190 matches
-
e zăbavă să vorovim fără să spunem nimic. Musai e să-ți spun...?! -Dacă dorești... -Iacă...mă duc în Oltenia să-mi găsesc norocul! -Dar dumneata? -Mă duc în Ardeal să-mi caut sorocul! -Spune așa, omule. Hai să ne hodinim oleacă pe stânca asta că timp avem... -Se spune că vremurile schimbă lucrurile. Dar...realitățile ne spun că noi trebuie s-o facem! -Musai, este cum zici...Dar...drumețule, vorovim, vorovim, cum îi stă bine drumețului, dar nu ne-am
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408021362.html [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
-i goală, fără ea și fără sfârșit. Zmeul își șterge o lacrimă și cere înălțare. Morișca bâzâie înspre depărtarea unde mama plămădește și frământă și face aluat pentru cele mai bune turte din sudul Moldovei de nord. Iar cercul își hodinește raza și vorbește cu ea despre tata, care a fost până la moarte pe jos și s-a întors ca să vadă cât mai are de trăit. Simt așteptarea ei cum mi se suie în suflet și mă roagă s-o iau
Cele mai bune turte din sudul Moldovei de nord by http://balabanesti.net/2013/01/20/cele-mai-bune-turte-din-sudul-moldovei-de-nord/ [Corola-blog/BlogPost/340044_a_341373]
-
pe capul meu. Grijania mă-sii de viață. - Măi, Vasile, mâine când te vei trezi din mahmureală, vei gândi mai pozitiv, nu îți va mai pare dracul chiar așa de negru ca acum. Mai bine te du acasă să te hodini că mâine iar te întorni la pădure și te va durea capul de la beutură. - Mă întorn la dracu'. Mai bine la el în Iad decât acasă să-mi urle în cap... - Lasă, măi Vasile, că te înveți tu cu ele
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
țâââne biciuuu-ntr-o mââână, măăăi... *** Înainte de-a ajunge acasă, am suit dealul până la cimitir. Maica Tița m-așteaptă acolo acum, știu asta, numai că nu-mi mai povestește toate cele. Îi aprind o lumânare lângă cruce. Mai știu și că hodinește împăcată. Nu și-a dat fata de lângă ea, dar eu am plecat din sat, c-așa te duce viața și cântecul. În poartă, mama iese și cu lacrimi în glas mă ia în brațe: - S-o dus și nană Ana
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
conchide: ,,Întâistătătorul Episcopiei Hunedoarei, Preasfințitul Gurie Georgiu, a sintetizat: ”. Rostim și noi, alături de cei doi autori și de toți cei ce l-au respectat, admirat și iubit pe Părintele Vasile Prescure: Dumnezeu să-l ierte și cu drepții să-l hodinească! Nu putem încheia fără a sublinia că, abia acum, înțelegem de ce Părintele Vasile Prescure ne-a încredințat cu mare greutate, după ani de insistențe din partea noastră, inclusiv la Prislop, un riguros și amănunțit istoric al Mânăstirii Sadova (Dolj), pe care
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca by http://uzp.org.ro/nasterea-in-cer-a-profesorului-arhimandrit-vasile-prescure-ucenicul-sfantului-de-la-prislop-arsenie-boca/ [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
se ia bine toate substantivele adunate printre dește și crăpături. Altfel, dorm agitat și visez urât. Mă cam doare. Mă cam ustură. Că-i dată naibii leșia. Gata, mătușile se duc în odăile lor. Bunica, ultima, se duce să se hodinească în chilerul de la vale. Eu și unchiul ne culcăm pe prispă. El, mai ostenit decât mine, începe să doarmă cât ai zice somn. Eu, cu gândul prin poghiazuri și la țâncul pământului singur în hectar, mai am oleacă de umblat
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) by http://balabanesti.net/2012/11/22/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iiiiv/ [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
lingvistice reconstituite (care au fost sau nu au fost, cândva, în uz), un context social necunoscut (netrăit în realitate), dar știut (din povești, legende, hronice). Efecte stilistice de accentuare obține poetul și din exprimări perifrastice (S-a fost pus la hodinitu), din cultivarea apocopei (Cin'le vede, cin'le știe / Dorul meu, de drum truditu'), din reînsuflețirea infinitivului lung în aspect clar verbal ( Duce-m-aș și l-aș aflare; Oi muri și n-oi aflare), din conversiuni (Nici mă brumă
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
și de pisat mălai. Când soțul tău are să vie / Noi două face-vom plachie Cu niște coaste afumate, / De porc, ce-n pod sunt atârnate Și Doamne, bine vom mânca! / Acum du-te și ia furca Și stând ca să te hodinești, / Poți până-n zori să isprăvești Fuioarele de tors. Socot / C-ai să pisezi mălaiul tot Și că sfârși-vei, negreșit, / Și aste pene de strujit. Eu am să mă întind puțin. Ciolanele de-abia mă țin. Cu nunta voastră m-
