26 matches
-
a X-a a. Manualul de biologie de clasa a IX- a 1. Materia vie. . Studiul celulei vegetale . Structura și ultrastructura celulei - fără structura celulei vegetale la microscopul optic. . Diviziunea celulară - generalități Diviziunea amitotica Diviziunea cariochinetica: diviziunea mitotica, diviziunea meiotica. . Histogeneza Organogeneza - fără legile organogenezei. Rădăcina - fără structura secundară a rădăcinii la dicotiledonate. Tulpina. - fără structura secundară a tulpinii. Frunză 2. Viața plantelor . Asimilația carbonului: Fotosinteză: definiție, ecuație chimică, importanța, tehnici de evidențiere a fotosintezei. Rolul pigmenților clorofilieni în fotosinteză Sinteză
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
rezultate false (vezi TAB.) TAB.I: Cauzele rezultatelor fals negative și fals positive în screening-ul HC REZULTATE FALS NEGATIVE Anexa 5 GHID PENTRU DIAGNOSTICUL ȘI TRATAMENTUL CANCERULUI TIROIDIAN DIFERENȚIAT DERIVAT DIN EPITELIUL FOLICULAR DEFINIȚIE ȘI GENERALITĂȚI Cancerele tiroidiene au genetică, histogeneză și evoluție diferită impunând protocoale și consensuri de management specifice. Cancerele tiroidiene reprezintă aproximativ 1% dintre tumorile maligne și 5% dintre nodulii tiroidieni. Tendința actuală a evoluției prevalenței și incidenței cancerelor tiroidiene este aceea de creștere permanentă. CUPRINS: Ghidul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227715_a_229044]
-
eso-bronșice 43. Herniile hiatale 44. Chisturile și tumorile diafragmului 45. Herniile diafragmatice congenitale și dobândite 46. Sindromul de venă cavă superioară 47. Cancerul bronhopulmonar - etiologie și patogenie 48. Cancerul bronhopulmonar - anatomie patologică. - aspecte macroscopice și de topografie în cancerul bronhopulmonar; - histogeneza; - leziuni preneoplazice; - clasificarea histologică; - caracteristici microscopice; - metastazarea cancerului bronhopulmonar (extensia directă, metastazarea limfatică, metastazarea hematogenă); 49. Cancerul bronhopulmonar - diagnostic clinic. - date generale; - simptome și semne toracice; - simptome și semne extratoracice nemetastatice (sindroamele paraneoplazice); - simptome și semne extratoracice metastatice; - simptome și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
eso-bronșice 43. Herniile hiatale 44. Chisturile și tumorile diafragmului 45. Herniile diafragmatice congenitale și dobândite 46. Sindromul de venă cavă superioară 47. Cancerul bronhopulmonar - etiologie și patogenie 48. Cancerul bronhopulmonar - anatomie patologică. - aspecte macroscopice și de topografie în cancerul bronhopulmonar; - histogeneza; - leziuni preneoplazice; - clasificarea histologică; - caracteristici microscopice; - metastazarea cancerului bronhopulmonar (extensia directă, metastazarea limfatică, metastazarea hematogenă); 49. Cancerul bronhopulmonar - diagnostic clinic. - date generale; - simptome și semne toracice; - simptome și semne extratoracice nemetastatice (sindroamele paraneoplazice); - simptome și semne extratoracice metastatice; - simptome și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
de la stratul unicelular la stat multicelular este însoțită de pierderea de individualitate și schimbările legate de structura și funcția de celule. Odată cu apariția și diferențierea legată de specializarea multicelulară a Thallului , trebue văzută ca primul pas spre evoluția în țesut ( histogeneză ) și organe ( organogeneza ). În funcție de locația de celule multicelulare, thallus algelor poate fi reprezentat de formele filamentoase sau lamelare. Înmulțirea algelor poate fi vegetativă, asexuată și sexuată. Înmulțirea vegetativă se realizează prin diviziunea celulelor solitare sau prin fragmentarea talului la algele
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
