41 matches
-
din guano de liliac în Cuba, America Centrala si America de Sud, Africa, Malaezia si Europa, este o boala a tubului digestiv, a plamânilor si, în forma cea mai grava, a tiroidei (forma care este mortala). Boala este provocata de o ciuperca microscopica (Histoplasma sp.) care poate afecta serios omul. In zona ecuatoriala, boala este mortala (în Venezuela) dar, în zonele temperate, boala se manifesta sub o forma benigna (în România). Frecvent, simptomele sunt similare cu cele întâlnite in diaree (la forma intestinala), cu
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
coexistă adesea cu afectări extrarenale (uneori în cadrul unei boli generale, sistemice) (vezi tabelul 1). Tabelul 1: Cauzele NG secundare Infecții Bacteriene: GN post-streptococică, GN din endocardita infecțioasă, lepră, sifilis, tuberculoză etc.; Virale: hepatitice B și C, HIV, Fungice: Aspergilus, Candida, Histoplasma Parazitare: Schistosoma, Plasmodium, Toxoplasma Substanțe toxice Medicamente: săruri de aur, captopril, penicillamină, AINS, litiu Altele: heroină, mercur, solvenți organici, vaccinuri, seruri, înțepături de insecte, venin de șarpe Boli metabolice Diabetul zaharat, amiloidoza, boala Fabry Boli autoimune sistemice Colagenoze: lupusul eritematos
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
neoformans. În situații speciale: infecții cu virusuri imunomodulatoare, reactivare sau infecție reziduală a infecțiilor endemice, disfuncție cronică de grefon, tratamentul tumorilor posttransplant pot să apară nfecții cu o serie de patogeni specifici: P. carinii, zigomicete (Mucor, Rhizopus), hialohifomicoze, micoze endemice (Histoplasma, Coccidioides, Blastomices). Candida sp. Infecțiile cu candida apar cel mai frecvent în prima lună posttransplant și se asociază cu complexitatea actului operator, cu complicațiile chirurgicale și cu dozele mari de imunosupresoare din această perioadă. Sursa cea mai frecventă de infecție
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
analiza LCR este sugestivă pt diagnosticul de meningită dar fără culturi pozitive și fără determinări pozitive pt Cryptococcus. Diagnosticul pneumoniei cu Aspergillus impune căutarea activă a diseminărilor secundare, în special cerbrale prin CT. Coccidioides: determină pneumonie, meningite, infecții musculoscheletale, dermatologice. Histoplasma: poate determina infecții pulmonare, mediastinale, cutanate, septicemii cu însămânțări secundare. Profilaxia infecțiilor fungice are la bază administrarea de antifungice topice sau nerezorbabile în perioadele de imunosupresie maximă. La transplantații care sunt supuși antibioterapiei prelungite, la tratament cu doze mari de
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
de micoze tratate, cu leziuni pulmonare granulomatoase vindecate beneficiază de profilaxie pe viață cu fluconazol sau itraconazol. Tratamentul constă în administrarea de doze mari de Amfotericina B (1 -1,5 mg/kg/zi). Aceasta este activă pe Candida, Cryptococcus, Coccidioides, Histoplasma și Aspergillus. Toxicitatea și intoleranța la formularea clasică a dus la apariția de forme liposolubile de amfotericină. Voriconazolul este o alternativă superioară în tratamentul aspergilozei și are acțiune și asupra speciilor de Fusarium sau Scedosporium, este bine tolerat. Itraconazolul are
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas, Aerobacter, contaminanți nepatogeni, care pot deveni oportuniști invadanți și chiar letali la gazda imunosupresată. Bacteriile anaerobe (bacteroides și peptostreptococii) sunt prezente, adesea în infecțiile chirurgicale, iar speciile de clostridii sunt patogeni ai țesutului ischemic. Unii fungi (histoplasma) și ciuperci (candida, nocardia și actinomyces) dau abcese și fistule ; chiar paraziții intestinali (amoeba și echinococcus) pot produce abcese, mai ales, hepatice. Toate tipurile de microorganisme întâlnite în patologia umană supraviețuiesc și se multiplică în mod normal în diverse rezervoare
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
Micobacterioze atipice (MAC) Pneumonia limfoidă interstițială < 200/mm 3 Pneumonii cu bacteriemie TB diseminată/ extrapulmonară Pneumonia cu Pneumocystis carini Criptococoza pulmonară < 100/mm 3 Pneumonii severe cu Staf. auriu, Pseudomonas aeruginosa, Toxoplasma gondi, Sarcom Kaposi < 50/mm 3 Pneumonii cu Histoplasma, Aspergilus, Candida, CMV Bolile maligne cu manifestări pulmonare în cadrul infecției HIV/SIDA sunt Sarcomul Kaposi, limfoamele hogkiniene și nehodgkiniene, mai rar de tumori bronșice primitive. Pneumocistoza pulmonară este cea mai frecventă infecție oportunistă asociată stadiului SIDA cu imunodepresie severă (LTCD4
