binele de-acum? Sau: a) Răul de-atunci e mai mare decît răul de-acum? b) Binele de-acum e mai mare sau mai mic decît binele de-atunci? (Marieta, ca hipnotizată, se retrage ca din fața unui pericol) Stai, nu pleca! S-o luăm pe altă cărare; a) E mai fals sau mai adevărat binele de-atunci? b) Binele de-acum e mai fals sau mai adevărat? (Marieta e înțepenită) La fel
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lumînări mijlocii, lumînări mici și lumînări și mai mici. După aceea: avem lumînări pentru înmormîntare, pentru preoți, dascăli, clopotari, ăia care duc... alea... și pentru îndurerata adunare, lumînări pentru parastas, ictenie citire simplă, citire complexă, pentru nunți, botezuri... Femeia: (ca hipnotizată, presată, puțin înfricoșată) Eu vreau lumînări pentru pus pe morminte. Octav: Avem, cu cîte să vă servim? Femeia:...două... sau trei... dar cît costă? Octav: Ieftin. Vi le punem la pachet? Avem sacoșe..., sacoșe mari, mici, mai mici, simple, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Tomy: Adevărat? Nae: Da... aici au fost înmormîntate mari personalități istorice... Tomy: Oh, da, înțeleg... Octav: Spune-i că avem și relicve istorice... oase... cenușă... Nae: Tu mă zăpăcești complect...! Octav:...Și vindem... la săculețe... la pliculețe... (Nae e ca hipnotizat) Tomy: Ce spune? Nae:...De ce nu l-am dus eu la Voroneț pe ăsta?! (scoțianului) Te întreabă dacă nu vrei să cumperi ceva suveniruri... Octav: Ăsta-i cuvîntul... Tomy: O, da, suveniruri! Ce suveniruri? Nae:...Oase... cenușă... la săculeț... la
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
hipnotic ce poate deveni, doar uneori, inginerie textuală: "...îmi vâjâie niște chestii prin creier, nu le-aș zice nici idei, nici imagini, nici scenarii, nici apoftegme, nici concepte, și nici în vreun alt fel nu le-aș zice, pentru că, așa hipnotizat și dezlânat cum mi-e gândul, ca un fel de neamț dement, un renegat al ordinii, o scobitură pe suprafața netedă, cristalină a ideii, nu poate fi numită vâjâiala asta altfel decât o chestie. Unii, e drept, îi spun poezie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poezie, dar ar avea nevoie de un strop din ceea ce nu se poate numi ori atinge, dar care e undeva în noi și apare când augurii sunt favorabili. Foarte încâlcită explicație, dar alta nu văd". Impresia de vâjâială, de gând hipnotizat și dezlânat, adică de haos (postmodern!) este lăsată, într-adevăr, de numeroase texte ale lui Radu Andriescu. Dintr-un punct de vedere, s-ar spune că din "cele mai insalubre văgăuni ale memoriei", poetului îi și place să scoată la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
al fantomelor aurite din Dorobanți, cu numărul său de magie cu Rolls. Cum scotea de sub mantie Rolls Royce-ul, ciopor de dizeuze famelice, junici corp ansamblu, parașute cu sclipici sau supermanechine pentru tanga veneau, bâzâind din gene și clămpănind din silicoane, hipnotizate, tremurânde, cu mâinile întinse către chintesența puterii și frumuseții lui Muc: buzunarul. Ay! Zavalito! Ce timpuri, ce show-uri, ce de-a escorte glamour și starlete basarabence roiau în juru-i! "Înjur de dimineață, băga-mi-aș!" își zicea, cu năduf
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
o pretinsă autoiluzionare. Această nuanță a utilizării autoiluzionării și auto-amăgirii se opune oarecum propunerii lui Demos (1960:590) de a folosi termenul "iluzionare" pentru falsa convingere de care persoana nu este răspunzătoare, cum ar fi, de exemplu, convingerea unei persoane hipnotizate că are o boală, deși este perfect sănătoasă. Pe de altă parte, se apropie de teoria lui Demos, care comentează: O diferență importantă între ceea ce eu numesc iluzionări și auto-amăgiri este faptul că persoana care își face iluzii nu trăiește
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
interviuri cu regizorul Liviu Ciulei, urmează o serie de microportrete de actori în care F. găsește formule sugestive pentru a-i caracteriza: Eliza Petrăchescu, care impresiona prin vocea ei „cu inflexiuni de violoncel”, Maria Botta, care „juca în transă, ca hipnotizată, care cânta, dansa, în unele piese, dar grav, frenetic-tragic, și cântecul și dansul erau parcă începutul unui sfârșit”, Emil Botta, al cărui demers actoricesc ținea „discret ascunsă poezia”, Mircea Constantinescu, actor cu roluri de mici dimensiuni, din fiecare făcând o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286986_a_288315]
-
unui adevărat vânzător de "suflete moarte". Noaptea furtunoasă regizată de Alexa Visarion la Teatrul Giulești, sala "Majestic", se încheie într-o bolboroseală larvară, spre dimineață, când protagoniștii sunt epuizați de dimensiunile "dramei pasionale" prin care au trecut, picotesc și citesc hipnotizați elucubrațiile demagogice ale unui Rică Venturiano lucid și sadic. Ca toți demagogii care se respectă. (Adrian Dohotaru) ... Și nu întâmplător, desigur, cu această piesă își continuă Alexa Visarion exegeza sa regizorală asupra universului caragialean, începută cu vigurosul spectacol Năpasta și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
