113 matches
-
graiului dulce românesc În punctul glorios de sudură al Principatelor Unite, în istoricul municipiu Focșani, apare revista de față, editată de scriitorul Ionel Marin care s-a dovedit a fi foarte inspirat atunci când i-a ales numele „Bogdania”, care este hipocoristicul ținutului Moldova, deci cel de al doilea nume al Principatului întemeiat de Bogdan I sau Bogdan de Cuhea Maramureșanul, cel ce a fost domnitor al Moldovei între 1359 și 1365, de fapt, întemeitorul acestui puternic stat medieval din estul Europei
REVISTA „BOGDANIA”, O PUBLICAŢIE LITERARĂ EDITATĂ LA FOCŞANI, AL CĂREI SCOP PRIORITAR ESTE PROMOVAREA CULTURII ŞI A GRAIULUI DULCE ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cristian_petru_balan_revista_mihai_marin_1360574202.html [Corola-blog/BlogPost/351871_a_353200]
-
Cristian Petru B%C4%83lan În punctul glorios de sudură al Principatelor Unite, în istoricul municipiu Focșani, apare revista de față, editată de scriitorul Ionel Marin care s-a dovedit a fi foarte inspirat atunci când i-a ales numele „Bogdania”, care este hipocoristicul ținutului Moldova, deci cel de al doilea nume al Principatului întemeiat de Bogdan I sau Bogdan de Cuhea Maramureșanul, cel ce a fost domnitor al Moldovei între 1359 și 1365, de fapt, întemeitorul acestui puternic stat medieval din estul Europei
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN by http://confluente.ro/A_aparut_primul_numar_tiparit_mihai_marin_1370874215.html [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
641) Lucian Blaga, în „Cunoaștrea mitică” demonstrează că mitul e o formă de cunoaștere a misterului, a „nepătrunsului ascuns” Prin mituri ne apropiem de cunoașterea misterului originar, misterul creației universale. Numele de familie Mitu, conform Dicționarului onomastic român este un hipocoristic (diminutiv, formă de alint) de la apelativul Dumitru = Mitru, Mitruț, Mitu etc. Prin titlu se face legătura dintre povestea de-a dreptul fabuloasă a vieții lui Paul Mitu și firea lui simplă, omenească, normală, așa cum spune autorul-asriitorul-antrenorul Dragoș Cojocaru: „Paulică al
RECENZIE MITU` LU MITU, ROMAN DE DRAGOŞ COJOCARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_mitu%60_lu_mitu_roman_de_dragos_cojocaru.html [Corola-blog/BlogPost/348072_a_349401]
-
mai degrabă este vorba de o dedublare a personalității. Ne conduc la această concluzie chiar numele: surorile Simțion (Simțion coruptelă a lui Simion? patronimic provenit de la verbul a simți?) se numesc Valentina și Vali. Nu Valentina și Valeria. Vali este hipocoristic pentru ambele pronume feminine. Incertitudinea în care introduce prozatorul cititorul din acest punct de vedere este accentuat de faptul că una dintre fete este căpitan de securitate, cealaltă secretară la școală - funcții care, în contextul dat, ținând cont de epoca
CRONICĂ LA ROMANUL LUI AL.FLORIN ȚENE-RĂZBUNAREA GEMENELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1443181750.html [Corola-blog/BlogPost/372154_a_373483]
-
graiului dulce românesc În punctul glorios de sudură al Principatelor Unite, în istoricul municipiu Focșani, apare revista de față, editată de scriitorul Ionel Marin care s-a dovedit a fi foarte inspirat atunci când i-a ales numele „Bogdania”, care este hipocoristicul ținutului Moldova, deci cel de al doilea nume al Principatului întemeiat de Bogdan I sau Bogdan de Cuhea Maramureșanul, cel ce a fost domnitor al Moldovei între 1359 și 1365, de fapt, întemeitorul acestui puternic stat medieval din estul Europei
REVISTA BOGDANIA DIN FOCŞANI, LA ÎNCEPUT DE DRUM. de IONEL MARIN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Revista_bogdania_din_focsan_ionel_marin_1360668138.html [Corola-blog/BlogPost/343694_a_345023]
-
bun meșteșug sobrietatea cu câte-un benghi colocvial-glumeț. Sunt reliefate cazuri particulare autentice, omul ca entitate, unică, desigur, și demnă de atenție pe orice treaptă socială sau culturală s-ar găsi. Prostituata, culegătoarea de pere, cusutoreasa-artistă sunt personalități. Au nume, hipocoristice și porecle, biografii, motivații, speranțe, realizări, satisfacții, necazuri. Tot așa, faptele și evenimentele sunt întâmplări aparte, cu reușite sau eșecuri și rateuri precis decupate de scriitor și radiografiate fără menajamente. Nimic nu alunecă din planul certitudinii: „este”, „s-a întâmplat