formarea foițelor germinative și desăvârșirea formării organelor primitive și care, prin perturbări de natură endogenă sau exogenă, poate conduce la apariția unor afecțiuni denumite embriopatii; - etapa de organogeneză (fetogeneză) - 4‑9 luni -, în care au loc procesele de morfogeneză și histogeneză, supuse acelorași factori de risc, responsabili de apariția și varietatea fetopatiilor. Din rațiuni didactice și pentru o cât mai bună orientare în identificarea etiologiei deficiențelor mintale vom trece în revistă principalii factori incriminați în etiopatogenia acestor afecțiuni: • Factorii endogeni (genetici
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
celorlalți neuroni (Gavrilă, 1995; 2005). Fenomene extinse de apoptoză se înregistrează în metamorfoza insectelor: în stadiul de nimfă (pupă) are loc histoliza tuturor celulelor larvei, cu excepția unor insule de celule (discuri imaginale) care, supraviețuind și suferind diferențiere celulară complexă, asigură histogeneza organelor adultului (imago) prin procese de citodiferențiere normală. Astfel, organele unei insecte adulte nu reprezintă continuarea organelor corespondente ale larvei. Același proces de apoptoză asigură eliminarea cozii larvei de batracieni anuri sau a embrionului uman, ca și diferențierea degetelor la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
însă că ritmul diviziunilor este corelat direct de nevoile organismului prin intermediul a două categorii de factori: factori umorali diverși (STH, eritropoetina, glandulotropii hipofizari, citocalazinele, timozina, ubicvitina etc.); inhibiția de contact a diviziunii celulare, care reglează proliferarea normală din cadrul organogenezei și histogenezei și care poate fi ușor demonstrată în culturile celulare. Factorii implicați în proliferarea reparatorie se limitează strict la refacerea numărului inițial de celule, care este atins după aproximativ două unde de mitoză. Un asemenea mecanism uimitor de precis (implicat și
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
1. TUMORI CUTANATE BENIGNE Sunt formațiuni neinflamatorii, cu tendință la creștere și persistență, care reproduc structura țesutului de origine, sunt bine circumscrise, se dezvoltă în ritm lent, rămânând localizate [59]. Tumorile cutanate benigne (Sedam și Helwig, 1974) se împart, după histogeneza lor, în: I.Tumori epiteliale, dezvoltate din epiteliul de suprafață și glandele sudoripare (derivate din ectoderm); II.Tumori conjunctive, formate prin hiperplazia țesutului conjunctiv adult sau embrionar, ca și a țesuturilor derivate din mezoderm (țesut adipos, vase sangvine sau limfatice
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
15. TUMORI ALE COMPONENTELOR NERVILOR 15.1. Schwannomul 15.2. Neurofibromul 16. METASTAZELE INTRACRANIENE 16.1. Metastaze intraaxiale 16.2. Metastaze-extraaxiale IV. Aspectele microscopice ale meningioamelor În ceea ce privește meningioamele, numărul mare de clasificări reflectă o serie de incertitudini încă existente asupra histogenezei lor. Incertitudinile încep cu divergențele asupra originii mezodermice sau neuroectodermice a meningelor. Principalele clasificări folosite succesiv au fost cele alcătuite de: - BAILEY și BUCY - GLOBUS - CUSHING și EISENHARDT (20 de subvarietăți ) (6) - CUSHING și BAILEY (9 tipuri histologice) - BLAND și
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
J.: Biology and morphology of glioblastoma, Acta Radiol., 1969, vol. 8, p. 65-67. 6. Russel E. J., Geremia G. K., Johnson C. E.: Multiple cerebral metastasis detectability with Gd-DTPA-enhanced MR imaging, Radiology, 1987, vol. 165, p. 609. 7. Smirnov L. J.: Histogeneza, citologia și topografia tumorilor cerebrale, Moscow, 1951. 8. Zulch K. J.: Biology and morphopatology of glioblastoma, Acta Radiol., 1969, vol. 8, p. 65-67. 9. Zimmermann R. D., Leeds N. E., Danziger A.: Subdural empiema: CT findings, Radiology, 1984, vol. 150, p.
