181 matches
-
ani, autorii studiului, publicat în revista "Human Brain Mapping", au descoperit că o instrucție școlară mai lungă, și deci o mai mare obișnuiță la concentrarea mentală, este direct corelată coeziunii structurale a anumitor zone ale creierului: în mod deosebit a hipocampului, o zonă implicată în funcționarea memoriei pe termen lung, și printre primele care se deteriorează la instalarea Alzheimerului. Și veștile bune nu se opresc aici: dacă cei cu un nivel de instrucție superior posedă cumva un patrimoniu mental mai vast
CREIERUL POATE FI MENŢINUT TÂNĂR de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Creierul_poate_fi_mentinut_tanar_georgeta_nedelcu_1327417751.html [Corola-blog/BlogPost/359943_a_361272]
-
Universitatea Sheffield Hallam, unul dintre autorii studiului despre pacientul britanic, spune că este posibil să apară o conexiune greșită între neuroni, o eroare temporară în procesul de procesare a informației. Ea spune că responsabil de fenomenul deja-vu este cu siguranță hipocampul, o structură din lobul temporal care asigură memoria. Nu este surprinzător că pacienții care au convulsii produse în lobul temporal au și foarte multe episoade de deja-vu. De obicei, diagnosticul este epilepsie a lobului temporal. În cazul studentului, medicii au
Caz medical CIUDAT. Un tânăr are mereu senzația de deja-vu () [Corola-website/Journalistic/105178_a_106470]
-
la chipul mamei sau al iubitei. La fel și atunci când un film ne induce frică sau tristețe. Sunt răspunsuri emoționale veritabile și asta înseamnă activitate într-un circuit cerebral care leagă structuri nervoase din tot creierul, cum ar fi amygdala, hipocampul și alte regiuni prefrontale asociate cu controlul emoțiilor,” spune Miu care, la începutul anului, a publicat un studiu comparativ realizat alături de alți doi cercetători români, legat de emoțiile pe care ni le provoacă muzica și pictura. Frecvențe mai ridicate de
Un creier la muzeul de artă by https://republica.ro/un-creier-la-muzeul-de-arta [Corola-blog/BlogPost/337821_a_339150]
-
de țesut din lobul frontal și cerebel. 4. Pentru precizarea diagnosticului de rabie. a) Se recoltează în lichid fixator (acetonă, lichid Dubosq - Brasil, Bouin) fragmente proaspete de: ... 1. cerebel de la bovine, ovine, caprine și alte ierbivore 2. cornul lui Ammon (hipocamp) de la pisică și alte carnivore. b) Pentru prelevarea fragmentelor de hipocamp se procedează astfel: ... 1. se delimitează imaginar emisfera cerebrală în trei părți, partea anterioară, partea medie, partea posterioară; 2. la limita imaginară dintre partea medie și partea posterioară se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155497_a_156826]
-
de rabie. a) Se recoltează în lichid fixator (acetonă, lichid Dubosq - Brasil, Bouin) fragmente proaspete de: ... 1. cerebel de la bovine, ovine, caprine și alte ierbivore 2. cornul lui Ammon (hipocamp) de la pisică și alte carnivore. b) Pentru prelevarea fragmentelor de hipocamp se procedează astfel: ... 1. se delimitează imaginar emisfera cerebrală în trei părți, partea anterioară, partea medie, partea posterioară; 2. la limita imaginară dintre partea medie și partea posterioară se practică o secțiune transversală în sens latero-median; 3. se face apoi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155497_a_156826]
-
limita imaginară dintre partea medie și partea posterioară se practică o secțiune transversală în sens latero-median; 3. se face apoi o secțiune în porțiunea posterioară, în sens perpendicular pe prima secțiune; 4. se îndepărtează marginile țesutului secționat, evidențiindu-se astfel hipocampul pe planșeul ventriculului III. PRELEVAREA CREIERULUI DE LA TAURINE 1. Se fixează capul într-un dispozitiv tip menghină în poziție occipitală sau mandibulară. 2. Se îndepărtează pielea capului și masele musculare (m. temporali, m. occipitali). 3. Pentru decalotare se practică următoarele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155497_a_156826]
-