CARTEA DESPRE „ORICE” (UN PLOIEŞTEAN LA CURTEA SPANIEI DE ALEXANDRU EMIL PETRESCU) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_despre_orice_un_ploiestean_la_curtea_spaniei_de_alexandru_emil_petrescu_.html [Corola-blog/BlogPost/367130_a_368459]
-
mai degrabă este vorba de o dedublare a personalității. Ne conduc la această concluzie chiar numele: surorile Simțion (Simțion coruptelă a lui Simion? patronimic provenit de la verbul a simți?) se numesc Valentina și Vali. Nu Valentina și Valeria. Vali este hipocoristic pentru ambele pronume feminine. Incertitudinea în care introduce prozatorul cititorul din acest punct de vedere este accentuat de faptul că una dintre fete este căpitan de securitate, cealaltă secretară la școală - funcții care, în contextul dat, ținând cont de epoca
DEDUBLAREA ÎN ROMANUL RĂZBUNAREA GEMENELOR DE AL. FLORIN ŢENE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1443091470.html [Corola-blog/BlogPost/379384_a_380713]
-
Izvorul Brașovului" și "Poiana Brașovului". Lângă Ialomița era toponimul 'Brașovița" "Nicolae Drăganu" atribuia toponimului o etimologie slavonă (slava veche) în baza numelui propriu "Brașa" (cf. Brasevo - Sârbo-Muntenegreanâ și Braskov, Brastice Ceho-Bohemia). Sextil Pușcariu “Dar de la Bratoslav mai avem o forma hipocoristică, "Brașa", care e la baza numelui Brașov, precum a presupus N. Drăganu” . I. Pătruț, slavist clujean, îl apreciază ca un derivat din antroponimul "Braso" Profesorul "Pavel Binder", într-un studiu din 1964, explică faptul că cele două numiri, "Corona" și
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
fie pentru stivuirea fânului (după o metodă tradițională, în care stâlpul se află deasupra și în mijlocul grămezii rotunjite de fân) sau pentru uscarea oalelor din ceramică abia realizate. Povestea poartă numele personajului său principal. Cuvântul "Dănilă" este fie un cuvânt hipocoristic (numele personal "Dan", care își schimbă forma după ce i s-a adăugat sufixul diminutival "-ilă", pentru a arăta o relație de afecțiune), fie o versiune învechită a numelui "Daniel" (asemănător cu "Danilo"). După cum scrie Ion Creangă într-un fragment din
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
și Munții Izvorul Băniei. Informații sigure despre boierii din Dejani nu mai avem până în 1516, când printre jurații scaunului de judecată este citat și boierul Mân de Desan. Numele satului a fost dedus de către N.Drăganu din numele personal Des, hipocoristicul lui Desimir, cu sensul de Friedensfinder. În 1765, satul a fost parțial militarizat și a făcut parte din Compania a IX-a de graniță a Regimentului I de Graniță de la Orlat până în 1851 când a fost desființat. Până în a doua
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
din imposibilitatea de a-i stabili conexiuni etimologice sau denotative imediate. Singurul lucru care pare în afara oricărui dubiu este că, probabil datorită repetării ușor modificate a celei de-a doua silabe în final, cuvântul pare un soi de diminutiv sau hipocoristic și, în tot cazul, ne invită să ne închipuim că un individ care se numește mopete nu poate fi egoist sau ranchiunos, trebuie negreșit să fie un personaj drăguț, simpatic și bun dacă se numește așa. De asemenea, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Mozes, Mite, Dobrogeanul, Aron și alții. Chiar și o nevinovată pereche de inițiale: F.I. Clin d’oeil. Pentru cititorii cât de cât familiarizați cu istoria literară, identificarea acestora poate fi un foarte agreabil quiz intelectual. Sub un nume de cod hipocoristic, Guță, avem de pildă sinteza unei ședințe de cenaclu junimist: „Eminescu continuă cu citirea... D-nul Negruzzi, care de obicei, deși cu zâmbetul pe buze, aproba teoriile lui Eminescu, începu a tuși tare și repetat, făcând din ochi și din
