208 matches
-
alveolelor pulmonare. Cazuri particulare: acinii apicali resimt mai puternic vidul pleural, produsul RxC este mai mic acinii bazali sunt aplatizați și au căile turtite, prin urmare RxC este mai mare. Există deci o neuniformitate fiziologică a ventilației interne care explică histerezisul [36, 37]. Cauzele neuniformității fiziologice a ventilației interne sunt: neuniformitatea constantei de timp mecanic a plămânului, existența respirației transversale alveolo-alveolare (prin porii lui Kohn) și a respirației bronhioloalveolare (prin comunicările între bronhiolele terminale și acinii vecini), [37, 38]. La început
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
ori mai mare decât al arterelor, complianța sectorului venos (volum x distensibilitate) este de 24 de ori mai mare decât cea a sectorului arterial. Relația volum presiune este diferită în funcție de sensul de variație. Curba presiune-volum (fig. 58) evidențiază fenomenul de histerezis (o parte din energie este înmagazinată în timpul distensiei și nu este recuperată în timpul revenirii venelor la dimensiunile inițiale). In cazul unei creșteri de volum rapide presiunea înregistrează o creștere inițială, urmată de o scădere fără modificarea volumului, aspect numit fenomen
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de repaus (deci cu referire la volumul curent; vezi mai jos) și se poate defini complianța pulmonară de repaus prin cantitatea de aer care poate pătrunde în plămân în stare de repaus. Relația volum-presiune este diferită în funcție de sensul de variație (histerezis), iar distensibilitatea (complianța relativă; ; panta curbei volum-presiune) variază considerabil chiar pe acest interval de numai 500 ml. Evident că aici ca și în mod uzual, termenul de complianță pulmonară se referă de fapt la complianța plămânului in vivo, adică practic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a ocluziilor arteriale cea mai frecventă) după cum au demonstrat Wood et al, 2006. Pentru artera cu perete flexibil modelele disponibile sunt: isotropia elastică, anisotropia elastică (des utilizată peretele arterial real conținând elestină, colagen, mușchi neted), incompresibilitatea elastică, viscoelasticitatea (întindere, relaxare, histerezis). Modelarea pentru sânge (care este un fluid viscoplastic non-newtonian incompresibil) este satisfăcută doar de către modelul Casson. Vâscozitatea sanguină poate fi descrisă în trei regimuri: elastic, newtonian și plastic. Condițiile de limită se aplică pentru cele două compartimente în interacțiune (fluid
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
ori mai mare decât al arterelor, complianța sectorului venos (volum x distensibilitate) este de 24 de ori mai mare decât cea a sectorului arterial. Relația volum presiune este diferită în funcție de sensul de variație. Curba presiune-volum (fig. 58) evidențiază fenomenul de histerezis (o parte din energie este înmagazinată în timpul distensiei și nu este recuperată în timpul revenirii venelor la dimensiunile inițiale). In cazul unei creșteri de volum rapide presiunea înregistrează o creștere inițială, urmată de o scădere fără modificarea volumului, aspect numit fenomen
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de repaus (deci cu referire la volumul curent; vezi mai jos) și se poate defini complianța pulmonară de repaus prin cantitatea de aer care poate pătrunde în plămân în stare de repaus. Relația volum-presiune este diferită în funcție de sensul de variație (histerezis), iar distensibilitatea (complianța relativă; ; panta curbei volum-presiune) variază considerabil chiar pe acest interval de numai 500 ml. Evident că aici ca și în mod uzual, termenul de complianță pulmonară se referă de fapt la complianța plămânului in vivo, adică practic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ori mai mare decât al arterelor, complianța sectorului venos (volum x distensibilitate) este de 24 de ori mai mare decât cea a sectorului arterial. Relația volum presiune este diferită în funcție de sensul de variație. Curba presiune-volum (fig. 58) evidențiază fenomenul de histerezis (o parte din energie este înmagazinată în timpul distensiei și nu este recuperată în timpul revenirii venelor la dimensiunile inițiale). In cazul unei creșteri de volum rapide presiunea înregistrează o creștere inițială, urmată de o scădere fără modificarea volumului, aspect numit fenomen
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de repaus (deci cu referire la volumul curent; vezi mai jos) și se poate defini complianța pulmonară de repaus prin cantitatea de aer care poate pătrunde în plămân în stare de repaus. Relația volum-presiune este diferită în funcție de sensul de variație (histerezis), iar distensibilitatea (complianța relativă; ; panta curbei volum-presiune) variază considerabil chiar pe acest interval de numai 500 ml. Evident că aici ca și în mod uzual, termenul de complianță pulmonară se referă de fapt la complianța plămânului in vivo, adică practic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]