Se realizează și un examen histologic pe secțiuni reprezentative din sistemul nervos central și periferic (vezi referință 3, capitolul 5 și referință 4, capitolul 50). În mod normal zonele examinate includ: creierul anterior, centrul emisferelor cerebrale, inclusiv o secțiune din hipocamp, creierul central, cerebelul, puntea lui Varolio, bulbul rahidian, ochiul împreună cu nervul optic și rețină, măduva spinării și protuberantele cervicale și lombare, ganglionii din rădăcina posterioara, fibrele din rădăcinile posterioara și anterioară, nervul sciatic proximal, nervul tibial proximal (la nivelul genunchiului
32004L0073-ro () [Corola-website/Law/292696_a_294025]
-
Psihoterapia poate ameliora dispoziția fără a avea efect curativ sau profilactic. Terapia antidepresiva poate reduce tulburările emoționale, dar nu sunt clare efectele asupra calității vieții. Demență post-AVC Mecanismul derivă din afectarea vaselor mari( infarcte multiple sau infarct unic strategic în hipocamp, talamus, nuclei bazali, girusul angular) sau a vaselor mici(lacunarism/leucoaraioza). Alte mecanisme includ hipoperfuzia, tulburări hipoxic-ischemice și afecțiuni asociate degenerative. Alți factori de risc includ infarcte cerebrale bilaterale, leziuni de lob frontal, HTA, diabetul zaharat, dislipidemia, fibrilația atriala (FĂ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
a exclude alte patologii cerebrale pentru a ajuta la stabilirea tipului de tulburare (spre exemplu tumorile cerebrale, complexul SIDA-demență,etc.) cât și de a sprijini diagnosticul tipului de demență neurodegenerativă (de exemplu în boală Alzheimer, atrofia cerebrală predominantă la nivelul hipocampului și a lobului temporal, în demență fronto-temporală atrofia cerebrală predominantă la nivelul lobilor frontali și temporali, în demență vasculara evidențierea leziunilor vasculare și a tipului acestora, etc.). Sunt însă și situații în care simptomatologia este clinic evidență pentru boala Alzheimer
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227309_a_228638]
-
meditației budiste sau rugăciunii creștine se activează într-o primă etapă talamusul (poarta de intrare a informațiilor senzoriale) și lobul prefrontal (sediul atenției), alături de sistemul limbic (responsabil de emoții). Într-o fază ulterioară, supraabundența de informații senzoriale induce hipotalamusul și hipocampul să inhibe regiunea lobilor parietal și temporal drept, unde se găsește sediul percepției limitelor noastre corporale, al contactului cu mediul și al conștiinței de sine. În rezumat, în astfel de stări, sistemul cerebral al atenției și emoției sunt supra-activate în raport cu
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
cameră incubatoare, unde femela își depune icrele pe care masculul le clocește. După eclozare, larvele rămân un timp în punga incubatoare. Familia singnatide este împărțită în 2 subfamilii: "Syngnathinae" (ace de mare sau singnații) și "Hippocampinae" (căluți de mare sau hipocampii). Cele mai multe specii sunt marine, răspândite de-a lungul țărmurilor mărilor calde și temperate, dar există câteva specii de apă dulce. Pe litoralul românesc al Mării Negre trăiesc 7 specii. Acest ordin cuprinde pești de talie mică, lungimea lor variază de la 1
Singnatide () [Corola-website/Science/316666_a_317995]
-
ul este o componentă majoră a creierului uman și al celui al vertebratelor. Oamenii și celelalte mamifere au doi hipocampi, unul în fiecare jumătate a creierului. ul face parte din sistemul limbic și joacă un rol important în trecerea informației din memoria de scurtă durată în memoria de lungă durată precum și în navigarea în spațiu. Hipocampul se află sub cortexul
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
celelalte mamifere au doi hipocampi, unul în fiecare jumătate a creierului. ul face parte din sistemul limbic și joacă un rol important în trecerea informației din memoria de scurtă durată în memoria de lungă durată precum și în navigarea în spațiu. Hipocampul se află sub cortexul cerebral<nowiki>[1]</nowiki><nowiki>[1]</nowiki><nowiki>[1]</nowiki><nowiki>[1]</nowiki>, în partea medială a lobului temporal. El constă din două părți conexe, hipocampul propriu-zis și girusul dentat. În boala Alzheimer, hipocampul este una