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
general, pozitive la cromogranină, sinaptofizină, enolaza neuron-specifică (NSE) și nu au un imunofenotip caracteristic în funcție de originea tumorală [22]. Materialul celular din lichidul peritoneal poate să nu fie suficient pentru diagnosticarea malignității sau pentru încadrarea corectă, din punct de vedere al histogenezei tumorale. În aceste cazuri trebuie luată în considerare prelevarea de material tisular. TEHNICI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ RT-PCR (Reverse transcription-polymerase chain reaction) a fost propusă ca o metodă de detectare a micrometastazelor peritoneale mai sensibilă decât citologia convențională. Specificitatea acestei metode
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92195_a_92690]
-
ductale sunt În proporție de 90% dezvoltate din epiteliul canalar (fig.IV.1). Din punct de vedere histopatologic pot fi: - Adenocarcinom - Carcinom cu celule scuamoase - Chistadenocarcinom mucinosCarcinom pleomorfic - Carcinom mucos Tumorile acinare - Adenocarcinom acinarChistadenocarcinom acinar Tumori mixte - Adenoacantomul Tumori cu histogeneză incertăPancreatoblastomul - Carcinom cu celule mici Macroscopie - localizare predilectă: cefalică (peste 2/3 din cazuri), restul de 1/3 relativ egal distribuite Între corpul și coada pancreasului (fig.IV.2); Figura IV.2-Distribuția carcinomului pancreatic la nivelul glandei - cel mai frecvent
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
biologice: timp de dublare 78212 zile (Veronesi); - hematogenă; - metastaze osoase, pulmonare, hepatice - bilateral: 15 % în cazul carcinomului lobular 2. LOCALĂ - Intraductală: exemple: boala Paget, carcinom intraductal, multifocal, - cu invazie vasculară intralimfatică și sanguină peritumorală; - multicentricitate: 15 %, dar 70 % neinvazive; HISTOLOGIE Histogeneză: Leziuni precursoare: - mastopatie proliferativă cu atipii; - carcinom lobular in situ: multicentric în 50-60 % din cazuri și frecvent bilateral; - intraductal multifocal în 30 % cu risc de evoluție spre invaziv de 15 % la 10 ani și 35% la 20 ani. Profilaxia cancerului
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
din masa nediferențiată a blastemei, considerau că elementele albe au fost generate prin acest proces. Rudolf Virchow era convins că la originea tuturor cancerelor se află „celula conjunctivă“ (se referea la fibroblast). El era atât de sigur că la baza histogenezei oricărui neoplasm se află fibroblastul, încât a rămas surprins și contrariat când, în 1865, compatriotul său, Karl Thiersch (1822-1895) a demonstrat că celula epitelială se poate canceriza. Era o confirmare a unui studiu anterior, mai puțin cunoscut, asupra epitelioamelor, semnat
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
care ne ocupăm în prezenta lucrare, dar este prezentată doar structura de la plantele mature, la un singur nivel al fiecărui organ vegetativ, fără a se lua în atenție structura plantulelor, trecerea de la structura primară la cea secundara a organelor axiale, histogeneza limbului foliar. Structura generală a organelor vegetative la plantele medicinale este prezentată în mai toate tratatele de botanică generală, morfologie și anatomie vegetală, în care sunt date ca exemple și specii din genul Salvia atunci când se detaliază alcătuirea diferitelor țesuturi
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
speciale. Analiza trecerii de la structura rădăcinii la cea a tulpinii nu a fost urmărită până acum la speciile luate în studiu. În aceeași măsură, în nici una din lucrările pe care le-am putut consulta nu a fost abordată anatomia nodală, histogeneza limbului foliar și procesul de traheogeneză la această specie. II.DESCRIEREA BOTANICĂ A SPECIEI Salvia officinalis L. (jaleș, salvie) Jaleșul este originar din sud-estul Europei, de pe coasta Dalmației până în Macedonia. Este răspândit în flora spontană sau ca specie cultivată în
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
DE LUCRU III. 1. Materialul și metodele folosite în cercetările histo-anatomice În vederea realizării cercetărilor histo anatomice și morfologice prezentate în această lucrare, am utilizat material biologic de proveniențe diferite, colectate în anumite stadii de dezvoltare ontogenetică. Pentru urmărirea proceselor de histogeneză și organogeneză am analizat secțiuni realizate la niveluri diferite prin organele vegetative, atât de la plantule cât și de la planta matură. Plantulele au fost obținute din semințe puse la germinat în serele Grădinii Botanice a Universității " Al. I. Cuza" din lași
