38 matches
-
arsurile actinice, după expuneri la soare sau raze ultraviolete. Suprafața pielii, la un om matur și talie mijlocie, e de 1,5-1,8 m. Greutatea ei totală corespunde la circa 20% (în medie 14-16 kg), din care circa 15% reprezintă hipodermul (cu variații largi în raport cu corpolența), circa 5% de derm și sub 1% de epiderm. "Grosimea" pielii variază după regiuni: e subțire pe față, frunte, genitale, este mai groasă pe toracele anterior, abdomen și marile pliuri. Grosimea crește la spate și
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
groasă e la palme și tălpi. Dintre straturile pielii epidermul e cel mai subțire (între 0,03 și 1 mm), dermul este mai gros (are între 0,5-0,8 mm la față, 2 mm pe torace și 2,5), iar hipodermul are variații mari regionale. "Elasticitatea" pielii se datorează, în primul rând sistemului fibrilar dermic și mai ales fibrelor elastice. Datorită lor pielea e depresibilă. La elasticitatea ei contribuie și paniculul adipos, ai cărui lobuli grăsoși, înveliți într-un țesut conjunctivo-elastic
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
torace, membre, penis și puțin mobilizabilă la nivelul palmelor, tălpilor, pe pavilioanele urechilor și pe aripile nazale. Ea scade în procesele de scleroză (cicatrici, scleroze secundare, sclerodermii esențiale). Pielea este constituită din 3 învelișuri: epidermul de origine ectodermică, dermul și hipodermul (stratul celular subcutanat) de origine mezodermică (mezenchimală). Epidermul este alcătuit dintr-un epiteliu stratificat și pavimentos, cornificat, celulele sale fiind în permanență regenerare. El este lipsit de vase sangvine, nutriția celulelor are loc prin difuzarea limfei interstițiale din derm, prin intermediul
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
fundamentală afară de mucopolizaharide acide e bogată în apă, conține săruri (mai ales sodiu și calciu), proteine, glicoproteine și lipoproteine, glucoză (care la acest nivel are o concentrație identică cu cea din plasmă, în timp ce în epiderm este redusă la 1/3). Hipodermul este stratul care separă pielea de straturile subiacente. El este alcătuit din lobuli de celule grase (lipocite) conținând trigliceride, cu rol de rezervă nutritivă și de izolator termic și mecanic. Acești lobuli sunt separați prin septe conjunctive, în care se
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
legată de sex, pilozitatea fiind mai accentuată în regiunea capului, pe față la bărbat, în axile, în regiunea pubiană, pe torace și abdomen (la bărbat). Foliculul pilosebaceu reprezintă o invaginație în profunzime a pielii, care prin vârful său ajunge până în hipoderm. El conține firul de păr și are anexate glanda sebacee și un o fibră musculară netedă, mușchiul piloerector. Glanda sebacee este glanda acinoasă (în ciorchină). Ea o holocrină, sebumul secretat luând naștere prin degenerescența groasă a celulelor care căptușesc pereții
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
celule Schwann modificate, plate și foarte subțiri. În axul central sunt puține celule și o terminație nervoasă. După intrarea în corpuscul fibrele pierd teaca de mielină și se termină obișnuit în forma de bulbi sau butoni terminali. se găsesc în hipoderm, pe fața palmară a mâinii, fața plantară a piciorului și degetelor, hipodermul brațului, cefei, în organele genitale ale ambelor sexe, în periost, dar și în jurul articulațiilor. Corpusculii lamelari detectează schimbările de presiune, vibrațiile și se adaptează rapid (receptori fazici). Orice
Corpusculii Vater-Pacini () [Corola-website/Science/329841_a_331170]
-