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
în memoria de lungă durată precum și în navigarea în spațiu. Hipocampul se află sub cortexul cerebral<nowiki>[1]</nowiki><nowiki>[1]</nowiki><nowiki>[1]</nowiki><nowiki>[1]</nowiki>, în partea medială a lobului temporal. El constă din două părți conexe, hipocampul propriu-zis și girusul dentat. În boala Alzheimer, hipocampul este una din primele regiuni afectate, conducând la simptomele inițiale de pierdere a memoriei și dezorientare. Hipocampul poate fi afectat și în urma lipsei de oxigen (hipoxie), encefalitei sau epilepsiei de lob temporal
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
în spațiu. Hipocampul se află sub cortexul cerebral<nowiki>[1]</nowiki><nowiki>[1]</nowiki><nowiki>[1]</nowiki><nowiki>[1]</nowiki>, în partea medială a lobului temporal. El constă din două părți conexe, hipocampul propriu-zis și girusul dentat. În boala Alzheimer, hipocampul este una din primele regiuni afectate, conducând la simptomele inițiale de pierdere a memoriei și dezorientare. Hipocampul poate fi afectat și în urma lipsei de oxigen (hipoxie), encefalitei sau epilepsiei de lob temporal medial. Indivizii afectați de probleme hipocampale bilaterale suferă
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
nowiki>[1]</nowiki>, în partea medială a lobului temporal. El constă din două părți conexe, hipocampul propriu-zis și girusul dentat. În boala Alzheimer, hipocampul este una din primele regiuni afectate, conducând la simptomele inițiale de pierdere a memoriei și dezorientare. Hipocampul poate fi afectat și în urma lipsei de oxigen (hipoxie), encefalitei sau epilepsiei de lob temporal medial. Indivizii afectați de probleme hipocampale bilaterale suferă uneori de amnezie anterogadă (inabilitatea creării și reculegerii unor amintiri noi). Datorită organizării neuronilor hipocampali în straturi
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
fi afectat și în urma lipsei de oxigen (hipoxie), encefalitei sau epilepsiei de lob temporal medial. Indivizii afectați de probleme hipocampale bilaterale suferă uneori de amnezie anterogadă (inabilitatea creării și reculegerii unor amintiri noi). Datorită organizării neuronilor hipocampali în straturi ordonate, hipocampul este utilizat frecvent drept model pentru studiul neurofiziologiei. Forma plasticității neuronale cunoscută sub numele de potențiere de lungă durată ("long-term potentiation") a fost descrisă pentru prima oară în hipocamp. Potențierea de lungă durată este considerată un mecanism major de stocare
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
reculegerii unor amintiri noi). Datorită organizării neuronilor hipocampali în straturi ordonate, hipocampul este utilizat frecvent drept model pentru studiul neurofiziologiei. Forma plasticității neuronale cunoscută sub numele de potențiere de lungă durată ("long-term potentiation") a fost descrisă pentru prima oară în hipocamp. Potențierea de lungă durată este considerată un mecanism major de stocare a memoriilor. În ceea ce privește anatomia sa, hipocampul face parte din marginea cortexului cerebral<nowiki>[2]</nowiki><nowiki>[6]</nowiki>. Structurile acestei margini corticale constituie sistemul limbic (din latină "limbus = graniță
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
pentru studiul neurofiziologiei. Forma plasticității neuronale cunoscută sub numele de potențiere de lungă durată ("long-term potentiation") a fost descrisă pentru prima oară în hipocamp. Potențierea de lungă durată este considerată un mecanism major de stocare a memoriilor. În ceea ce privește anatomia sa, hipocampul face parte din marginea cortexului cerebral<nowiki>[2]</nowiki><nowiki>[6]</nowiki>. Structurile acestei margini corticale constituie sistemul limbic (din latină "limbus = graniță"). Sistemul limbic constă din hipocamp, cortexul cingular, cortexul olfactiv și amigdală. În cadrul teoriei sale despre creier, Paul
