31 matches
-
104 autonimică (folosire ~), 180 autonom (pronume ~), 323 autor, 169 axiologic (adjectiv ~), 257 B biet, 261 C calitate (substantiv de ~), 114 câmp semantic, 151 captare, 196 cataforă, 315 centru deictic, 338 citat (discurs ~), 203 citează (discurs care ~), 203 clasificare, 258 co hiponim, 152 co~enunțător, 49 coerență (vs coeziune), 285, 306, 345 compactă (funcționare ~), 267 compusă (formă ~), 105 conceptuală (anaforă ~), 318 configurațională (dimensiune ~), 294 conotație autonimică, 185 contagiere stilistică, 230 contaminare lexicală, 230 contextul producerii, 51, 52 contract narativ, 95 coreferință, 316
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
masculinului sau a femininului.: • masculin: cal, copil, iepure, părinte, porc, porumbel, om etc. • feminin: gâscă, pisică, rață etc. Se înscriu în categoria arhigenului substantivele care concentrează în sfera lor semantică amândoi termenii opoziției masculin-feminin. Actualizarea termenilor opoziției se face prin hiponime: copil (arhigen) ® băiat (M.), fată (F.) Prin această posibilitate de actualizare, substantivele din clasa arhigenului se deosebesc de substantivele epicene, care nu cunosc opoziția de gen. În stilul științific, pentru exprimarea distincției biologice se recurge, în cazul acestor substantive, la
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trei termeni: (164) Un copil, o fetiță de 15 ani, o fată a fost accidentată de ministrul Transporturilor, potrivit presei. În extinderi, pot apărea la fel de bine doi sau mai mulți termeni, în funcție de subtipul semantic de extindere. Extinderile prin hiperonim sau hiponim au, în general, doi termeni: (165) Agricultura, economia românească merge foarte prost. (166) Industria, mineritul e la pământ. Tipul B este cel mai greu de delimitat. Nu este întotdeauna ușor de spus dacă o extindere nu este, de fapt, o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
În procesul de cunoaștere, relația de hiponimie se stabilește în baza unui raport binar între clasa unităților- referenți, sensuri- și un hiperonim, adică, "între termenul supraordonat sau al cărui sens este inclus în sensul unuia sau mai multor termeni, numiți hiponime (sau cohiponime)" (DSL, 2005). Una dintre proprietățile logice ale relației de hiponimie este tranzitivitatea. Se dau sintagmele terminologice: 1) fosetă duodenală superioară; 2) fosetă duodenală inferioară; 3) fosetă mezenterico-parietală Waldeyer; 4) fosetă intermezenterică Brösike; 5) fosetă paraduodenală Landzert; 5) fosete
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
dintre proprietățile logice ale relației de hiponimie este tranzitivitatea. Se dau sintagmele terminologice: 1) fosetă duodenală superioară; 2) fosetă duodenală inferioară; 3) fosetă mezenterico-parietală Waldeyer; 4) fosetă intermezenterică Brösike; 5) fosetă paraduodenală Landzert; 5) fosete peritoneale etc. Dacă 1 este hiponim al lui 2., iar 2. este hiponim al lui 3., atunci 1. este hiponim al lui 3. Tot așa, dacă 4. este hiponim al lui 5., iar 5 este hiponim al lui 6, atunci 4 este hiponim al lui 6
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
este tranzitivitatea. Se dau sintagmele terminologice: 1) fosetă duodenală superioară; 2) fosetă duodenală inferioară; 3) fosetă mezenterico-parietală Waldeyer; 4) fosetă intermezenterică Brösike; 5) fosetă paraduodenală Landzert; 5) fosete peritoneale etc. Dacă 1 este hiponim al lui 2., iar 2. este hiponim al lui 3., atunci 1. este hiponim al lui 3. Tot așa, dacă 4. este hiponim al lui 5., iar 5 este hiponim al lui 6, atunci 4 este hiponim al lui 6. Relația dintre toate cele șase sintagme luate
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fosetă duodenală superioară; 2) fosetă duodenală inferioară; 3) fosetă mezenterico-parietală Waldeyer; 4) fosetă intermezenterică Brösike; 5) fosetă paraduodenală Landzert; 5) fosete peritoneale etc. Dacă 1 este hiponim al lui 2., iar 2. este hiponim al lui 3., atunci 1. este hiponim al lui 3. Tot așa, dacă 4. este hiponim al lui 5., iar 5 este hiponim al lui 6, atunci 4 este hiponim al lui 6. Relația dintre toate cele șase sintagme luate în considerare este una de hiponimie, dat