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
manifestărilor cadiovasculare asociate HIV/SIDA este deseori neprecizată, dar au fost considerate mai multe mecanisme patogene, de tip imun, toxic (medicamentos), infecțios, carențial (cașexie, anemie, deficit Zn, Se, Fe). Cauzele infecțioase asociate cu tulburări cardio-vasculare sunt M. tuberculosis, Cryptococcus neoformans, Histoplasma capsulatum, stafilococi, CMV, HSV sau chiar HIV. Afecțiunile cardiace asociate cu HIV/SIDA sunt: aritmiile, hipokineziile, dilatația ventriculară, cardiomiopatia dilatativă, pericardita, endocardita bacteriană/ nebacteriană, hipertrofia ventriculară stângă prin hipertensiune pulmonară, moartea subită. Patologia vasculară în contextul infecției HIV Infecția HIV
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
destul de rar la persoanele cu status imunitar normal. În prezent odată cu apariția condițiilor de imunosupresie (SIDA, tratamentul imunosupresor la transplantați, depresia imunitară indusă de polichimioterapia administrată la neoplazici) această afecțiune devine destul de frecvent întâlnită. La persoanele neimunosupresate apar:infecția cu histoplasma;infecția primară progresivă cu Mycobacterium tuberculosis;infecția cu Actinomyces (rară);infecția cu Nocardia asteroides (foarte rară). La persoanele imunosupresate apar:infecția cu Mycobacterium avium - complex;infecția cu Mycobacterium tuberculosis (59% la pacienții cu SIDA). Diagnostic Adenopatia inflamatorie poate fi sugerată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
manifestărilor cadiovasculare asociate HIV/SIDA este deseori neprecizată, dar au fost considerate mai multe mecanisme patogene, de tip imun, toxic (medicamentos), infecțios, carențial (cașexie, anemie, deficit Zn, Se, Fe). Cauzele infecțioase asociate cu tulburări cardio-vasculare sunt M. tuberculosis, Cryptococcus neoformans, Histoplasma capsulatum, stafilococi, CMV, HSV sau chiar HIV. Afecțiunile cardiace asociate cu HIV/SIDA sunt: aritmiile, hipokineziile, dilatația ventriculară, cardiomiopatia dilatativă, pericardita, endocardita bacteriană/ nebacteriană, hipertrofia ventriculară stângă prin hipertensiune pulmonară, moartea subită. Patologia vasculară în contextul infecției HIV este reprezentată
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
a unor materiale sterile: talc, uleiuri minerale, amidon, celuloză, tampoane de vată și care după 2-6 săptămâni de la pătrunderea în peritoneu formează aderențe intestinale prin procese inflamatorii, exsudative și formarea de granuloame. Mai pot determina astfel de peritonite fungii (Candida, Histoplasma), amoeba sau paraziții. Cea mai frecventă este peritonita determinată de Candida care apare la persoane debilitate cu terapie îndelungată cu antibiotice, cu proteze cardiace și alimentați paranteral. Peritonitele terțiare se manifestă la gazde cu imunitate scăzută în momentul când în
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cele de mai sus: 1. Adenopatiile hilare datorate unor afecțiuni inflamatorii: A) Cauze bacteriene: Tuberculoza primară forma manifestă. Asocierea Tuberculoză-SIDA. Pneumonii bacteriene nespecifice: hemophilus influenzae. B) Microorganisme atipice: Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia psitacii. C) Virusuri: rubeolic, mononucleozei infecțioase, varicellei. D) Fungi: Histoplasma capsulatum și Coccidioides immitus. E) Paraziți: eozinofilia tropicală determină adenopatii hilare bilaterale. 2. Adenopatiile hilare datorate unor boli neoplazice: A) Cancerul bronho-pulmonar primitiv; B) Cancer pulmonar metastatic (localizarea primitivă la nivelul gastric, colonului, sînului, uterului, ovarelor, prostatei etc.); C) Leucemii
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
Europa, este Europa, este o boala a tubului digestiv, a plam plamânilor si, în forma cea mai grava, a tiroidei (forma care (forma care este mortala). Boala este provocata de o de o c de o de o ciuperca microscopica (Histoplasma sp.) care poate afect poate afecta serios omul. In zona ecuatoriala, boal boala boal boala este mortala (în Venezuela) dar, în zonele temperate, temperate, boala se manifesta sub o forma benigna (în (în (în (în România). Frecvent, simptomele sunt similare