celule și o terminație nervoasă. După intrarea în corpuscul fibrele pierd teaca de mielină și se termină obișnuit în forma de bulbi sau butoni terminali. se găsesc în hipoderm, pe fața palmară a mâinii, fața plantară a piciorului și degetelor, hipodermul brațului, cefei, în organele genitale ale ambelor sexe, în periost, dar și în jurul articulațiilor. Corpusculii lamelari detectează schimbările de presiune, vibrațiile și se adaptează rapid (receptori fazici). Orice deformare în corpuscul provoacă potențiale de acțiune care urmează să fie generate
Corpusculii Vater-Pacini () [Corola-website/Science/329841_a_331170]
-
mai multe straturi de celule cubice. Lobulii au o dispoziție radiară, fiecare deschizându-se printr-un canal lactifer la nivelul mamelonului, prezentând înaintea deschiderii câte o dilatare numită sinus lactifer. Glanda mamară este îmbrăcată într-o fascie rezultată din diferențierea hipodermului, care, topografic, este împărțită într-o fascie premamară și o fascie retromamară. Femeile care au peste 150 cm circumferința bustului sunt bolnave de gigantomastie. Arterele provin din artera toracică (mamară) internă, ram din artera subclaviculară, din artera mamară externă (artera
Sân () [Corola-website/Science/317353_a_318682]
-
locale. La un an după intervenția chirurgicală nu sunt semne de recidivă locală. Examenul histopatologic a evidențiat proliferarea lobulară de vase capilare turgescente, compacte, cu formare de structuri nodulare, dens celulare; proliferările vasculare sunt localizate în derm și pătrund în hipoderm . Peritumoral și intratumoral sunt prezente focare de infiltrat inflamator limfocitar și de inflamație granulomatoasă cu histiocite multinucleate tip Langerhans. Testele imunohistochimice au fost pozitive pentru CD34 și GLUT-1 în celulele endoteliale vasculare în pereții vaselor sanguine tumorale. CD68 a fost
Revista Medicală Română by Adriana Dănilă () [Corola-journal/Journalistic/92299_a_92794]
-
de expunere sugestivă. Tehnica prick test După dezinfecția și uscarea tegumentului, extractul alergenic standardizat se aplică pe fața anterioară a antebrațului sub formă de picătură. Pentru înțepare se folosesc lanțete standardizate care se introduc sub o înclinație de 30o în hipoderm. Distanța dintre testele succesive trebuie să fie de minimum 2 cm (fig. 1.1). Urmărirea reacției cutanate se face din momentul testării până la minimum 30 de minute după practicarea testului. Rezultatele se citesc la 15 minute când ating apogeul de
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
20 Fig. 21 142 Fig. 22 Fig. 23 Piele crap fără solzi Fig. 24 Fig. 25 143 Fig. 26 Fig. 27 Fig. 28 Fig. 29 Fig. 18. Col. HEA, x 100, de la dreapta Piele: epiderm (relativ subțire) derm foarte subțire hipoderm foarte dezvoltat 144 Țesut conjunctiv subcutanat gros: zonă dintre locul de implantare a doi solzi succesivi. Fig. 19. Col. HEA, x 400, de la stânga hipoderm derm (bandă de țesut conjuntiv fasciculat relativ subțire, subepidermică) epiderm: strat bazal (generator) cu 2
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Fig. 18. Col. HEA, x 100, de la dreapta Piele: epiderm (relativ subțire) derm foarte subțire hipoderm foarte dezvoltat 144 Țesut conjunctiv subcutanat gros: zonă dintre locul de implantare a doi solzi succesivi. Fig. 19. Col. HEA, x 400, de la stânga hipoderm derm (bandă de țesut conjuntiv fasciculat relativ subțire, subepidermică) epiderm: strat bazal (generator) cu 2 - 3 rânduri celulare strat Malpighi foarte dezvoltat spinoase pe cale de cheratinizare, plasate în vacuole intramalpighiene (citoplaste) foarte largi Fig. 20. Col. HEA, x 400. Celule
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
foarte dezvoltat spinoase pe cale de cheratinizare, plasate în vacuole intramalpighiene (citoplaste) foarte largi Fig. 20. Col. HEA, x 400. Celule malpighiene, insuficient cheratinizate, care apar până la suprafața epidermului. Lipsesc straturile superficiale cheratinizate (de la mamifere) Fig. 21. Col. HEA, x 400. Hipoderm (în profunzime) foarte dezvoltat. Adipocite tipice. Fig. 22. Col. HEA, x 1000 (imersie). Spirocite (cheratinocite) plasate în vacuolele intraepidermice. Celulele au citoplasma intens bazofilă, alături de nuclei cu nucleoli foarte mari cu supercromatoză corticală. Fig. 23. Col. HEA, x 100. Spiroplaste
