18 matches
-
ziuă. Inițiat și parcurgător al unei dimensiuni ce nu era cea pe care profanul o observa, ci sesizabilă doar eului elevat, poetul trăiește și vede în noaptea veșnică umbrele palide ale celor deznădăjduiți, prin lipsa de apărare: „Prin orașele avute / Histerii de muritori, / Pe sub corbii bocitori / Trec femeile pierdute” (De iarnă). Timpul este încă nehotărât în a opri ciclul „e pur simove” și, de aceea, prin vizionari se căuta domolirea lumescului însă plăcerea era atât de puternică încât păcatul adamic triumfa
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Plansul_bacovian_si_revelarea_motivat_stefan_lucian_muresanu_1339849549.html [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
desprinde un zbor al pribegiei, de-aceea mai așteaptă întoarceri și vânturi polare - ...și din colb viscolit se dă un sens poeziei; de-aceea, măi musca din glod, când ești hămesit - și din frunză de brad se dă un sens histeriei, de-aceea, așteapt-o furtună să te urce-n zemit. Referință Bibliografica: ELOGIU SENSULUI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul I, 12 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ELOGIU SENSULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_sensului.html [Corola-blog/BlogPost/341204_a_342533]
-
El cunoștea acest cod al existenței temporale și regreta de fiecare dată că fiindurile sunt atât de nepăsătoare față de toate încercările lui de a le face cunoscut planul entității atemporale. Prezentarea lumii pierdute face să renască deznădejdea: Prin orașele avute / Histerii de muritori / Pe sub corbii bocitori / Trec femeile pierdute („De iarnă”, 1965:113). Participiul folosit la plural anunță sfârșitul, nicio formă de supraviețuire nu va mai reuși să scape de prigoana întunericului, care urma să înghită fiindurile, eliberând eurile care intrau
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
Ce dracu (care nu există!) am vrut să scriu eu aici ? Uite cum m-a luat creionul pre dinaintea gândirii mele îmbârligate. Simplu, frați români «treceți Prutul!»: Pile, Cunoștiințe, Relații! „Partidul Comunist Român” nu a fost îngropat de cazmaua Istoriei. Histeria continuă să atenteze la valoarea noastră spitrituală, pentru că, este vizibil, literatura noastră este profundă, le dă lecții de eleganță și profunzime multor literaturi înnobelate pe chestiuni pidoznice, politic(c)aricaturistice și josnice. De aceea este și greu de tradus Blaga
CE FEL DE COMUNISM A FOST COMUNISMUL ÎN ROMÂNIA? de IOAN LILĂ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Ce_fel_de_comunism_a_fost_comunismul_in_romania_.html [Corola-blog/BlogPost/343186_a_344515]
-
ispite E-uri înlocuitori, cu ghețari de cinism la orizont înaintează uratul godzilla peste noi în toate straturile piramidei omenirii traseiste infatuat peste poate își dă arama pe fata momos tentacular lățind tot mai mult lanțul crizelor, steagul negru al histeriei de a avea/posedă în jurul planetei sufocate de posesori și posedați, dar nu se știe cine posedă pe cine ... până la proba finală când la scadență „mane tekel fares” se va împlini nimeni nefiind deasupra ... nicicând niciodată Hațeg, 5 decembrie 2014
MILENIUL TREI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1418486544.html [Corola-blog/BlogPost/376023_a_377352]
-
ororile. Drumul cărui politician mai poate trece în aceste condiții prin Berlin? La cuvântul de cinstire pentru eroii neamului, va adăuga așa dar orice bun Român cuvântul de dispreț pentru noii trădători. Vladimir Streinu "Gazeta", nr. 730 - 18 august 1936 * * * Histeria 1936 Vom însămânța iarăși convenția calendaristică a noului an cu semnificații sufletești. E secretul de viață al oricui, să se mintă la capătul a douăsprezece luni cât mai din plin. Și de puține ori ne vom fi mințit mai absurd
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
dat ofensivei italienești caracterul unei invazii. Nedeclarând formal războiul, Mussolini arăta a fi renunțat până și la cavalerismul de a-și avertiza dușmanul că trebuie să se aștepte la orice, cavalerism străvechiu în asemenea împrejurări. A fost primul simptom de histerie europeană. Germania, profitând de zarva acestui conflict, dar mai ales folosindu-se de pertractările îndelungi și neajunse ale diplomației franco-britanice cu privire la supravegherea Mediteranei, irumpe în zona demilitarizată prin tratatele de pace a Rhinului. Renania odată ocupată, diplomația europeană continua să
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
devenit în ultimul timp, după câte se pot cunoaște, un război ruso-italo-german pe pământ spaniol. Justificarea ce se încearcă a i se da este de o splendidă absurditate. Nici mai mult, nici mai puțin, e vorba de un război... ideologic. Histeria lumii este la apogeu. Să mai pomenim de neliniștea extremului Orient, însângerat de atâtea ori în numele uneia dintre cele două ideologii beligerante? Să ne mai amintim că în cuprinsul apocaliptic al aceluiași an 1936, ca un simbol de năruire al
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
tulburarea de personalitate. Au fost incluși în patologia degenerescenței obsesivii, compulsivii, impulsivii, histrionicii. În Germania, KOCH (1891Ă vorbește de „inferioritatea psihopatică” (BERRIOS, 1996Ă. Adepții teoriei au studiat „stigmatele corporale” ale degenerescenței care erau descrise cu lux de amănunte în cazul histeriei la începutul sec. XX. În paradigma degenerescenței și în corelație cu tradițiile fisiognomiei apare la sfârșitul secolului al XIX-lea doctrina lui LOMBROSO despre criminalul înnăscut, care ar fi identificabil după forma trupului, a capului, și mai ales a feței