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
tratament imunosupresor după transplant, corticoterapie sistemică agresivă, SIDA, chimioterapie pentru neoplasm; de asemenea, infecțiile fungice au incidență crescută la pacienții cu malnutriție, diabet dezechilibrat, antibioterapie intensivă, discrazii sangvine, boală Hodgkin, tuberculoză, sarcoidoză etc. [35]. Fungii patogeni primari descriși clasic sunt: Histoplasma capsulatum, Coccidioides immitis, Blastomyces dermatitidis, Paracoccidioides brasiliensis, Sporothrix schenckii; acești fungi sunt dimorfi, prezentând formă de micelii în natură și luând formă de drojdie la temperatura corpului. Fungii oportuniști sau secundar patogeni sunt: Cryptococcus neoformans, Torulopsis glabrata, specii de Candida
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
Mucor și Aspergillus. Rolul chirurgului toracic în managementul micozelor pulmonare este în general diagnostic, însă există anumite situații în care chirurgia de rezecție are indicație terapeutică, iar terapia medicamentoasă este adjuvantă [35, 40]. HISTOPLASMOZA Histoplasmoza este infecția fungică produsă de Histoplasma capsulatum. Acesta este un fung dimorf, fiind prezent sub formă micelială liber în natură și sub formă de drojdie la temperatura corpului. Zonele endemice pentru histoplasmoză sunt America de Nord, regiuni din America Latină și Asia [27]. Infectarea are loc prin inhalarea formei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
este un fung dimorf, fiind prezent sub formă micelială liber în natură și sub formă de drojdie la temperatura corpului. Zonele endemice pentru histoplasmoză sunt America de Nord, regiuni din America Latină și Asia [27]. Infectarea are loc prin inhalarea formei miceliale a Histoplasma capsulatum, iar simptomatologia depinde de cantitatea inhalată și de statusul imunologic al gazdei. Patogenie Histoplasmoza este o micoză a aparatului respirator. Sporii inhalați iau forma de drojdie și produc o pneumonită localizată. Macrofagele activate și limfocitele T capătă proprietăți fungicide
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
corespunzători. Inflamația este intensă și leziunile se însoțesc de necroză de cazeificare. La pacienții imunocompromiși este depășită bariera ganglionară mediastinală, boala diseminează hematogen și prezintă localizări extrapulmonare. Forme clinice și de evoluție. Tratament specific Histoplasmoza pulmonară acută Inhalarea sporilor de Histoplasma capsulatum de către pacienții sănătoși produce forma subclinică, autolimitată, de boală; doar 5% din pacienți prezintă simptome, în special copiii. Inhalarea unui număr mare de spori produce însă forma acută de boală, cu tablou clinic gripal. Radiologic apar opacități hilare și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
capsula. Intervenția chirurgicală este dificilă datorită inflamației intense și a aderențelor care produc hemoragie difuză, existând riscul perforației de organ. Uneori granulomul se poate rupe și cazeumul se împrăștie în mediastin, producând o reacție inflamatorie intensă. Ca răspuns la antigenul Histoplasma capsulatum se produce fibroză intensă cu depunere de colagen în jurul structurilor mediastinale și „încarcerarea” acestora - mediastinita fibrozantă. Cel mai frecvent este afectată vena cavă superioară, dar sunt implicate și căile aeriene, arterele și venele pulmonare, esofagul, mai rar ductul toracic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
ales, la pacienții HIV-pozitivi. Simptomatologia este nespecifică [35]: stare de rău general, subfebrilități, scădere ponderală; pot apare hepatosplenomegalia și adenopatiile periferice. Imaginea radiologică poate fi normală sau cu infiltrate difuze. La orice pacient cu histoplasmoză progresivă trebuie determinați anticorpii anti-HIV. Histoplasma capsulatum poate fi identificată nu numai în spută, lavaj bronho-alveolar sau țesut pulmonar, ci și în fagocitele circulante, în măduva osoasă hematogenă sau în ganglionii limfatici; detectarea antigenului Histoplasma în urină este un test curent [31]. Culturile sunt pozitive în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
