976 matches
-
și nu cuprindea clauză aquae et ignis interdicțio (în sensul de „proscris în afara legii”). Motivele exilului sunt până astăzi învăluite de mister. Ovidiu însuși scria că motivul ar fi fost „carmen et error”, o poezie și o greșeală. Site-ul Historia tratează acest subiect mult discutat și confirmă lipsa dovezilor ori a mărturiilor privind cauzele exilului, neexistând documente rimase, astfel presupunerea că însuți poetul la indicațiile împăratului ar fi vrut să ascundă motivul real al îndepărtării poetului,bamai mult nechemarea să
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1475319693.html [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
sólo de muros. Sólo de cenizas. —Siempre me desnudás en esta sedalina precaria de mis vísceras. Siempre. No hay pájaro que resista estar colgado de una mocheta, mucho menos escribir una carta con letras mayúsculas; invocar la piedad ante esta historia cruel que vivimos, no debe ser un ejercicio de aerobismo, ni slogan publicitario. El claroscuro del tiempo nos despierta debajo de estas anónimas estribaciones. En la gaveta de la memoria, están inventariados, fósiles y espejismos... Barataria, 2015 fotografie: internet Referință Bibliografica
ERRÁTICAS, RATATE, POEZIE DE ANDRÉ CRUCHAGA, TRADUSĂ DIN LIMBA SPANIOLĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ DE ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1441747112.html [Corola-blog/BlogPost/343271_a_344600]
-
Angerer fotograful capitalei vom afla joi, 6 noiembrie, de la Emanuel Bădescu. Emanuel Bădescu este bibliotecar în cadrul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române. Licențiat în istorie, a colaborat cu peste 1000 de articole la revistele Formula AS, Magazin Istoric, Lumea Magazin, Historia, Descoperă, la Ziarul de Duminică și la multe alte publicații. A publicat volumele 1 decembrie 1918 Alba Iulia-București, Imnurile naționale la români, Bucureștii subt Guvernul Vremelnicesc, Marele foc și alte povești din București. Este coautor al volumelor Scurtă istorie a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/fotograful-ludwig-angerer/ [Corola-blog/BlogPost/93901_a_95193]
-
aceasta, la rândul ei, era principala răspunzătoare de „sănătatea unui om, a unui popor și a unei culturi”. Exemplară, profundă și tulburătoare este argumentația lui din eseul intitulat Despre foloasele și dezavantajele istoriei pentru viață (Vom Nutzen und Nachteil der Historie für das Leben.). Memoria nu ar fi decât un continuum al experienței acumulate în timp de către cei ce au fost, element care, în esență, ar trebui să modeleze tot ceea ce întreprindem, cu noi și pentru noi, în orizonturile viitorului. Mi-
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. by http://uzp.org.ro/despre-educatie-memorie-uitare-et-quibusdam-aliis/ [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
00 Discussions 17.00 More discussions over a glass of Rotenberg wine Friday 25th of May 2012 1st Session Chair: Liviu Rotman, SNSPA, CSIER, Centrul de Studii Ebraice “Goldstein Goren” - Universitatea din București 10.00 Silvia Planas Marce, Museu d'Historia des Jueus i L”Institut d'Estudis „Nahmanides”, Girona: Daughers of Sarah, Mothers of Israel, Jewish Women of Girona 10.25 Minna Rozen, Haifa University: Romanș în Istanbul: Tombstones and Manuscripts Tell the Story of a Jewish Family 10.50
INVITATION TO THE INTERNATIONAL CONFERENCE ON „THE JEWS OF MEDITERRANEAN” de ANDREI OIŞTEANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Andrei_oisteanu_invitation_to_the_int_andrei_oisteanu_1337383776.html [Corola-blog/BlogPost/358830_a_360159]
-
Domnului în primele secole creștine au fost Sfântul ieromartir Dionisie Areopagitul (sec. I), Meliton de Sardes (sec. II), Sfântul Epifanie al Ciprului (sec. IV) și Sfântul Iuvenalie, patriarhul Ierusalimului (sec. V). Mai târziu Nicephorus Callistus va cuprinde în a sa Historia Ecclesiastica o privire de ansamblu și cât mai completă, bine documentată, cu numeroase și pilduitoare învățăminte în sec. XIV. Despre tradiția care a făcut să se nască și să se perpetueze celebrarea Adormirii Maicii Domnului, au mai scris Ioan al