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mezenterico-parietală Waldeyer; 4) fosetă intermezenterică Brösike; 5) fosetă paraduodenală Landzert; 5) fosete peritoneale etc. Dacă 1 este hiponim al lui 2., iar 2. este hiponim al lui 3., atunci 1. este hiponim al lui 3. Tot așa, dacă 4. este hiponim al lui 5., iar 5 este hiponim al lui 6, atunci 4 este hiponim al lui 6. Relația dintre toate cele șase sintagme luate în considerare este una de hiponimie, dat fiind faptul că în contextul dat, tranzitivitatea permite moștenirea
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fosetă paraduodenală Landzert; 5) fosete peritoneale etc. Dacă 1 este hiponim al lui 2., iar 2. este hiponim al lui 3., atunci 1. este hiponim al lui 3. Tot așa, dacă 4. este hiponim al lui 5., iar 5 este hiponim al lui 6, atunci 4 este hiponim al lui 6. Relația dintre toate cele șase sintagme luate în considerare este una de hiponimie, dat fiind faptul că în contextul dat, tranzitivitatea permite moștenirea de trăsături de la hiperonimul "fosetă" la toate
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Dacă 1 este hiponim al lui 2., iar 2. este hiponim al lui 3., atunci 1. este hiponim al lui 3. Tot așa, dacă 4. este hiponim al lui 5., iar 5 este hiponim al lui 6, atunci 4 este hiponim al lui 6. Relația dintre toate cele șase sintagme luate în considerare este una de hiponimie, dat fiind faptul că în contextul dat, tranzitivitatea permite moștenirea de trăsături de la hiperonimul "fosetă" la toate hiponimele sale: "fosetă duodenală superioară", "fosetă duodenală
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
tranzitivitatea permite moștenirea de trăsături de la hiperonimul "fosetă" la toate hiponimele sale: "fosetă duodenală superioară", "fosetă duodenală inferioară", "fosetă mezenterico-parietală Waldeyer", "fosetă intermezenterică Brosike", "fosetă paraduodenală Landzert", "fosete peritoneale". Așa cum se poate observa din exemplele date, în limbajul medical, un hiponim poate avea mai multe hiperonime: "fosetă duodenală superioară", "fosetă duodenală inferioară" sunt două exemple de hiponime care au două hiperonime, și anume, "fosetă", "duoden"; tot două hiperonime are și hiponimul "fosetă mezenterico-parietală Waldeyer", respectiv, "fosetă" și "mezenterico-parietală" Hiponimele care au
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
duodenală inferioară", "fosetă mezenterico-parietală Waldeyer", "fosetă intermezenterică Brosike", "fosetă paraduodenală Landzert", "fosete peritoneale". Așa cum se poate observa din exemplele date, în limbajul medical, un hiponim poate avea mai multe hiperonime: "fosetă duodenală superioară", "fosetă duodenală inferioară" sunt două exemple de hiponime care au două hiperonime, și anume, "fosetă", "duoden"; tot două hiperonime are și hiponimul "fosetă mezenterico-parietală Waldeyer", respectiv, "fosetă" și "mezenterico-parietală" Hiponimele care au două sau mai multe hiperonime, păstrează trăsăturile conceptuale ale tuturor claselor supraordonate. Cea de-a doua
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
se poate observa din exemplele date, în limbajul medical, un hiponim poate avea mai multe hiperonime: "fosetă duodenală superioară", "fosetă duodenală inferioară" sunt două exemple de hiponime care au două hiperonime, și anume, "fosetă", "duoden"; tot două hiperonime are și hiponimul "fosetă mezenterico-parietală Waldeyer", respectiv, "fosetă" și "mezenterico-parietală" Hiponimele care au două sau mai multe hiperonime, păstrează trăsăturile conceptuale ale tuturor claselor supraordonate. Cea de-a doua trăsătură privind hiponimia, ca relație paradigmatică de sens este incompatibilitatea. Hiponimele medicale (spre deosebire de sinonime