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
STRUCTURA ORGANELOR VEGETATIVE ȘI DE REPRODUCERE ÎN CURSUL PROCESULUI DE ONTOGENEZĂ LA Salvia officinalis L. La aceasta plantă am analizat organele vegetative atât în stadiul de plantulă, cât și de la planta matură, la diferite niveluri, pentru a urmări procesul de histogeneză, pentru a surprinde formarea meristemelor laterale și trecerea de la structura primară la cea secundară. Vl.1 Rădăcina cu structură primară are cilindrul central tetrarh, cu patru fascicule de lemn primar de formă triunghiulară în secțiune transversală, ce se ating prin
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
eliptic, cu două concavități laterale (foto 57). Epiderma, scoarța și măduva sunt complet diferențiate; la nivelul epidermei s-au format peri tectori și peri secretori, dar nu s-a declanșat încă procesul de stomatogeneză. În ceea ce privește structura țesuturilor conducătoare, procesul de histogeneză este în curs de desfășurare, iar cel de traheogeneză este abia declanșat; doar în fasciculele foliare structura este complet definitivă. În celelalte fascicule, foarte apropiate între ele, abia se observă câte un vas lemnos cu peretele îngroșat și lignificat. Curând
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
specii de Salvia, numărul fasciculelor conducătoare variază între 3 și 5 (Toma și colab., 1995). Toate fasciculele au structură primară, cu liber format din tuburi ciuruite și celule anexe, iar lemnul, din șiruri radiare de vase separate de parenchim celulozic. Histogeneza limbului foliar (foto 59-64) Primordiile foliare foarte tinere (fig. 10) au formă trapezoidală în secțiune transversală, cu bazele mari față în față. Structura lor este tipic meristematică, formată dintr-un țesut omogen, cu celule izodiametrice, bogate în conținut citoplasmatic (foto
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
se vor divide, formând țesut palisadic la fața adaxială și țesut lacunos la fața abaxială; corespunzător nervurii mediane este localizat cordonul de procambiu, care ulterior se va diferenția în floem la fața abaxială și xilem la cea adaxială. Procesul de histogeneză a limbului foliar se traduce deci mai întâi prin diferențierea epidermei (în care se edifică peri tectori și peri secretori, iar ulterior stomateă, iar apoi a celulelor stratului hipodermic adaxial; acestea, alungindu se treptat perpendicular față de epidermă, formează 1-2 straturi
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
dar și față de componentele self alterate structural-funcțional și care, dacă nu ar fi înlăturate, ar pune în pericol viața organismului. În plus, moleculele CMH sunt implicate în mecanismele de recunoaștere celulară, esențiale în desfășurarea complexului proces al citodiferențierii și în histogeneza și organogeneza din cursul dezvoltării embrionare. O asemenea interpretare privind rolul CMH se bazează pe constatarea că, exceptând eritrocitele și neuronii, antigenele CMH sunt prezente pe suprafața celulelor organismului, funcționând ca niște antigene puternice, de o diversitate enormă, constituindu-se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ci și al derivatelor sale. Această strategie a deplasării activității mitotice, antamată la marile alge și la briofite, se va afirma și mai puternic la plantele vasculare. Edificarea plantelor vasculare plecând de la meristeme. Formarea de organe (organogeneza) și de țesuturi (histogeneza) complexe nu poate fi asigurată de celule meristematice izolate sau grupate Într-un număr mic, ca la alge și briofite. Ea rezultă din funcționarea de țesuturi speciale, numite meristeme. Acestea sunt ansambluri de celule tinere, a căror diversitate de organizare
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
mare majoritate asimptomatice [87]. Simptomatologia poate fi însă prezentă: hemoptizii, dureri toracice. Radiologic apare ca un nodul pulmonar solitar periferic situat în câmpurile pulmonare inferioare, eventual calcificat [152]. Yousem atrage atenția asupra posibilității existenței formei maligne - multipli noduli pulmonari [187]. Histogeneza acestei tumori este controversată. Există autori care prin studii de imunohistochimie pe 8 hemangioame sclerozante au afirmat originea epitelială a tumorii și diferențierea celulară în pneumocite alveolare și bronșiolare [186]. Alți autori însă, pe un studiu imunohistochimic și ultrastructural pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]