ADORMIREA MAICII DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/15_august_adormirea_maicii_do_ion_untaru_1376537495.html [Corola-blog/BlogPost/366555_a_367884]
-
a documentat serios: Deși foarte tânăr, el (Andreotti) se informase asupra fenomenului și își ridicase mereu întrebări despre sine însuși. Dar nu-și răspunsese decât cu argumente generale. Își spunea că homosexualitatea, ca stare de fapt, este la fel de veche ca historia neamului omenesc. Că a existat în vechea Grecie Elenistică, descrisă fiind de Herodot, Aristotel, Platon, Eschil, sub vechea denumire de “paiderastia”. Cuplurile din Elada, formate din așa-zișii “Erastes” și “eromenos”, au fost subiectul ... (și enumerarea continuă !) Și iată și
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica_margineanu_serban.html [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
Acasa > Literatura > Carti > MARIANA CRISTESCU - HISTORIA HEMOGRAPHICA... Autor: Mariana Cristescu Publicat în: Ediția nr. 1864 din 07 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Termenul din titlu nu știu dacă există în vreun dicționar. Îmi place să cred că l-am inventat eu acum, în urma lecturii celui mai
HISTORIA HEMOGRAPHICA... de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/mariana_cristescu_1454805524.html [Corola-blog/BlogPost/370112_a_371441]
-
Doar Eroii sunt nemuritori. Ei viețuiesc în lumină, acolo Sus, și în adâncul inimilor noastre. Vreți să citiți o carte minunată? Nu trebuie decât să dați filele în continuare! Mariana CRISTESCU Târgu Mureș 1 februarie 2015 Referință Bibliografică: Mariana CRISTESCU - HISTORIA HEMOGRAPHICA... / Mariana Cristescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1864, Anul VI, 07 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Cristescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
HISTORIA HEMOGRAPHICA... de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/mariana_cristescu_1454805524.html [Corola-blog/BlogPost/370112_a_371441]
-
și anarților, de aici cotește stânga depărtându-se de fluviu, și datorită întinderii ei atinge hotarele multor seminții...” , însă prima atestare în limba latină a cuvântului DACIA, indicând țara, provine de la CAIUS PLINIUS SECUNDUS (23-79 D.Hr.) în lucrarea „NATURALIS HISTORIA” , în CARTEA a II-a se referă la așezarea geografică a popoarelor „DACIEI, SARMAȚIEI, SCIȚIEI, a insulelor din PONTUS”. În „GEOGRAFIA” STRABON vorbește despre limba unică a dacilor și geților: „Prin țara lor curge râul MARISOS, care se varsă in
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
este nevoită să-și retragă în interiorul frontierelor oștile. Dacia a continuat să-și ducă existența prin asimilarea colonilor romane de către populația băștinașă. Retragerea cunoscută sub numele de „AURELIANĂ” a stârnit puternice controverse între istorici, unii având drept izvor lucrarea apocrifă „HISTORIA AUGUSTA” a lui AURELIUS VICTOR EUTROPIUS RUFINUS FESTUS, apoi în secolele următoare a lui OROSIUS, IORDANES, au susținut teoria potrivit căreia după retragerea aureliană teritoriul Daciei a rămas „terra deserta”, însă cercetările științifice și numeroasele descoperiri arheologice au demonstrat continuitatea
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
străpunge Terra sunt numite " Coloanele Luminoase", adică „ cardines mundi” , ele fiind două, una la nord - „axa boreala „ și alta la sud - axa australis” . Unde se află această „ axis mundi „ prin care trec "Coloanele Luminoase"? Mai întâi, Pliniu cel Bătrân, în Historia naturalis, ne spune că aceste "Coloane Luminoase"se află în țară hyperboreenilor, în spatele Munților Carpați, în „ fortăreața carpatica”, acolo se află „ tătânele lumii”. Iată de ce consider că numai aici se va putea uni „ramură cu rădăcina” în noul Pom al
ROMANIA ETERNA, ISRAELUL SI GRADINA MAICII DOMNULUI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Romania_eterna_israelul_si_gradina_maicii_domnului.html [Corola-blog/BlogPost/364627_a_365956]
-
și anarților, de aici cotește stânga depărtându-se de fluviu, și datorită întinderii ei atinge hotarele multor seminții...” , însă prima atestare în limba latină a cuvântului DACIA, indicând țara, provine de la CAIUS PLINIUS SECUNDUS (23-79 D.Hr.) în lucrarea „NATURALIS HISTORIA” , în CARTEA a II-a se referă la așezarea geografică a popoarelor „DACIEI, SARMAȚIEI, SCIȚIEI, a insulelor din PONTUS”. În „GEOGRAFIA” STRABON vorbește despre limba unică a dacilor și geților: „Prin țara lor curge râul MARISOS, care se varsă in