Visuri trecute, uscate flori (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4093_a_5418]
-
îl evocă și numele cunoscutului personaj mitologic Ariáne prin jocul lingvistic Adriana/Ariana). Semnificația numelui trebuie căutată și în repetarea obsesivă a numelor Adriana-Ariana, precum și în modificarea fonetică din interiorul numelui. În contextul de față, numele Adinei apare ca un hipocoristic pentru Adriana, pentru că personajul s-a născut în noul nume grație confuziei cu Adriana. Importanța numelor personajelor operei apare evidentă încă din momentul în care ghicitorul îl întrebă pe protagonist: Cum spuneați că vă cheamă?", deși acesta nu spusese până
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o îmbrățișa, reacție care le revelează amândurora diferența ireconciliabilă dintre lumile cărora le aparțin, eșecul dialogului sacrului cu derizoriul mundan. 4.5.2. Douăsprezece mii de capete de vită În Douăsprezece mii de capete de vită, numele protagonistului este un hipocoristic al lui Grigore, nume a cărui semnificație era clară pentru lumea greacă postclasică: verbul gregoréo însemna "sunt complet treaz", egrégora "m-am trezit, veghez", iar forma adjectivală are sensul "treaz", fie în accepția concretă de "sculat din somn", fie în
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
legăturii de pe ochi, exprimând abolirea condiției umane, eliberarea 217). Într-un fel, seria personajelor amnezice (Gavrilescu, Emanuel, Lixandru, Adrian) pentru care "trezirea" implică anamneză, redescoperirea adevăratei identități a sufletului" sunt prefigurate aici. În al doilea rând, folosirea voit banalei variante hipocoristice, Gore, care desemnează individul obișnuit, banal, corespunde teoriei eliadești a sacrului camuflat în profan. Lucrul este întărit de asocierea cu Iancu 218, nume legat de timpul solstițial sau al amiezii în care are lor trecerea. Alegerea deliberată a individului comun
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
profane: "Arăta o femeie de vreo 50 de ani, mare, mătăhăloasă, cu obrazul lătăreț, tăiat de zbârcituri adânci, cu gura enormă, cu grumazul scurt și gros, iar părul cenușiu îl purta tăiat scurt, aproape băiețește"438. Sinonimia de nume Oana-Anca (hipocoristic de la Ana) se bazează pe etimonul comun, verbul hănan, "a face favoare, a avea milă". Numele reprezintă femininul de la Ioan, formă savantă care reproduce, prin intermediul slavonei bisericești, gr. Ioánnes, reproducând un teoforic frazeologic ebraic, Johanán: - Jo, abreviere curentă pentru Jahve
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a favorizat nașterea unui copil mult așteptat de părinți 439. Mai camuflate sunt celelalte sinonimii: în următoarea serie sinonimică, semnificanții diferiți Lixandru Gheorghiță - Iorgu Calomfir - Dumitrescu, realizează identitatea referențială prin elementul comun dat de prezența numelui Gheorghe în primele două (hipocoristicul românesc Gheorghiță și slavizatul Iorgu) și de înrudirea de sens cu cel de al treilea. Gheorghe își are originea în numele personal grecesc Geórgios (Gheórghios), strâns legat de georgós, "lucrător al pământului, agricultor, țăran". Cuvântul are la bază o formă neatestată
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de mult timp (și de cele mai multe ori pe terenul altei limbi decît limba romînă) de cuvintele comune, asocierea unui nume cu o persoană fiind un act momentan, neevolutiv, convențional (dacă nu avem în vedere variantele familiare sau populare ale numelor: hipocoristicele, poreclele, supranumele, pseudonimele, formulele populare de denominare personală). În cazul numelor de locuri, discuția în legătură cu nașterea și evoluția acestora necesită mai multe perspective: originea, geneza, etimologia, etiologia. Acestea nu se regăsesc de obicei și în algoritmul de studiere a nașterii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