intangibil. După spectacol pare de-a dreptul incredibil că aceeași scenă ar mai suporta să fie populată cu hățișul încâlcitelor nimicuri disperate și omenești. Scena finală a spectacolului Personajele sunt transe... se slujesc de actori, istovindu-i ca pe niște hipnotizați. Asemeni unor astre, ele nu au umbră, diferența dintre ele fiind de luminiscență; strălucesc întunecos ori resemnat, jucăuș sau epuizant, pâlpâind agonic ori consolator, zadarnic fremătând ori gratuit patetic. Se autodevoră iradiind. Prezența lor fiind lipsită de corporalitate; pur și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de om și escaladînd desele "podețe" tot nu dai de măreția promisă. Iată însă, în sfîrșit, momentul: Piața San Marco. Da, cînd ai pătruns în această agoră a agorelor pămîntului, poți îngîna extatic: Veneția! Aici e, într-adevăr, Veneția unică. Hipnotizat, cauți un loc unde miile de porumbei n-au năpădit încă, unde încălțații de descălțații continentelor nu se află pe moment, și te întinzi, pur și simplu, pe dalele multicentenare. De aici, de la cota zero, atît de frecvent și mirific
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sfintele ziduri, și pana inspiraților poeți, și pensula lafeldeinspirațilorpictori, și politicalele, și pocalele, și poalele. Că numai o profesionistă respirație bouche à bouche ar mai fi putut aduce urbea la condiția ei de mîndră capitală a Moldovei. Atît de, iată, hipnotizată letal de veneticul ăsta cu aer hușchit-crunt-cărunt. Treptat însă, totul reîncepu să miște. În debit de Bahlui, dar să miște. Și cei ce, la patru ace partinice, îl firitisiseră pe răzgîiatul frescar, și bunii cîrcotași ai scrisului diurn, drăguții de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acum? b) Răul de-atunci e mai mic decît binele de-acum? Sau; a) Răul de-atunci e mai mare decît răul de-acum? b) Binele de-acum e mai mare sau mai mic decît binele de-atunci? (Marieta, ca hipnotizată, se retrage ca din fața unui pericol) Stai, nu pleca! S-o luăm pe altă cărare; a) E mai fals sau mai adevărat binele de-atunci? b) Binele de-acum e mai fals sau mai adevărat? (Marieta e înțepenită) La fel
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
acum? b) Răul de-atunci e mai mic decît binele de-acum? Sau: a) Răul de-atunci e mai mare decît răul de-acum? b) Binele de-acum e mai mare sau mai mic decît binele de-atunci? (Marieta, ca hipnotizată, se retrage ca din fața unui pericol) Stai, nu pleca! S-o luăm pe altă cărare; a) E mai fals sau mai adevărat binele de-atunci? b) Binele de-acum e mai fals sau mai adevărat? (Marieta e înțepenită) La fel
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
lumînări mijlocii, lumînări mici și lumînări și mai mici. După aceea: avem lumînări pentru înmormîntare, pentru preoți, dascăli, clopotari, ăia care duc... alea... și pentru îndurerata adunare, lumînări pentru parastas, ictenie citire simplă, citire complexă, pentru nunți, botezuri... Femeia: (ca hipnotizată, presată, puțin înfricoșată) Eu vreau lumînări pentru pus pe morminte. Octav: Avem, cu cîte să vă servim? Femeia: ...două... sau trei... dar cît costă? Octav: Ieftin. Vi le punem la pachet? Avem sacoșe..., sacoșe mari, mici, mai mici, simple, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Tomy: Adevărat? Nae: Da... aici au fost înmormîntate mari personalități istorice... Tomy: Oh, da, înțeleg... Octav: Spune-i că avem și relicve istorice... oase... cenușă... Nae: Tu mă zăpăcești complect...! Octav: Și vindem... la săculețe... la pliculețe... (Nae e ca hipnotizat) Tomy: Ce spune? Nae: ...De ce nu l-am dus eu la Voroneț pe ăsta?! (scoțianului) Te întreabă dacă nu vrei să cumperi ceva suveniruri... Octav: Ăsta-i cuvîntul... Tomy: O, da, suveniruri! Ce suveniruri? Nae: ...Oase... cenușă... la săculeț... la
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
liniște, aproape nefirească, când toate necazurile, pizmuirile și grandomania, discrepanțele sociale, economice, religioase dispar topite În creuzetul emoțiilor pure, unde licărește timid sămânța de umanitate de la Începuturile creației din jocul dumnezeirii. Cu ochii dilatați și buzele tremurând, fără grai, privim hipnotizații, cei câteva mii de oameni răsăritul astrului luminii și al vieții. Mai Întâi, zorii feciorelnici se Îmbujorează ușor, apoi discret apare o primă licărire aurie, un colțișor palid, care se mărește, până ce conturul se definitivează și Hyperion În caru-i de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]