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
este nevoită să-și retragă în interiorul frontierelor oștile. Dacia a continuat să-și ducă existența prin asimilarea colonilor romane de către populația băștinașă. Retragerea cunoscută sub numele de „AURELIANĂ” a stârnit puternice controverse între istorici, unii având drept izvor lucrarea apocrifă „HISTORIA AUGUSTA” a lui AURELIUS VICTOR EUTROPIUS RUFINUS FESTUS, apoi în secolele următoare a lui OROSIUS, IORDANES, au susținut teoria potrivit căreia după retragerea aureliană teritoriul Daciei a rămas „terra deserta”, însă cercetările științifice și numeroasele descoperiri arheologice au demonstrat continuitatea
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
nici nu se mai pune problema, doar se știe ce pasiuni fac ei pentru pipoașca Elenei din Troia și, din cauza asta, istoria este oarecum nesigură pe detaliile ei intime, ce vreți, este și ea femeie, precum logica și fizica sau historia umanității. Povestea Adelinei era încadrată în reperele acelei fete bune, gen Albă ca Zăpada, care, dacă nu are norocul să-i apară în viață Făt-Frumos, nu o să fie niciodată fericită. Unde este lupta femeii pentru fericire în acest basm?! Dar
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
ca Zăpada, care, dacă nu are norocul să-i apară în viață Făt-Frumos, nu o să fie niciodată fericită. Unde este lupta femeii pentru fericire în acest basm?! Dar capitolul nu s-a terminăt încă, fiecare sfîrșit este un început, pentru că historia, am mai spus asta, este și ea femeie! Și de cine ne-am agăța noi, bărbații, cu disperare?! Afrodita, gîndindu-se la circumstanțele agravante în care o încolțise vajnicul Vascodagama și la acele clipe în care îl văzuse nu numai dărîmînd
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
du festival”: Ambasada Franței, Institutul Francez, Muzeul Țăranului Român Parteneri: Tiriac Auto, DHL, Fratellini Bistro, Biutiful, Journey Pub, Gatsby, Simbio, Van Gogh, VM- Fontezoppa Eveniment susținut de Europa FM Parteneri media: Media Advertising, Revista Tango/ Marea Dragoste, Adevărul, Dilemă Veche, Historia, Ziarul Ring, Observator Cultural, Șapte Seri, Zile și nopți, AaRC, Casino Life &Business Magazine, News.ro, Ziare.com, Epoch Times, Calendar evenimente.ro, Ziarulmetropolis.ro, Cinemagia, CinemaRX, Cinefan.ro, Liternet, IQAds.ro, Sub25, Pinkstripe, Movienews.ro, Star Filme.ro, Orasulmeu
UN FILM ROMÂNESC ÎN COMPETIȚIA FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE FILM BUCUREŞTI 2016 by http://www.zilesinopti.ro/articole/11924/un-film-romanesc-in-competitia-festivalului-international-de-film-bucuresti-2016 [Corola-blog/BlogPost/98524_a_99816]
-
Duminică pentru asimilare romînească, e cam greu să intre în romîneasca de București. Sursă pentru etimologia „substantivului unguresc“ PURADEL, este probabil Tudor Pamfile, căci așa scrie pe site-ul https://blogulblog.wordpress.com, care a preluat articolul de la http://www.historia.ro/articol.html?artid=4074. Sursă prima a etimologiei pare că a fost Tudor Pamfil. Gelu Duminică dixit: „Pirandi” nu însemnă altceva decât „curva” și te asigur că niciunul dintre organizatorii concursului nu își alegea nevesta de acolo! Pentru femeia
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1471379646.html [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]
-
volumul Teodor Al. Munteanu Popas în timp Editura Convorbiri litereare, Iași 2013 FLORIAN BICHIR pentru volumul „Când satana îți dă târcoale” Editura Agnos, Sibiu, 2013 DIPLOMA DE EXCELENȚĂ „Carte-document” ELENA CHIRIȚĂ pentru volumul „Holocaust. Destine la răscruce” DIPLOMA DE EXCELENȚĂ „Historia” MARIANA CRISTESCU pentru volumul „Pământul care doare - cealaltă Românie” Editura Nico, Târgu Mureș, 2013 DIPLOMA DE EXCELENȚĂ „Altar” CRISTINA NICHITUȘ RONCEA pentru albumul: „Părintele Justin - Mărturisitorul Editura Mica Valahie, București, 2013 Producții radiofonice Premiul I MARIA BULAT SĂHĂRNEANU Chișinău, Republica Moldova
