119 matches
-
furniza detalii și că imprim suspans teribil odăii. Tîrziu mi-am dat seama că îi contrariau și îi surescitau, totodată, manifestațiunile mele, mai tare decît comentariile în sine, pe care nici nu le receptau pe de-a întregul fiind, amîndoi, hipoacuzici. Un Caramitru de zile mari, regia lui Todea mai inspirată ca oricînd, elegantă, rafinată, cu contrapuncturi abil construite și introduse, un spațiu scenografic rarefiat, modern, ireal organizat de Marius Alexandru Dumitrescu, o sală arhiplină, înțesată de mari artiști de aici
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
o mică Maria Tănase, Mihai Petraiche, dansatorul ale cărui mișcări te lasă mască, Flaviu Cernescu, tânărul din Timișoara care se mișcă incredibil pe monociclu, Larisa Bercea, dansatoarea la bară care a hipnotizat publicul masculin și nu numai și trupa de hipoacuzici No Limit, cei care au demonstrat că totul este posibil atunci când exista voință.
Românii au Talent: surpriză de excepţie în ultima semifinală a show-ului () [Corola-journal/Journalistic/22951_a_24276]
-
a reunit elevi cu deficiențe de auz din toată țara. Școli similare mai existau în orașele Cluj, Iași, București și Craiova. După 1989, din inițiativa cadrelor didactice din instituție, s-a înființat Școala cu clasele I-VIII și Grădinița pentru hipoacuzici, iar vechiul așezământ a continuat învățământul profesional. Porți deschise În prezent, activitatea Școlii profesionale „Gheorghe Atanasiu“ este coordonată de dl Petru Lascău, pe lângă elevii surzi, în instituția de pe str. Gh. Doja nr. 16 având posibilitatea să se califice și alți
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
grădinița pentru surzi funcționând ca unitate distinctă până în 1997. Din luna septembrie a aceluiași an, clasele de învățământ primar și gimnazial împreună cu grădinița formează - printr-o decizie a Inspectoratului Școlar Județean Timiș - o unitate școlară sub denumirea de „Școala pentru hipoacuzici“. Din 1998, la cererea conducerii școlii, denumirea instituției se schimbă în Școala cu clasele I-VIII „Constantin Pufan“ (str. Bucegi nr. 2). De atunci și până în prezent, la conducerea școlii se află doamna profesoară Liliana Drăgan. După cum ne-a informat
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
centre de plasament și a inclus numeroase activități, toate axate pe o poveste - anul acesta, „Scufița roșie“. Momentele de dans, pantomimă și teatru, de desen și pictură au avut ca actori și spectatori copii cu nevoi speciale de la Școala de hipoacuzici din Timișoara, de la Centrul pentru minori „Sf. Nicolae“, de la mai mule grădinițe timișorene, precum și copii cu nevoi speciale din familii. Aceștia au avut posibilitatea nu numai să-și pună în valoare aptitudinile artistice, ci și să vorbească despre experiențele lor
Agenda2004-23-04-general10 () [Corola-journal/Journalistic/282503_a_283832]
-
a venit cu o altă noutate: în echipaj au fost cooptați și doi timișoreni: Mona Micicoi și Marcel Scărlătescu. După ce au donat la Bamako o mare cantitate de medicamente Direcției Naționale a Farmaciilor și Medicamentului din Mali și Școlii de Hipoacuzici din cadrul Asociației Maliene a Surzilor, au organizat un ultim și chinuit bivuac în mijlocul savanei maliene, moment ce a marcat apropierea de granița cu Senegalul. Finalul aventurii ni-l povestesc chiar protagoniștii raidului: „Căldura care ne-a năucit mai bine de
Agenda2004-28-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282639_a_283968]
-
compunea cu mult patos liric, dar nu Îndrăznea să le citească nimănui. Târziu de tot, pe când aveam zece ani, caietul a fost descoperit după moartea ei, Într-un cufăr cu Încuietori secrete, dar tatăl meu, profesor la o școală de hipoacuzici, un om sever și lipsit de imaginație l-a aruncat la gunoi fără nici un regret. M-am dus pe furiș, l-am recuperat și Îl păstrez cu sfințenie și astăzi. Mă Întrerupe, vrea să mănânce ciuperci umplute cu cașcaval și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