numele de locuri folosesc un sistem bine dezvoltat de formanți lexicali (în primul rînd sufixe și determinanți), precum și conversiunea ca formă de onimizare, în timp ce numele de persoane apelează și la aceste modalități, dar și - mai ales - la trunchiere (pentru formarea hipocoristicelor, așa cum s-a văzut mai sus în cazul „familiei“ onomastice a prenumelui Constantin), care la apelative și la numele de locuri este foarte rar folosită. Relațiile semantice (sinonime, antonime, polisemantism) sunt greu de aplicat la masa numelor de persoane, dar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Lunca Brădețului, Tisa, Paltina etc. Mai mult, numele putea fi dat, inițial, terenului prin care curgea apa și de la acesta să fi fost transferat la apă. A treia soluție pornește de la un antroponim, Omor sau Homar, derivate de la tema Hom - hipocoristic extras din nume mai lungi, ca Pahomie. E drept că motivația onomasiologică nu este nici în acest caz potrivită unui nume de rîu, dar, prin intermedierea transferului de la un loc aflat cîndva în proprie tatea persoanei denumite astfel, este plauzibilă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ă/î fiind frecventă în termenii regionali) provine din antroponimul Bîrcă, răspîndit în toată țara, în diferite variante, dar mai ales la sud de Carpați (în Oltenia este atestat frecvent începînd cu secolul al XVI lea). Acesta poate fi un hipocoristic format cu sufixul (infixul) -cdin tema bîr(prezentă și în alte nume: Bîrcu, Bîrcea, Bîrga, Bîrlea, Bîrda, Bîrdea, Bîrsa, Bîrhotă etc.) sau poate fi un supranume provenit din entopicul bîrcă, bărcă (< bărc „loc cu hățișuri“, „luncă băltoasă“, „locuri mlăștinoase cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
un reper ca nuiaua?). S-a apelat și la surse antroponimice, pornindu se de la prezența destul de frecventă în documentele din secolele al XV-lea și următoarele a unor nume de persoane similare toponimului (Bîrlad, Bărlad). A fost reconstituit și un hipocoristic *Brlat (alături de scr. Brlan, Brlek, Brlic) al lui Bernardus, neatestat însă în documentele romînești, ceea ce i-a făcut pe unii cercetători să considere că antroponimele Bîrlad, Bărlad au putut proveni de la toponimul Bîrlad, nu invers. În schimb, prin combinarea temei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de derivate, la nivel antroponimic sau apelativ, enumerate mai sus. Multe dintre acestea (Bîrsan, Bîrsănești, Bîrsești, Bîrsăneasa, Bîrsanca etc.) sunt compatibile cu derivarea de la antroponime primare sau secundare. Specialiștii au găsit și originea antroponimului: un derivat cu sufixul consonantic -sal hipocoristicului Bîr (prezent și în Bîrcă, Bîrlea etc.), extras dintr-un antroponim slav mai lung (nesigur încă, dar au fost propuse Berislav, Berivoi, Berislav). S. Pușcariu crede că la baza numelui de loc ar putea sta un apelativ autohton cu sensul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Hunedoara (Brassá, Braseu, în maghiară Brasső, în germană Braschen), lîngă comuna Hajdŭ (Brassó), în județele Timiș, Neamț, Vaslui, Ialomița (Brașoveana Mare, Brașovenița, Poiana Brașovului, Brașlovița). În Serbia există toponimul Brașevo (< numele de persoană Braș, Brașa, Brajișa etc. formate de la radicalul hipocoristic Brî, extras din antropo nimele Bratoslav, Bratislav, Braislav, Bratoliub), a cărui bază se regăsește în numele de persoane Bráșić, Brașina (care este și toponim). Un astfel de antroponim poate fi dedus și din toponimul romînesc din județul Suceava, Brașca. Sufixul slav
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
omonim cu cel al văii Karasu pe care se află Cernavodă), care însă nu poate justifica apariția, inclusiv în maghiară, la inițială, a secvenței cra, și evoluția su > ș (iar identificarea cu Feketeviz, „apa neagră“, s-a dovedit greșită); un hipocoristic Cras + sufixul diminutival -ș, -aș (neatestat, din păcate). Interesant este că încă nu au fost implicate în ecuația etimologică toponimele Carasa (colină în Cîmpia Jijiei și sat în județul Botoșani), Caraslău (afluent de stînga al Oituzului), Carastelic (afluent al Crasnei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]