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în loc să scrie filosofie, literaturizează..." 27. Judecăți severe emite Sîrbu apoi despre "intelectuali", ca specie de cărturari implicați în viața publică, "angajați" politic: Acum sunt la modă politologii francezi care trec cu nonșalanță dintr-o extremă într-alta. Lichele; cecitate aragonică, histerie trioletă, în țara orbilor Sartre e împărat"28; " Despre mine, mama a spus: "când ești mai deștept, atunci ești cel mai prost". Știa ea ce spune. Tata, care avusese uriașe decepții cu așa-zișii intelectuali, (...) la stabilizare a fixat el
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nu ne rușinăm, cum o fac atâția, de această „întârziere statală” și, poate, civică - dacă această „nematurizare civică” ar fi cauza „paraliziei” sub sfârșitul dictaturii ceaușiste! -, iar lamentațiile lui Cioran - acest mare român! - să le interpretăm ca o formă unei „histerii geniale”, un semn ascuțit al unei psihologii antiromantice, de parcă Cioran ar fi vrut să se opună spiritului unificator al unui Eminescu, singularizându-se printr-un refuz al originii, el, fiu de popă din mărginimea Sibiului, ieșit din pulpana atâtor mărunți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
însă la Caragiale distingem humorul morbidității sociale, la G. Călinescu, aici, se poate vorbi de un humor al morbidității biologice:humor terțiar la Simion, comic luetic la Titi, reacții mecanice de natură endocrină la Aurica (insatisfacție sexuală), ori la Aglae (histeria). Ca tip de erou balcanic, bucureștean, Stănică Rațiu, personajul exemplar al romanului, merită să fie considerat o creație de prim rang, pe linia epicii românești, în galeria noastră națională, alături de Dinu Păturică și Lică Trubaduru. Ceea ce sporește semnificația sa este
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
hidră cu mii de guri, vor bea Interioara-i mare de flăcări violente. Și peste tot, în trupuri, în roci fierbinți - orgie De ritmuri vii, de lavă, de freamăt infinit, Cutremurând vertebre de silex ori granit, Va hohoti, imensă, Vitala Histerie... ARCA În turburatu-mi suflet, am construit o Arcă - Informă nălucire de biblic corăbier, - Și turme-ntregi de gânduri pe puntea ei se-mbarcă, Noroade-ntregi, plecate puternicului cer. E vremea să se-abată mânia Lui! O ploaie De stropi rigizi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
culori - Venus, pală de fiori, Pare-o stinsă violetă... În parc Acum, stă parcul devastat, fatal, Mâncat de cancer și ftizie, Pătat de roșu carne-vie - Acum, se-nșiră scene de spital. Atunci, râdea, Băteau aripi de veselie ; Parfum, polen și histerie, - Atunci, în parc, și ea venea. Acum, cad foi de sînge-n parcul gol. Pe albe statui feminine ; Pe alb model de forme fine, Acum, se-nșiră scene de viol... Poemă în oglindă În salonul plin de vise, În oglinda larg-ovală
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
Plâng copile pe la uși Din harmonii cerșitoare. Plâng fecioare din clavire Prin palate boierești - Plâng harmonii la ferești Milogiri de cimitire. Răzvrătiții dau ca orbii Și flămîndu-i ucigaș - De ia sate la oraș Au trimis țăranii, - corbii. Prin orașele avute Histerii de muritori, Pe sub corbii bocitori Trec femeile pierdute. Iată, ninge, peste fire, Hai la vatră, la povești - Plâng harmonii la ferești Milogiri de cimitire. Unei fecioare Duduia veșnic citește; Știe clavirul, pictează - Și nopți de-a rândul veghează, Și poate
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
acuși -/ Plîng copile pe la uși/ Din harmonii cerșitoare.// Plîng fecioare din clavire/ Prin palate boierești -/ Plîng harmonii la ferești/ Milogiri de cimitire.// Răzvrătiții dau ca orbii/ Și flămîndu-i ucigaș -/ De la sate la oraș/ Au trimis țăranii, - corbii.// Prin orașele avute/ Histerii de muritori,/ Pe sub corbii bocitori/ Trec femeile pierdute”3). Iar în „Și ninge...” sînt înfățișate „la post”, jinduind splendorile și plăcerile pe care alte colege de-ale lor, mai norocoase, le au: „Și ninge în orașul mare/ E noaptea plină
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
incendii și a trimis ambulanța de fiecare dată cu un intern și doi sanitari. Totalul de cazuri cuprinse în raport a fost de 263, grupate pe maladii, dintre care putem aminti: „otrăviri, plăgi prin instrument tăietor, afecțiuni gastro-intestinale, sincopă, fracturi, histerie, arsuri, hemoragie, luxații, plăgi prin armă de foc, alcoolism, nașteri, comă, asthma”. Cele mai multe solicitări se făceau prin intermediul Poliției Capitalei, altele prin telefoane particulare sau prin prezența direct la sediul Salvării. Serviciile Societății erau oferite - atunci - de la orele 6 ale dimineții
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
un acolo, sus și un aici, jos se vor dovedi extrem de fecunde pentru lirica barbiană. Un poem se intitulează chiar Nietzsche, un altul, Panteism, se încheie cu două versuri definitorii („Cutremurând vertebre de silex ori granit, / Va hohoti, imensă, Vitala Histerie”); sufletul universal vorbește - și se exprimă - prin glasul „munților” (soliditate, „supremă încordare de granit”), al „lavei” (fluid solidificat), al „banchizelor” (soliditate aparentă, ascunzând de fapt „verzi și stătătoare pustietăți lichide”), al „râului” (lichid „gigant clocotitor”, devenit „ușoară spumă”), iar izbucnirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]