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Și nu-i o vorbă bună-n cel cuvânt. // Clăcași-s tot aceiași, răstigniți / Pe crucea de țărână a veșniciei; / O clipă au crezut că-s izbăviți, / Că sunt stăpânii holdei și ai gliei. // Dar alți boieri, mai noi și hodiniți, / Pe bani puțini le fur' agoniseala, / Nimic nu s-a schimbat la obidiți / Atâta doar că alții strâng zăbala. Că nu-s mai împărați și proletari/ În lumea noastră? Totu-i o minciună! / Doar cei bogați, egali mi-s și
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
pre¬să¬rate cu mult zacăr. Se scula biata Hobzoaica din viu’ nopțî, frământa aluat, decupa din el romburi, pe care apoi le cresta la mijloc și trecea un capăt prin crestătură, după care le lăsa o țâră, să să hodinească. Apoi încingea untură limpede de porc într-o tigaie și-i prăjea bine-bine scoverzi lui moșu’ Hobza. Deși nu împlinisem încă șase ani când s-a prăpădit, i-am reținut perfect aceste tabieturi ale lui, ca și icnetul acela inimitabil
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
vadă dacă s-a rărițat bine. Lucrară așa până când umbra salcâmului din capul locului se făcu mică de tot.Soarele de deasupra capului ardea, iar boii începură să rabde de sete. -Hooo! Copii mei! Oprim să mâncăm și să ne hodinim nițel. Carol privi alături la vecin. Acesta legase calul de un prun și se odinea la umbră. Apoi dejugă boii și îi mână la fântâna cu cumpănă ce se afla nu de parte.A scos câteva ciuturi cu apă pe
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 by http://confluente.ro/Statuia_din_amurg_al_florin_tene_1329554894.html [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
pe capul meu. Grijania mă-sii de viață. - Măi, Vasile, mâine când te vei trezi din mahmureală, vei gândi mai pozitiv, nu îți va mai părea dracul chiar așa de negru ca acum. Mai bine te du acasă să te hodini că mâine iar te întorni la pădure și te va durea capul de la beutură. - Mă întorn la dracu'. Mai bine la el în Iad decât acasă să-mi urle în cap... - Lasă, măi Vasile, că te înveți tu cu ele
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
bătrân să bem un pahar de țuică. -Mă bucur că vă înțelegeți ca vecini. -De ce nu ne-am înțelege Dorele? Doar aici trăim, împreună. Și la necazuri și la bucurii. -Intră în casă băiatul tati! Oi fi obosit. Te hodinește! -Nu sunt obosit. Am ajuns de două zile în țară. Știi... și dumneata cu secretul militar... Am făcut analizele... M-am odihnit la unitate! -Bine taică! Eram îngrijorat. El a auzit la radio... -...că au murit doi soldați acolo unde
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglanda_a_doua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
împingi de jos spre afară câte una, din când în când, la vedere pentru mine. Ia să ți-o aprind pe asta, pare-se c-o stins-o vântul. - Să-ți fie țărână ușoară, bade Visea, nici nu gândeai să “hodinești” lângă draga ta, Mărioara. Ce-i dacă ai ei n-au vrut s-o dea după tine și-au dat-o după avere? Tot împreună sunteți, asta a fost ultima ei dorință. Puteam eu să mă opun? Ce, eu sunt
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Visul_mihaela_suciu_1347908078.html [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
-meu. Fiul:Că n-o fi măgarul!... Pe măgar îl cheamă Viorel. Vameșul:De unde sunteți dumneavoastră, că aici nu scrie? Tata: Din Fleștenoage suntem. Să trăiți! Vameșul:Vă scularăți cam târziu?! Tata: Nu, șefu, dar venirăm pe jos, și mai hodinirăm pe drum, că e cale lungă și-ți cam ia picioarele. Vameșul:Păi de ce nu venirăți călare pe măgar, amândoi?! Tata: Ehe, ne urcaserăm noi, amândoi, pe Viorel, când plecarăm, dar, pe drum, ne întâlnirăm cu țața Ioana lu’ Pecingine
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1469023373.html [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
de el, că e copilul tău?! Vai de capul tău, maică!” Așa că mă detei jos de pe măgar. Ce să fi făcut? Fiul:Sări-i-ar ochii, de cotoroanță! Vameșul:Și de ce nu-l urcași pe Mărin? Măcar era el mai hodinit. Tata: Ba-l urcai, șefule, trăi-te-ar Dumnezeu! Îl urcai pe măgar și mergeam eu pe lângă ei, dar ne întâlnirăm cu Vasâlca lu’ Brabete și-ncepu să-l beștelească pe fiu-meu:„Dă-te, mă, jos de pe măgar, guguman
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1469023373.html [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
este numele preponderent al oamenilor aici locuitori)...și ne crucim în fața castelului de pe moșia lui Mironescu! și ce alură medievală pe acest domeniu fabulos! și ce straniu fără cusur!...Iată, chiar în acest castel o să stau cu tata, să ne hodinim și să ne adăpostim, mai târziu, peste câțiva ani, când va să vină de la Bârlad, cu pâine în sac, iarna, așa, nu cumva să credem noi, copiii, vreodată, că murim de foame, că părinții noștri, Gheorghe și Rucsanda, nu știu