PREMIILE PE 2013 ALE UNIUNII ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1399391863.html [Corola-blog/BlogPost/346989_a_348318]
-
arta și cultura românească să spunem Limbii Române - La mulți ani! Concept și regie Alice Barb Intarea este liberă. Eveniment realizat cu sprijinul Înaltului Reprezentant al Guvernului României pentru Republica Moldova. Partener media principal al evenimentului: ziarul Adevărul Parteneri media: revista Historia, TVR2, București fm Partener: Federația Asociațiilor Basarabene Vă așteptăm cu drag, Echipa Centrului Cultural Casa Artelor Vă așteptăm și pe: Centrul Cultural Casa Artelor Bdul. Mircea Vodă nr. 5 Sector 3 www.facebook.com/CasaArtelor centrulcultural@primarie 3.ro casa
ZIUA LIMBII ROMÂNE ORGANIZATĂ DE PRIMĂRIA SECTORULUI TREI AL CAPITALEI de CENTRUL CULTURAL CASA ARTELOR în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 by http://confluente.ro/centrul_cultural_casa_artelor_1409131110.html [Corola-blog/BlogPost/357330_a_358659]
-
psihologie socială, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981, p.136; [5] Vezi Larousse, Dicționar de sociologie, Traducere : Mariana Țuțuianu, Completări privind sociologia românească: dr. Maria Larionescu, Univers enciclopedic, București, 1996, p.159; [6] Mircea Duțu, Apocalipsa ecologică din Evanghelia lui Ioan, “Historia”, An IX, Nr.96, p.77; [7] Larousse, op.cit.,p.72; [8] Ibidem; [9] Aleksandr Isaievici Soljenițân, Căderea Imperiului Comunist sau cum să reîntemeiem Rusia, În românește de Nina Cantemir, Editura Rampa și Ecranul, București, 1991, p.35 ------------------------------------------ Paul POLIDOR
CÂND TURIŞTII TRĂIESC ÎNTR-O LUME PARALELĂ: CAPE TOWN ŞI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/paul_polidor_1462976235.html [Corola-blog/BlogPost/368466_a_369795]
-
Gabriel Biel, episcopul anglican Wescott ș.a. Rezumativ, Florovsky afirmă că Taina Întrupării nu e un„miracol metafizic”, ci este o „afirmare existențială” ce ține de Biserică și este exprimată prin dogmele Bisericii. Întruparea este plinătatea Revelației și Evanghelia este o „historia sancta”. Moartea pe Cruce este o manifestare absolută a lui Dumnezeu, Pogorârea la iad fiind revelarea adevăratei naturi a Domnului nostru Iisus Hristos, Florosky făcând trimiterea la Cina cea de Taină - Moartea pe Cruce este o Taină -, în viziunea sa
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
e nevoie și de intimitate, ca să-ți mai trăiești viața în conformitate cu tine însuți. P.s. Urmând indicațiile GPS-ului, într-o intersecție din centrul Istanbulului, am auzit un turc mustăcios strigând de pe un scuter încotro merg. I-am răspuns. Care hotel Historia, m-a întrebat într-o limbă română bună, că sunt două... În față și prima la stânga. Avea dreptate. De câte ori vine vorba de turci, îmi aduc aminte de o secvență pe care mi-a povestit-o Vladimir Osiac. După 1990, la
Despre puterea exemplului*, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/despre-puterea-exemplului-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339352_a_340681]
-
Fury Road Documentar de lungmetraj - Amy (Asif Kapadia) Documentar de scurtmetraj - A Girl în the River The Price of Forgiveness Machiaj și Coafura - Mad Max Cântec original - Șam Smith, James Napier (Spectre), "Writing's On The Wall" Scurtmetraj de animație Historia de un oso / Bear Story Scurtmetraj live-action - Stutterer Montaj de sunetMad Max Fury Road Mixaj de sunet - Mad Max Fury Road Cea mai bună coloana sonoră - Ennio Morricone - The Hateful Eight Cea mai bună scenografie - Mad Max Fury Road Cele
Leonardo DiCaprio a obținut Oscarul! Vezi lista câștigătorilor by http://www.zilesinopti.ro/articole/11506/leonardo-dicaprio-a-obtinut-oscarul-vezi-lista-castigatorilor [Corola-blog/BlogPost/100546_a_101838]
-
câteva sate cehești. În Pasajul de la Universitate va fi vernisată expoziția de fotografie „Oamenii și peisajul” a lui Ivo Dokoupil. Vernisajul va fi urmat de o defilare a minorității cehe cântând în costume tradiționale prin Centrul Vechi, până la restarantul La Historia, unde ziua de sâmbătă se va încheia în aceeași atmosferă cu muzică și dans. AGERPRES
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/zilele-cehilor-din-banat/ [Corola-blog/BlogPost/94259_a_95551]