5 matches
-
carieră" și nu cunoaște nimic sau prea puțin din meandrele diplomației. Nu era cazul la Madrid, unde șeful misiunii, deși nu era "de carieră", ca publicist recunoscut, fusese angrenat în problemele interne ale României postdecembriste și prin studiile sale de hispanistică și traducerile făcute ani de-a rândul cunoștea realitățile țării de reședință. Având în vedere antecedentele cu predecesorii mei, îmi imaginez că cei din ambasadă mă priveau cu vădită curiozitate, gândindu-se cum o să reacționez și cât o să rezist. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și importanța barocului. În fine, am scris prea multe și nu aș vrea să vi le spun pe toate pentru că sunt cîteva sute. F.J.: Cum vă considerați: sunteți hispanist de origine română sau sunteți literat român care se ocupă de hispanistică? Al.C.: Acum m-ați prins bine, pentru că am fost odată invitat la televiziunea spaniolă și cel care mă intervieva m-a pus cu spatele la perete: — Domnule Ciorănescu, lumea spune că dumneata ești francez, alții spun că ești spaniol, alții spun
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
și șansa de a fi nobile ajung să facă, în felul lor discret, vogă. Pentru prima dată în cei zece lustri de existență a catedrei de Lingvistică Romanica, șeful acesteia, profesorul Coman Lupu, a alcătuit un istoric al studiilor de hispanistica din România, adus la zi și serios documentat, conținând atât date statistice, cât și informații bibliografice consistente privind cercetările științifice ale membrilor sau colaboratorilor acestei secții. (Cristina Hăulică, Mioara Caragea, Mihai Zamfir, Anca Crivat etc.) Deși o catedră de Filologie
50 de ani de hispanistică în România by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9625_a_10950]
-
Krenn Espinosa și Maria Petrescu (26 aprilie) au întregit panorama Zilelor Cervantiene la București concepută și înfăptuită de Institutul Cervantes, care s-a constituit astfel într-o valoroasă, rodnică și emoționantă experiență. *) Un amănunt din biografia sa, semnificativ pentru istoria hispanisticii românești; unchiul lui, Evaristo Correa Calderón, a fost primul lector de limbă spaniolă din România, la Universitatea din București (în 1930).
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
colonială și până în prezent. Repere în zig-zag (2000), cuprinzând o selecție din publicistica autorului din perioada exilului, reprezintă, în plan simbolic, o „revenire” în literatura română. Cele trei domenii de interes prezente în întreaga sa creație (teoria literară, comparatistica și hispanistica) se regăsesc în mod echilibrat în structura cărții : Repere (mai mult sau mai puțin) teoretice reunește contribuții privind teoria limbajului, a textului, a traducerii, dar și discursul identitar în condițiile exilului; Balcania și Mitteleuropa reconsideră câteva probleme ale literaturilor română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]