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
este considerată un mecanism major de stocare a memoriilor. În ceea ce privește anatomia sa, hipocampul face parte din marginea cortexului cerebral<nowiki>[2]</nowiki><nowiki>[6]</nowiki>. Structurile acestei margini corticale constituie sistemul limbic (din latină "limbus = graniță"). Sistemul limbic constă din hipocamp, cortexul cingular, cortexul olfactiv și amigdală. În cadrul teoriei sale despre creier, Paul MacLean a propus că sistemul limbic constituie baza neurală a emoțiilor. Totuși, alți oameni de știință neagă validitatea conceptului de sistem limbic unificat. În ciuda acestor dezbateri, hipocampul este
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
din hipocamp, cortexul cingular, cortexul olfactiv și amigdală. În cadrul teoriei sale despre creier, Paul MacLean a propus că sistemul limbic constituie baza neurală a emoțiilor. Totuși, alți oameni de știință neagă validitatea conceptului de sistem limbic unificat. În ciuda acestor dezbateri, hipocampul este conectat anatomic la părți ale creierului care sunt implicate în comportamentul emoțional - septul, corpul mamilar hipotalamic și complexul nuclear anterior al talamusului - și prin urmare rolul său de structură limbică nu poate fi contrazis fără echivoc.<nowiki>[6]</nowiki
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
comportamentul emoțional - septul, corpul mamilar hipotalamic și complexul nuclear anterior al talamusului - și prin urmare rolul său de structură limbică nu poate fi contrazis fără echivoc.<nowiki>[6]</nowiki> Din punct de vedere istoric, prima ipoteză cu circulație largă despre hipocamp postula rolul său în olfacție. Această teorie a fost pusă sub semnul întrebării după descoperirea că nu există proiecții directe de la bulbul olfactiv înspre hipocamp. Ulterior s-a descoperit că bulbul olfactiv are proiecții în partea ventrală a cortexului entorinal
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
echivoc.<nowiki>[6]</nowiki> Din punct de vedere istoric, prima ipoteză cu circulație largă despre hipocamp postula rolul său în olfacție. Această teorie a fost pusă sub semnul întrebării după descoperirea că nu există proiecții directe de la bulbul olfactiv înspre hipocamp. Ulterior s-a descoperit că bulbul olfactiv are proiecții în partea ventrală a cortexului entorinal lateral, iar câmpul CA1 în hipocampul ventral trimite axoni înspre bulbul olfactiv principal, nuceul olfactiv anterior și cortexul olfactiv primar. Deși rolul său în memoria
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
Această teorie a fost pusă sub semnul întrebării după descoperirea că nu există proiecții directe de la bulbul olfactiv înspre hipocamp. Ulterior s-a descoperit că bulbul olfactiv are proiecții în partea ventrală a cortexului entorinal lateral, iar câmpul CA1 în hipocampul ventral trimite axoni înspre bulbul olfactiv principal, nuceul olfactiv anterior și cortexul olfactiv primar. Deși rolul său în memoria mirosului prezintă un interes academic, puțini specialiști cred azi că funcția principală a hipocampului este în miros. Literatura de specialitate a
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
cortexului entorinal lateral, iar câmpul CA1 în hipocampul ventral trimite axoni înspre bulbul olfactiv principal, nuceul olfactiv anterior și cortexul olfactiv primar. Deși rolul său în memoria mirosului prezintă un interes academic, puțini specialiști cred azi că funcția principală a hipocampului este în miros. Literatura de specialitate a fost dominată de trei idei pricipale legate de funcția hipocampului: inhibiția, memoria și spațiul. Teoria inhibiției ("slam on the brakes") a fost răspândită până în anii '60. Aceasta se bazează pe două observații: 1
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]