difuze. La orice pacient cu histoplasmoză progresivă trebuie determinați anticorpii anti-HIV. Histoplasma capsulatum poate fi identificată nu numai în spută, lavaj bronho-alveolar sau țesut pulmonar, ci și în fagocitele circulante, în măduva osoasă hematogenă sau în ganglionii limfatici; detectarea antigenului Histoplasma în urină este un test curent [31]. Culturile sunt pozitive în peste trei sferturi din cazuri. Evoluția poate fi gravă, cu șoc, MSOF, CID; mortalitatea este de până la 25% [60]. Tratamentul de elecție este amfotericina B, în doză cumulată de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
are efect predominant pe imunitatea celulară este foarte crescut riscul de apariție a infecțiilor fungice și virale. Se pot produce infecții micotice cutaneomucoase, pulmonare, ale SNC sau generalizate în care cel mai frecvent sunt izolate Candida și Aspergillus, mai rar Histoplasma, Criptococcus și Nocardia. Virusul cel mai frecvent incriminat în infecțiile virale apărute la pacienții sub tratament imunosupresiv este virusul citomegalic (CMV), deseori infecția fiind primară, mai rar secundară cu CMV latent ajuns în organism prin țesutul transplantat sau prin transfuzie
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
Rickettsia ● Chlamydia ● Mycoplasma, Ureaplasma I.7. MODULUL MICOLOGIE - 1 luna Tematica lecțiilor conferință (20 ore) 1. Biologia și morfologia fungilor. Clasificare. Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei și fiziologiei fungilor. 2. Genul Candida. Infecțiile candidomicotice. 3. Genul Cryptococus. Criptococoza. Genul Histoplasma. Histoplasmoza. 4. Infecții produse de ciuperci "oportuniste" din genul Aspergillus (aspergiloza) și Geotrichum (geotricoza). 5. Fungii dermatofiți: genul Microsporum, genul Trichophyton, genul Epidermophyton. 6. Agenti antifungici. Antifungigrama. Baremul activităților practice. 1. Diagnosticul de laborator al candidomicozelor. lp 2. Diagnosticul de
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
instruit să semnaleze rapid apariția oricăror manifestări clinice sugestive. Apariția unor simptome ca febra importantă și prelungită, tuse etc. trebuie să genereze o explorare atentă pentru diagnosticul unor infecții intercurente (respiratorii, urinare, colita pseudomembranoasă etc.) sau oportuniste (P. jiroveci, Legionella, Histoplasma, CMV etc.). Este indicată actualizarea vaccinărilor înainte de inițierea terapiei biologice, fiind permise vaccinurile cu patogeni inactivați (antigripal, antipneumococic, antihepatită B), dar fiind interzise cele cu patogeni atenuați (antivaricelozosterian, BCG etc.). În cazul existenței unor leziuni displazice ale altor organe (piele
ORDIN nr. 461 din 18 mai 2010 privind modificarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223124_a_224453]
-
instruit să semnaleze rapid apariția oricăror manifestări clinice sugestive. Apariția unor simptome ca febra importantă și prelungită, tuse etc. trebuie să genereze o explorare atentă pentru diagnosticul unor infecții intercurente (respiratorii, urinare, colita pseudomembranoasă etc.) sau oportuniste (P. jiroveci, Legionella, Histoplasma, CMV etc.). Este indicată actualizarea vaccinărilor înainte de inițierea terapiei biologice, fiind permise vaccinurile cu patogeni inactivați (antigripal, antipneumococic, antihepatită B), dar fiind interzise cele cu patogeni atenuați (antivaricelozosterian, BCG etc.). În cazul existenței unor leziuni displazice ale altor organe (piele
ORDIN nr. 477 din 13 mai 2010 privind modificarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223129_a_224458]
-
Rickettsia ● Chlamydia ● Mycoplasma, Ureaplasma I.7. MODULUL MICOLOGIE - 1 lună Tematica lecțiilor conferință (20 ore) 1. Biologia și morfologia fungilor. Clasificare. Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei și fiziologiei fungilor. 2. Genul Candida. Infecțiile candidomicotice. 3. Genul Cryptococus. Criptococoza. - Genul Histoplasma. Histoplasmoza. 4. Infecții produse de ciuperci "oportuniste" din genul Aspergillus (aspergiloza) și Geotrichum (geotricoza). 5. Fungii dermatofiți: genul Microsporum, genul Trichophyton, genul Epidermophyton. 6. Agenți antifungici. Antifungigrama. Baremul activităților practice. 1. Diagnosticul de laborator al candidomicozelor. lp 2. Diagnosticul de
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]