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ale tuturor claselor supraordonate. Cea de-a doua trăsătură privind hiponimia, ca relație paradigmatică de sens este incompatibilitatea. Hiponimele medicale (spre deosebire de sinonime) sunt unite printr-o relație de incompatibilitate. "Hernie paraduodenală", "hernie paracecală", "hernie supravezicală" sunt doar câteva exemple de hiponime care se exclud reciproc: "Hernia paraduodenală" nu poate fi "hernie paracecală" și nici "hernie supravezicală". Nu există situații în care un hiponim să poată fi definit prin altul, fie că avem în vedere tratatele științifice de medicină/ cursurile universitare, fie
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sunt unite printr-o relație de incompatibilitate. "Hernie paraduodenală", "hernie paracecală", "hernie supravezicală" sunt doar câteva exemple de hiponime care se exclud reciproc: "Hernia paraduodenală" nu poate fi "hernie paracecală" și nici "hernie supravezicală". Nu există situații în care un hiponim să poată fi definit prin altul, fie că avem în vedere tratatele științifice de medicină/ cursurile universitare, fie că cercetătorul utilizează definițiile date de dicționarele/ ghidurile medicale. Relația de hiponimie în discursul medical Majoritatea contextelor de comunicare din discursul medical
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de dicționarele/ ghidurile medicale. Relația de hiponimie în discursul medical Majoritatea contextelor de comunicare din discursul medical (scris), consacrat sudomeniului "Anatomie chirurgicală și operatorie (cu aplicație Abdomenul)" recurg, pentru explicarea tehnicilor operatorii (D. Butiurca, Vlad-O. Butiurca, 2014), la utilizarea hiponimului. Spre deosebire de hiperonim care își găsește expresia în termenii abstracți, de sursă greco-latină (specifici terminologiei interne), la nivelul discursului, hiponimul "dedogmatizează", imaginile abstracte din context, fluidizează informația, prin utilizarea termenilor științifici cu o pronunțată transparență de sens: • Celiotomia mediană supraombilicală "începe
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sudomeniului "Anatomie chirurgicală și operatorie (cu aplicație Abdomenul)" recurg, pentru explicarea tehnicilor operatorii (D. Butiurca, Vlad-O. Butiurca, 2014), la utilizarea hiponimului. Spre deosebire de hiperonim care își găsește expresia în termenii abstracți, de sursă greco-latină (specifici terminologiei interne), la nivelul discursului, hiponimul "dedogmatizează", imaginile abstracte din context, fluidizează informația, prin utilizarea termenilor științifici cu o pronunțată transparență de sens: • Celiotomia mediană supraombilicală "începe cu secțiunea pielii [...] după care se secționează aponevroza..." (N.M. Constantinescu, coord.), 2012: 36); la celiotomia mediană [...] se poate rezecta
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
utilizați în discurs, gravitează ca într-un palimpsest în jurul hiperonimelor fundamentale, pe care le consideram, din acest motiv, arhisememe: evoluția naturală a limbilor a modificat formele, dar nu a demontat sensurile matriciale. Fiecare dintre enunțurile date conțin în diferite grade, hiponime ale hiperonimului matricial, - tomia (v. supra- tăiere, lovitură, amputație, incizie; separare, rană; deschizătură), exprimate prin neologisme romanice și/ sau de sursă greco-latină: a opera/operație, a rezecta (din fr. résection, lat. resectio, -onis): "[...] în celiotomia mediană se poate rezecta apendicele
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
face, utilizat cu sensul de a inciza: "celiotomia ...se face"; a secționa (din fr. sectionner); a inciza (din fr. inciser), prin locuțiuni, expresii care moștenesc aceeași caracteristică - tranzitivitatea - de la hiperonimul matricial la sensurile hiponimelor. Omul de știință cultivă serii de hiponime în discurs, hiponime pe care le consideră necesare/ utile în procesul cunoașterii, este interesat într-o mare măsură de înțelegerea obiectului de studiu a ramurii chirurgicale, de formarea competențelor și/ sau de propagarea informației. Relația dintre hiperonimul celiotomie și hiponimele