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
nuclei cu nucleoli foarte mari cu supercromatoză corticală. Fig. 23. Col. HEA, x 100. Spiroplaste goale, alături de celule ratatinate și fără nuclei (carioliză) Fig. 24. Col. HEA, x 100, de la dreapta Piele: epiderm relativ gros și pliat derm foarte subțire hipoderm dezvoltat cu țesut conjunctiv interstițial bine vascularizat, mai dezvoltat decât la peștii cu înveliș solzos Fig. 25. Col. HEA, x 400, de la stânga țesut conjunctiv subcutanat foarte dezvoltat, prevăzut cu fascicule de fibre orientate în două sensuri, longitudinal și transversal
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
dezvoltat cu țesut conjunctiv interstițial bine vascularizat, mai dezvoltat decât la peștii cu înveliș solzos Fig. 25. Col. HEA, x 400, de la stânga țesut conjunctiv subcutanat foarte dezvoltat, prevăzut cu fascicule de fibre orientate în două sensuri, longitudinal și transversal. hipoderm cu țesut conjunctiv fin interstițial Fig. 26. Col. HEA, x 400. Hipoderm cu țesut conjunctiv interadipocitos (țesut fibro adipos) bine vascularizat 145 Fig. 27. Col. HEA, x 100. Epiderm foarte pliat, cu papile care se plisează pe suprafața acestuia în
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cu înveliș solzos Fig. 25. Col. HEA, x 400, de la stânga țesut conjunctiv subcutanat foarte dezvoltat, prevăzut cu fascicule de fibre orientate în două sensuri, longitudinal și transversal. hipoderm cu țesut conjunctiv fin interstițial Fig. 26. Col. HEA, x 400. Hipoderm cu țesut conjunctiv interadipocitos (țesut fibro adipos) bine vascularizat 145 Fig. 27. Col. HEA, x 100. Epiderm foarte pliat, cu papile care se plisează pe suprafața acestuia în același sens (aproape se sprijină pe cea următoare) Fig. 28. Col. HEA
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
mijloc o tijă dermică foarte bine vascularizată. Celule malpighiene tinere (stânga), în curs de cheratinizare (dreapta). Analiza datelor histologice demonstrează faptul că structura microscopică a pielii la crapul Topless este mai dezvoltată decât la crapul cu solzi: epiderm mai dezvoltat, hipoderm cu țesut conjunctiv fibroadipos bine vascularizat, eventual prevăzut cu fibre orientate diferit. Menționăm că la crapul Topless, examinarea histologică a pus în evidență existența unor pliuri la nivelul epidermului, cu efect de mărire a suprafeței pielii și de amplificare a
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
identificarea structurilor caracteristice ale pielii atât la crapul cu solzi cât și la cel fără solzi. Analiza datelor histologice demonstrează faptul că structura microscopică a pielii la crapul Topless este mai dezvoltată decât la crapul cu solzi: epiderm mai dezvoltat, hipoderm cu țesut conjunctiv fibroadipos bine vascularizat, eventual prevăzut cu fibre orientate diferit. Menționăm că la crapul Topless examinarea histologică a pus în evidență existența unor pliuri la nivelul epidermului, cu efect de mărire a suprafeței pielii și de amplificare a
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
vascularizației sărace de la acest nivel, dar, de asemenea, din cauza tendinței de a produce neoformații fibroase, responsabile de bride retractile. Pielea, datorită dublei sale origini embriologice, prezintă două mijloace de cicatrizare: epiteliul ectodermic se reface de la marginea plăgii, iar dermul și hipodermul de origine mezodermică, prin proliferarea țesutului conjunctiv a cărui rol este de a umple rapid dehiscența cutanată [139]. Chirurgul trebuie să aibă în vedere mobilitatea feței și a pleoapelor, ca și menținerea inervației faciale. VII.1. CHIRURGIA TUMORILOR LA NIVELUL
