21 matches
-
biletul la avion și vor ca să nu piardă cursa... Cine e șeful tău, nătărăule? Cum îți permiți să mă acostezi, fără pic de rușine, și să-mi ceri o punga cu bani, pe care... dracu știe unde a pierdut-o hodorogul ăla! Fă pași!... ai înțeles? Șofer, dă-i drumul la mașină! Domnul senator, scrie negru pe alb numărul mașinii dumneavoastră, iar eu trebuie să-mi fac datoria. Adică!... ce datorie, imbecilule, vrei să-ți faci? Îi culeg de pe câmp, îi
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1495253011.html [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
cred? Țâșnește sinceritatea din ochii dumitale ca flăcările din două aruncătoare. SECRETARA: Ai grijă de stingătoare să fie la îndemână. VOCEA SECRETAREI: Și domnul director mi-a spus că am pe vino-ncoace. MUNCITORUL: Ca să vezi. VOCEA MUNCITORULUI: Se pricepe hodorogul la prospătură. VOCEA SECRETAREI: Mai bine ar fi fost ăsta director. Ar fi fost cu totul și cu totul altceva. Dar cine știe dacă odată ajuns director și ăsta... SECRETARA (schimbând tonul): Da să știi că la urma urmei dom
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1449733442.html [Corola-blog/BlogPost/369842_a_371171]
-
din ochii dumitale la fel ca flăcările din două aruncătoare. Secretara: Daa? Ai grijă de stingătoare să fie pe la îndemână. Vocea secretarei: Și domnul director mi-a spus că am pe vino-ncoace. Muncitorul: Ca să vezi. Vocea muncitorului: Se pricepe hodorogul la prospătură. Vocea secretarei: Mai bine ar fi fost el director! Ar fi fost cu totul și cu totul altceva. Dar cine știe dacă odată ajuns director și ăsta... Referință Bibliografică: O scenetă banală / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_sceneta_banala.html [Corola-blog/BlogPost/357102_a_358431]
-
bătrân, care abia se mai ține pe picioare lângă mine. Și nu mă ridic. Și eu sunt obosit. Vin de la muncă sau ori de unde voi veni. Este treaba mea. Eu l-am găsit liber când am urcat în mijlocul de transport. „Hodorogul” acesta să stea în picioare, cine-l pune să călătorească când eu vin, de unde vin? „Bun simț”, zâmbesc. Ce este acela bun simț? Demagogie. Într-o zi am urmărit o scenă. O tânără cochetă, cu un aer nemărgint de intelectualitate
VORBIND DESPRE LUME... de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Vorbind_despre_lume_.html [Corola-blog/BlogPost/372642_a_373971]
-
peste 10 ha, de statură mijlocie, robust, activ în dezbateri, 3. Vladislav Ianăș Șofrone, cu averea puțin peste 10 ha, combativ în dezbateri, 4. Stoica Vasile Petru, cu averea cca.10 ha, necombativ în discuții, 5. Frații Petru și Ianăș Hodorog (tot vladislavi) cu averea până în10 ha, foarte combativi în discuții, 6. Crăciunescu Iacob Barb (averea peste 10 ha), om harnic, tăcut, negustor, întreprinzător (deportat la Canal în timpul dictaturii comuniste), 7. Popescu Mihai Mălăoni, cu averea peste 10 ha, mare
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
zveltă și frumoasă cum era ea fată nemăritată. Și dacă o fi așa, tare aș vrea să-l dregem și noi pe moș Gheorghe. Măcar acolo cât de cât! Aoleu, fată, dar rău ți-a mai luat și ție mințile hodorogul ăsta! Lasă-l, Doamne, iartă-mă!... Că și moartea e tot viață! Se îndreaptă el singur, acolo, pe lumea ailaltă! S-o îndrepta, nu zic nu, numai că eu vreau să-l văd aici, pe pământ, măcar o zi, tânăr
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]
-
împăiați. Iar când vorbesc, îmi îngheață apa în găleată. Moș Gheorghe zicea că îngheață și când spui dumneata câte una mai gogonată... Fii-ți-ar moșu-tău al dracu! Că mi-ai împuiat capul cu el. Când o cauți, la hodorogul ăsta, peste gard. Știe să facă păsat cu jumări din găleata cu untură...Ți-am mai spus, dar văd că n-ai prea băgat la cap! I-auzi! Ca să vezi și tu! Fie-ta! Acum, are și curaj, că e
Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
Mi-o spune, în fiecare seară, ca să adorm. Și ca să visezi frumos. Eu visez doar ziua, când îmi spune moș Gheorghe bazaconii de-ale lui. ...Cu baba, cu moșul și cocoșul, cu răzbelul... Războiul, fată! Aoleo, numai prostii înveți de la hodorogul ăsta și mai zici să nu-i rup oasele. Iuuuu și bum! zicea moș Gheorghe. Ghiulelele de tun. Apoi, trrr, trrr, poc, poc! -pistoale. De ce nu mi-ai cumpărat și mie unul? Pentru că fetițele se joacă mai mult cu păpușile
Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
dar nu e moș Gheorghe. Ca să-l trag de mustăți. ...Și el să mă pupe pe năsuc. Vrei să îl luăm cu noi? Ptiu! Deocheto! Bată-te norocul să te bată! I auzi, a focului, îi arde de pupat! Iar hodorogul ăla... De-aia, într-o zi, am să-i sparg capul! Cu măciuca! Să se sature! Mamă! Da, ce ți-a venit pe bietul om? Să lase fata în pace. ...Că-i spune numai prostii! Bazaconii, mamaie! Bazaconii... Cică o
Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
Gogoașă sărutând locurile pe care tocmai călcaseră papucii ei. Eu trec din când În când pe la Dagdelinis să mai sporovăim. Gogoașă pretinde și el că e mare prieten cu Diogenis. Într-o duminică eram tustrei la el În tindă. Face hodorogul ce face și-l trimite pe grec În pivniță să scoată niște vin. Din curte venea miros de iasomie, miere și scorțișoară, semn că prin preajmă trecuse ori se afla cea mai frumoasă zămislire a firii - Marianti. Moșul cu sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
întemeiată. Dar ce contează cînd rachiul este băut pe căldură? Cucoana Anica chicotea și chiar punea mîna pe piciorul lui Musolin, așa, mai pe sus. Îndrăzneț unul, îndrăzneț și celălalt pînă ce n-au mai putut răbda și au oprit hodorogul de camion. Habar n-avea cucoana Anica de forța de strîngere a lui Musolin ăsta. Deci cînd a încleștat-o Musolin și a strîns-o a scos doar un "au" și s-a prăbușit într-un leșin aproape mortal. Cucoană, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
computerizate, fără nici o minune sau vrăjitorie, bătrânul reuși să construiască un depozit de speranțe. Acum îi mai trebuiau doar niște tineri care să vrea să-și depună speranțele. Dar tocmai partea asta se dovedi neașteptat de grea. Ce tot bălmăjește hodorogul ăsta despre speranță?", își băteau joc tinerii, ,noi vrem distracție, vrem extaz, și încă fără oprire; mai bine ne-ar garanta că ajungem la pensie, decât să ne ia speranțe pe care nu le avem!" Cum tinerii nu aveau, se
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
și o cizma în c... - Cum te cheamă? - Leanca! - a răspuns, si, săracul, de frică, a scăpat o b... - Leanca și mai cum? - Leanca ș-atât! Dumnezeu să mă ierte! - Pământ ai? - N-am! Dumnealui știe! Sunt sărac, domnule! - Minți, hodorogul dracu ce ești! Din ce trăiești? Mănânci coji de copac? - Mămăligă, de pe unde apuc și eu, Doamne, iartă-mă! - Care va să zică, milog? l-a repezit Rublea și i-a înmuiat degetul în cerneală, apoi l-a pus pe hârtie. - Ieși, neghiobul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