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sensul de a inciza: "celiotomia ...se face"; a secționa (din fr. sectionner); a inciza (din fr. inciser), prin locuțiuni, expresii care moștenesc aceeași caracteristică - tranzitivitatea - de la hiperonimul matricial la sensurile hiponimelor. Omul de știință cultivă serii de hiponime în discurs, hiponime pe care le consideră necesare/ utile în procesul cunoașterii, este interesat într-o mare măsură de înțelegerea obiectului de studiu a ramurii chirurgicale, de formarea competențelor și/ sau de propagarea informației. Relația dintre hiperonimul celiotomie și hiponimele operație (a opera
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Comparând relația de hiponimie utilizată la nivelul definițiilor de dicționar cu aceea existentă în discursul științific (scris), se remarcă multiple diferențe de metodă: definiția de dicționar debutează de regulă, cu hiperonimul - direcția de cercetare fiind de la particular la general (de la hiponim la hiperonim); tratatul științific/ discursul preferă ca metodă de cercetare ierarhizarea riguroasă a conceptelor - de la general la particular (de la hiperonim la hiponim), preferă cercetarea bazată pe taxonomie etc. Gradele de distanțare a hiperonimelor în discurs În DSL, Angela Bidu-Vrănceanu remarca
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
metodă: definiția de dicționar debutează de regulă, cu hiperonimul - direcția de cercetare fiind de la particular la general (de la hiponim la hiperonim); tratatul științific/ discursul preferă ca metodă de cercetare ierarhizarea riguroasă a conceptelor - de la general la particular (de la hiperonim la hiponim), preferă cercetarea bazată pe taxonomie etc. Gradele de distanțare a hiperonimelor în discurs În DSL, Angela Bidu-Vrănceanu remarca faptul că relațiile de supraordonare a hiponimelor față de un hiperonim "se pot situa pe mai multe niveluri care conduc la o ierarhizare
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
hiponimele hepato-, entero-, duodeno- etc., datorită faptului că doar hiponimele pot fi incluse în hiperonim: se admite dacă enterotomie este un tip de operație a intestinului, atunci enterotomie este parțial, o celiotomie, deoarece sensul termenului supraordonat este inclus în sensul hiponimului. Nu este posibil însă ca - dacă enterotomie este o componentă de sens în celiotomie- acest termen hiponimic să fie substituibil cu celiotomie. Raportul logic trebuie să fie de incluziune între clase. Contexte de utilizare a relației de hiponimie Contextele de
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
nehotărît), apoi reluarea lexicală identică: Un bebeluș [1] < Bebelușul [2], sau aproape identică: un băiețel [1] < băiețelul [2]. Putem vorbi de anaforă definită fidelă în acest tip de cazuri și de anaforă definită infidelă atunci cînd trecem de la un termen hiponim la un hiperonim: un băiețel [1] reluat de copilul [2]. În modul clasic de înlănțuire a enunțurilor, un obiect al discursului este mai întîi introdus [1], apoi luat ca temă-topic într-un enunț ulterior [2]. Așa se întîmplă în T5
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
contribuie la atragerea privirii cititorului asupra referentului, și astfel deicticul acest devine acceptabil. Anaforele pronominale (el, lui) și anafora definită prin hiperonim (bărbatul) sînt în schimb reluări absolut clasice. Relația de la un termen hiperonim sau supraordonat (bărbatul) la un termen hiponim (francezul/acest francez) funcționează într-un sens absolut canonic. Am accepta mult mai greu înlănțuiri precum: "Un copil >> băiatul/acest băiat" (T5) sau Un bărba >> francezul/acest francez (T29). Urmarea [UN N1 (hiponim) + UL/ACEST N2 (hiperonim)] corespunde unei înlănțuiri
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]