menaja colegii, îi descrie cu ochi lucid și tentă malițioasă. Căci, vorba lui Călinescu, portretul reușit e un fiu al maliției, nu al iubirii. Ba chiar și atunci cînd își face autoportretul, Nicolae Radu nu-și cruță orgoliul: miop și hipoacuzic din studenție, suferind de naivitatea de a crede în cuvîntul dat, incomod și obositor pentru apropiați, timid cu oamenii, dar impulsiv atunci cînd se simte nedreptățit, ajungînd mereu la întîlniri în ultima clipă și îndurînd complexul fiului de țăran, Nicolae
Idoli și amintiri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6028_a_7353]
-
era la distanță de câteva luni de o căsătorie. Revoluția o transformase complet, aproape o distrusese, chiar și după doi ani, ea nu vorbea decât de...Gazebo, aproape plângând. Am vorbit cu ea în stația de autobuz de la Școala de hipoacuzici, era ruptă de realitate, memoria ei parcă se fixase pe ultima discuție cu Roși și evenimentele din zilele Revoluției. Am cuprins-o de umeri și i-am spus că știu că desenează foarte frumos, ca Roși a fost admis postmortem
ROSI & LAURA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350647_a_351976]
-
ele - și pe care, cine e interesat de procesul de realizare a unui film, le poate găsi ca bonus pe DVD.” DVD-ul Bacalaureat include opțiunea de vizionare a filmului cu subtitrare în limbile franceză, engleză dar și română, pentru hipoacuzici. Pachetul premium va conține, pe lângă DVD și scenariul filmului, și o serie de fotografii din film. Bacalaureat va putea fi achiziționat în perioada 17 - 20 noiembrie de la standul Editurii Humanitas din cadrul Târgului Gaudeamus (Pavilionul Central al Complexului Expozițional Romexpo) urmând
DVD-ul și scenariul filmului „Bacalaureat” se lansează la Gaudeamus [Corola-blog/BlogPost/100142_a_101434]
-
personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir este de 1/5-1/8; prelungirea expirului în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
le călca pragul, se considerau izolați, li se părea că sunt părăsiți, credeau că frica îi determinase pe mulți să-i ocolească. Ion Pogorilovschi lucra la o fabrică de mobilă, Genoveva avea noroc, găsise un post la o școală de hipoacuzici. Mai târziu l-am întâlnit pe Ioan Mânzat, lucra acum ca bibliotecar, dar la început fusese repartizat la întreprinderea de ecarisaj, într-o echipă care mătura străzile. După ce fusese îndepărtat de la Facultate, profesorul Mihai Golu era și el un marginal
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
am fost chemată la Biroul de Partid municipal și mi s-a dat un post la Biblioteca Centrală Pedagogică doar pentru că știam limba engleză și predecesorul meu rămăsese în străinătate, iar după patru ani m-am mutat la școala de Hipoacuzici, unde, straniu, salariul devenise normal. În 1990, s-a reînființat Institutul de Psihologie și, desigur, am început să ne punem problema reabilitării noastre. Stările vechi se activaseră, frica dispăruse totuși. Speranța unei schimbări m-a făcut să depun în nume
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
interesează. Tolea puse teancul pe genunchi și trase mica broșură. STATUTUL. „Organizație obștească... în vederea antrenării la viața politică, economică, socială și culturală a țării... la opera de edificare... Socialism și Comunism... membrii sunt cetățeni... de pe teritoriul țării, surzi, surdomuți și hipoacuzici, cu o pierdere auditivă exprimată în cifre mai mari de 40 decibeli... de asemenea pot fi membri, în proporție de cel mult zece la sută auzitorii care sprijină Asociația.“ Dominic Vancea ridică privirea, funcționarul îl urmărea cu extremă atenție. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și din punctul de vedere al integrării sociale a deficientului scopul muncii oricărui psihopedagog -, motiv pentru care nu putem ignora comunicarea verbală (atât de deficitară nu numai în cazul unor tulburări de limbaj, ci și la oligofreni, la surzi, la hipoacuzici, în unele boli psihice, în sindromul ADHD, la autiști, la bolnavii neuromotor etc.) "Comunicarea verbală se află în centrul performanței și cometenței sociale. Ce mai mare parte a semnalelor și gesturilor sunt verbale și trebuie să se încadreze într-o