grămezile de scrum imitau formele, umpleau jertfelnicele, imitau mormintele, grămezile de scrum împrăștiau pe toată valea Bârgăului putoare. Până în vârful muntelui se ridicau nori groși de păcat. L-a bătut Dumnezeu. Și-a meritat moartea. Pe toți ne-a necinstit hodorogul, pe toți ne-a vândut și ne-a cumpărat după cum îl ținea chimirul. L-au ajuns blestemele noastre! Doamne, pe ăsta nu-l aduna la sânul tău! Lângă clopotniță, maiorul, învelit cu o pătură, părea ostenit după o zi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de nămol la Techirghiol, pe plaja nudiștilor. Purta barbă, mai degrabă arăta a rocker decât a popă. Multe s-au auzit despre popa-starețul, dar nimeni nu a avut curajul să deschidă gura. Avea bani să cumpere carne după pofta inimii. Hodorogul prefera fibră bine coaptă. Părinte Visarion, acelea de liceu nu cunosc meserie. Este una, Cleopatra, la hotel "Speranța": aere de franțuzoaică, face sport, mănâncă fructe de mare, bea șampanie și smotocește pula mai ceva ca ghițălu țâța vacii. Pe ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
25 au rămas 20. Părintele stareț își relaxa hoitul într-un sertar confortabil de morgă (nu avea pe nimeni în lume), posibil urma să fie topit în crematoriu, posibil îl vor tranșa studenții de la chirurgie (așa viață așa moarte!), stârvul hodorogului nu merita un bulgăre de pământ negru în gură. Părintele econom, cenușă sub o grindă arsă pe jumătate; în zori a plouat, funinginea inimii i-a curs la vale; până spre seară, cărări de furnici conturau nimicul, câteva vertebre și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Era el, Ion Schipor, umanist, dar și eu îmi depășeam condiția umană lucrând asupra mea însumi cu scopul de a mă perfecționa în relațiile cu semenii, nu-i așa? Tipul sosit la măsuța noastră, pe nume Anatol Beldeanu 12, era hodorog de-a binelea trebuie să fi avut pe puțin cinzeci de ani. Dar Ion Schipor îl trata de la egal la egal. Sau, mai exact, se tratau reciproc ca și cum ar fi fost de-o vârstă... Anatol ăsta purta sacou și pantaloni
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ce chelfuiseră, într-o mansardă a Palatului Primăverii, îngăduindu-le musafirilor, cum erau ei atât de pătimași, pe aici, în Balcani, să-i sărute piciorul ori să-l pupe în fund, până când, e drept, se cam întinseseră. Dar și alălalt, hodorogul, Șeful Statului, Ceaușescu, mai plin de pete de ficat pe față decât o gărgăriță de buline, pe spinare, simțise ceva și-l chemase, la ordin, pe Spiridon, să verifice cu ochii lui ce-i cu hărmălaia aia și să-i
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
el a ieșit, în mare viteză, și rapidul internațional INTERSITI. Impactul frontal a fost fatal pentru motocicliști. O jale mare a cuprins lumea. Dar, ce folos? Vorba unuia: Jalea cu jalea și morții cu morții! Bomba de miere Un miliardar, hodorog și tâmpit, cu o curvușcă, abia ieșită de pe băncile liceale, printrun gest cât o furnică, au iascat o furtună cât un elefant, în imensul pahar cu apă, al societății românești contemporane. Nefericirea tuturor a făcut ca cei doi să se
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Ce poftiți de la mine? Țăranii, care se liniștiseră o clipă, porniră din nou să țipe într-un cor infernal: ― Să pleci de aici!... Nu mai vrem învoieli!... Lasă moșia, don' colonel, că-i a noastră!... I-uite cum ne înfruntă hodorogul!.... O să-ți dăm bătaie!... Ne-ai înșelat și ne-ai jupuit destul!... Pămîntul!... Pămînturile!... Pământul nostru și munca noastră! Bătrânul Ștefănescu privea și asculta cu o față prietenoasă, ca și când oamenii I-ar fi hiritisit. Apoi, când se mai potoli puțin
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vedem dacă m-a uitat..." Pe urmă aduse vorba despre Jenică, ocărîndu-1 c-a fost o lichea și s-a purtat ca un ordinar, că într-o bună zi n-a mai dat pe la ea și i-a trimis pe hodorogul de tată-său să-i notifice sfârșitul aventurii. Ce mai faier le-a tras ea tuturor, n-o să uite nici în cer!... Mimi, sărăcuța, nu l-a putut suferi de la început pe Jean, că i s-a părut antișat de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]