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
prin disecție, pentru o mai bună mobilizare a lor în vederea suturării fără tensiune. Pentru mobilizarea țesuturilor cutanate în vederea afrontării, decolarea la nivelul feței se va face subdermic, pentru a evita lezarea vaselor și nervilor, și chiar a mușchilor situații în hipoderm [167]. VII.5. HEMOSTAZA Constituie oprirea, prin diferite mijloace (mecanice, fizice sau chimice), a revărsării sângelui în afară vaselor (hemoragie), ca urmare a unor leziuni traumatice sau patologice. Hemostaza poate fi spontană, provizorie sau definitivă. Pentru a putea preveni o
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
Se clivează, și apoi se inversează cele două lambouri și se suturează mai întâi vârfurile, apoi laturile. Se va efectua o decolare îngrijită și atentă a țesuturilor, pentru a fi mobilizate cât mai ușor. Decolarea va cuprinde și din structurile hipodermului, în așa fel încât să existe și un strat fin de hipoderm la transpoziție. Decolarea dermohipodermică poate determina, prin alterarea structurilor vasculare, compromiterea totală a tegumentelor, datorită ischemiei secundare produsă de distrugerea sistemului de vascularizație. Laturile laterale ale Z devin
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
mai întâi vârfurile, apoi laturile. Se va efectua o decolare îngrijită și atentă a țesuturilor, pentru a fi mobilizate cât mai ușor. Decolarea va cuprinde și din structurile hipodermului, în așa fel încât să existe și un strat fin de hipoderm la transpoziție. Decolarea dermohipodermică poate determina, prin alterarea structurilor vasculare, compromiterea totală a tegumentelor, datorită ischemiei secundare produsă de distrugerea sistemului de vascularizație. Laturile laterale ale Z devin paralele, dar în sens opus direcției inițiale, iar latura centrală devine perpendiculară
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
de a produce neoformații fibroase aderente de planurile alăturate). Pielea pleoapelor are două modalități de cicatrizare: epiteliul, de origine ectodermică, care se reconstituie plecând de la marginea plăgii, care proliferează și acoperă progresiv țesutul subiacent, pe care se sprijină dermul și hipodermul, de origine mezodermică care, prin proliferarea țesutului conjunctiv formează un țesut de granulație, cu rolul de a umple rapid dehiscența cutanată. Suturile se vor face cu grijă, apropiind cât mai mult punctele (2-3 mm) sau recurgând la un fir de
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
cf. fr. ambivalence); amfi- (cf. gr. άμφι, άμφί "împrejur"): ro. amfiartroză (cf. fr. amphiarthrose); bi- (cf. lat. bis): ro. bicuspid (cf. fr. bicuspide); hyper- (cf. gr. hyper "în exces"): ro. hipertricoză (cf. fr. hypertrichose); hipo-(cf. gr. Ίππο-, ϊππος): ro. hipoderm (cf. fr. hypoderme); oligo-(cf. gr. όλιγο- όλίγος "puțin") ro. oligopnee (cf. fr. oligopnée); poli- (cf. gr. πολυ-, πολύς "mai mult"): ro. poliartrită(cf. fr. polyarthite). (2) Prefixe și prefixoide cu valoare temporală: ante- (cf. lat. ante "înainte"): ro. antehipofiză
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
exterior care căptușește sub formă de mucoase și nasul, ochii, urechi, vagin, rect. La nivelul pielii se găsesc receptori tactili (pentru pipăit), termici (pentru temperatura), senzitivi (dureroși). Pielea este învelișul extern al corpului fiind alcătuită din 3 straturi: epiderm, derm, hipoderm. Tot în straturile pielii se află și glandele sudoripare care secretă sudoarea și glandele sebacee care secretă grăsimea sau sebuumul. Pe unele porțiuni din suprafața corpului se găsesc foliculi piloși sau firicele de păr mai mult sau mai puțin dezvoltate
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]