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir este de 1/5-1/8; prelungirea expirului în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir este de 1/5-1/8; prelungirea expirului în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir este de 1/5-1/8; prelungirea expirului în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir este de 1/5-1/8; prelungirea expirului în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir este de 1/5-1/8; prelungirea expirului în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir este de 1/5-1/8; prelungirea expirului în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Sandu Centrul Școlar pt. Educație Incluzivă ”Elena Doamna” Focșani-Vrancea În literatura de specialitate surdopsihopedagogia este tratată de cei mai mulți specialiști, ca știință cu obiective și sarcini proprii. Surdopsihopedagogia, ca știință independentă, studiază particularitățile dezvoltării psiho-fizice a copiilor cu disfuncție auditivă (surzi, hipoacuzici, asurziți) și mijloacele adecvate, compensatorii, instructiv-educative și recuperatorii În vederea formării personalității și Încadrării lor depline În climatul socio profesional. Sarcinile principale ale surdopsihopedagogiei sunt următoarele: 1. Studiază cauzele surdității și particularitățile dezvoltării psihice a copiilor cu deficiențe de auz. 2
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
potrivite, copilul va Îndrăzni să se apuce singur de citit. Iar În acest momemt putem spune că scopul nostru a fost atins. Integrarea socioculturală a elevilor hipoacuzici prin activități educative școlare și extrașcolare prof. psihopedagog Ana Irina Imbir Școala pentru Hipoacuzici, București Motto: (Immanuel Kant, „Tratatul de pedagogie”) În concepția marelui filozof german Immanuel Kant, educația este una dintre cele mai mărețe invenții ale geniului uman, ascunzând În sine marele secret al perfecțiunii umane. Omul este În concepția luisingura ființă care
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
prin care persoana cu handicap accede la toate activitățile/ rolurile concetățenilor săi pentru a le efectua/ exercita În aceleași instituții, condiții, contexte, Împreună cu aceștia, fără discriminare” (Verginia Crețu), activitățile educative școlare și extrașcolare desfășurate cu elevii hipoacuzici din Școala pentru Hipoacuzici urmăresc atingerea obiectivului principal: pregătirea elevilor În vederea integrării optime În viața socio culturală. Modalități de realizare a formelor educației (Crenguța Oprea) Activitățile educative școlare și extrașcolare realizează „o punte Între cunoștințele asimilate la lecții și informațiile acumulate informal” (George Văideanu
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
relaxant și prietenos (În care rolul principal Îl are elevul), posibilitatea evitării fenomenului de „chiul social” sau „dezindividualizare” prin necunoașterea modalităților de implicare ca parte a unui grup În viața socioculturală. Prin toate activitățile organizate și desfășurate În Școala pentru Hipoacuzici, fie că aparțin curriculumului formal fie curriculumului non formal, dorim să stimulăm interesul pentru cunoaștere (cunoașterea de sine, cunoașterea celuilalt, cunoașterea lumii În care trăim și a transformărilor rapide cărora trebuie să le facă față), pentru comunicare verbală (principalul instrument
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]