5 matches
-
românești, este, desigur, anterioară cu mult primei atestări documentare cunoscută și pe care o plasăm în a doua jumătate a secolului XV. Devenind moșie domneasca și apoi mânăstireasca, obștea razaseasca se va risipi lesne înainte de secolul XIV, atestate documentar, ulterior, hlize razasesti. Istoria satului este, deci, identică, în linii mari cu cea a oricărui sat de clacași din Moldova, împovărați de obligațiile ce decurgeau din executarea „boierescului”, claca, mereu în creștere din momentul în care cerealele, vitele, devin o constantă economică
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
banii în schimbul moșiei. În anul 1801 moșia Văleni trece în proprietatea familiei Roșca Codreanu ca urmare a casatoriei dintre Ioan Roșca Codreanu cu Ecaterina Jora. În 1837 comisul Gheorghe Roșca Codreanu lasă prin testament toată moșia sa Vălenii constituită din hlizele ei (adică părți din moșie) Dăncenii, Stâlpitura, Ciocârlanul și Sârbii, "să se facă o școală pe moșia mea pentru una sută elevi cari să învețe dialectul latinesc".
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
Pământul acesta cu configurație specifică a peisajului moldav n-a fost în întregime darnic și generos cu cei ce l-au răscolit câteva veacuri de-a rândul. Multe dealuri - Pietrărie, Coasta Morii, Rotărie, Leaua, Dumbrava, Dealul Viei, Dealul Cocoliei, Zarea, Hlize și Pripor - își arată sfidător măruntaiele de piatră, iar altele cu îngăduință au permis șuvoaielor să le desfigureze. Cu toate acestea, clăcașii satului aduși din ținuturile Dornei au îndrăgit cu timpul și s-au legat prin jertfă de sânge de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
falce, din care 79 falce pădure esploatată, evaluată cu lei 158.740 (...). 6) Moșia Vetrișoaia din comuna Vicoleni, fostă a monastirei sântul Sava, În Întindere ca de 695 falce din care 36 pădure esploatată evaluată la 104.307 lei (...). 7) Hliza numită Vlădicuța, ca de 47 falce, compusă din două trupuri separate prin pământul răzeșesc al locuitorilor comunei Deleni, plasa Crasna, evaluată la 12.650 lei (...)”. o. Moșiile ce urmau a fi vândute În județul Tutova Considerând că pentru cercetarea istorică
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Îndeosebi negustorii care nu-și aveau prăvăliile în centrul orașelor cultivau, în cea mai mare parte a lor, un lot de pământ din moșia orașului și aveau și vite. În moșia orașului Bârlad, de pildă, se afla în 1856 o „hliză a neguțitorilor”, adică o porțiune de moșie cultivată de negustori. Este foarte probabil chiar ca unii negustori, și anume cei ce-și transportau mărfurile cu propriile lor vite, să fi cultivat pământ nu numai pentru hrana familiilor lor, ci și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]