Ciomege colosale şi gânduri fericite by http://balabanesti.net/2013/01/28/ciomege-colosale-si-ganduri-fericite/ [Corola-blog/BlogPost/339919_a_341248]
-
pre¬să¬rate cu mult zacăr. Se scula biata Hobzoaica din viu’ nopțî, frământa aluat, decupa din el romburi, pe care apoi le cresta la mijloc și trecea un capăt prin crestătură, după care le lăsa o țâră, să să hodinească. Apoi încingea untură de porc lim- pede într-o tigaie și-i prăjea bine-bine scoverzi lui Hobza. Deși nu împlinisem încă șase ani, când s-a prăpădit, i-am reținut perfect aceste tabieturi ale lui, ca și icnetul acela inimitabil
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474996424.html [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
îi spunea lui tatei: -Măi Achime, oprește o țâră oile ca să-i dau țâță lu* Aronică, că i-o fi foame sărăcuțu*, apoi, tata striga la vătaful Vasile din fruntea oilor: -Vasâle, măă..., auz*!? Dă oile pe poiană, să ne hodinim și să îmbucăm și noi ceva și ăsta micu. Vasile fluiera la ceilalți ciobani, să cârmească oile pe poiană, ajutați fiind de Țonțorel, un cățeluș mic, dresat pentru întors oi, tare jucăuș și prietenos cu toată lumea. Era flocos, de nici
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1485590901.html [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
e zăbavă să vorovim fără să spunem nimic. Musai e să-ți spun...?! - Dacă dorești... - Iacă... mă duc în Oltenia să-mi găsesc norocul! - Dar dumneata? - Mă duc în Ardeal să-mi caut sorocul! - Spune așa, omule. Hai să ne hodinim oleacă pe stânca asta că timp avem... - Se spune că vremurile schimbă lucrurile. Dar...realitățile ne spun că noi trebuie s-o facem! - Musai, este cum zici... Dar... drumețule, vorovim, vorovim, cum îi stă bine drumețului, dar nu ne-am
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1409889105.html [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
n-o arunci. Noroc că nu există sevraj fizic. Asta ar mai fi lipsit. Să mă fi durut capul, să fi avut amețeli și stări de rău, fiindcă nu mă mai zbenguiam alandala pe net... Așadar, dacă doriți creieri mai hodiniți și creșterea vizibilă a nivelului de producție la hectar, urmați-mă!
Am promis, am executat, e tare bine! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20850_a_22175]
-
Tatăl ceresc îl întîmpină cu drag, cum fusese și el primit cînd călătorise printre săteni ori îndeplinise rolul de păstor divin: Grăi domn din ceruri, «-Drag boier bătrîn, La masă șezîndu, Șezîndu și rîzîndu, Cu mere jucîndu, Șezi și-mi hodinește Și te veselește!». Sunt aspecte de comportament, cu ducere și cu întoarcere, care apropie pînă la familiaritate chipul lui Dumnezeu din ceruri cu al gospodarului ideal de pe pămînt, ridicat, sărbătorește, de la treapta de om la aceea de domn. Covorul cosmic
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Are-un minteanaș pe trup Din cincizeci de piei de lup Ca cincizeci mai trebuie La genunchi tot n-ajunge. Iară acel mai micuțiu Bat ochii sprâncenele Și părul călcâiele, Cu musteața ca la rac De și-o-noadă după cap. Da hodiniți, boieri mari, hodiniți Da de-afară nu gândiți Că-s plugarii necajiți Și plugarii cer mâncare Boii ne cer parale. Boii de la roate I-am furat azi-noapte Boii din prigol I-am scos din ocol. Ia mai roata măi, hăăi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pe trup Din cincizeci de piei de lup Ca cincizeci mai trebuie La genunchi tot n-ajunge. Iară acel mai micuțiu Bat ochii sprâncenele Și părul călcâiele, Cu musteața ca la rac De și-o-noadă după cap. Da hodiniți, boieri mari, hodiniți Da de-afară nu gândiți Că-s plugarii necajiți Și plugarii cer mâncare Boii ne cer parale. Boii de la roate I-am furat azi-noapte Boii din prigol I-am scos din ocol. Ia mai roata măi, hăăi, hăăi! Plugușorul satiric
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
lângă vatra unde ardea focul. Lângă ea, descântătoarea băga frigarea în foc și spunea: „Ea învârtește frigarea,/ Frigarea învârtește focul,/ Focul încălzește vatra,/ Vatra învârtește fumul,/ Cerul învârtește apa/ Și apa învârtește pe Caraoțchi, împăratul dracilor./ Noi ni culcăm, ni hodinim,/ Tu să nu te culci, să nu te hodinești/ După Ursitul Doinei să pornești./ De l-ai găsi stând la masă/ Cu fată frumoasă/ Să pară că-i o cățea țâțoasă/ Să-i dai sub masă./ De l-ai găsi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]