148 matches
-
în bucătărie,/ fiul meu se ceartă cu nevasta// pactul cu demonii/ sigilat în zori cu ceară din soare,/ rupt de cornul lunii pe înnoptat// cu fruntea rezemată de trupul zilei/ un nebun mîngîind o statuie,/ alături, orbul își sună/ flașneta hodorogită// trădările, entuziasmele,/ zgrunții secundelor,/ delirul, lehamitea,/ respirația îngreunată,/ apăsarea din stînga,/ craiul de tobă e îmbrăcat, pentru repetiția/ la marea ceremonie// în bucătărie, mai multe persoane/ binevoitoare/ se ceartă cu privire la reguli// Saltul în Lethe/ se cere făcut cu grație..." (ibidem
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
dicționare” (Bîrfind ca filosofii). Nimic din ce ar putea fi relevant posturii revoltate a poetei nu scapă ochiului d-sale. Sub aciditatea consemnării putem desluși liniamentele unei micromonografii. Murdăria postcomunistă figurează fără complezențe: „După-amiază de joi în orașul Craiova./ Tramvaie hodorogite, primari bolșevici,/ muște zămislite în grajdurile lui Augias” (Craiova. 40 de grade la umbră). La fel sărăcia adiacentă, adnotată cu o ironie patetică: „No, man’s land: dau un regat/ pentru o leafă de poet/ la primărie, pentru un bilet
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
repartizați pe alei, scări și balcoane și, normal, nici unul nu era mulțumit, astfel că se încinsese o dispută sub formă de lătrături de parcă ar fi început o nouă împroprietărire post-decembristă. Dinspre micul ecran se revărsau spre noi ritmurile unei muzici hodorogite care completau peisajul acustic în mod ideal. Și, deodată, un Jolly-Joker cu niște flenduri în loc de pantaloni, zice cu voce de Alla Pugaciova proiectându-și spre eternitate celebrul Arlekino: - Și-acum, regina muzicii ușoare! Dacă aveți întrebări, trimiteți-le prin SMS
Regi, regine și căldură... by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13581_a_14906]
-
ca fumul jertfei lui Abel, dansuri țepene, de aritsocrați fără suită, și mișcările agile ale unor fetișcane care știu să desfacă picioarele mai lesne decît se revarsă cîntatul cocoșilor în răcorile dimineții, vai e groaznic de cald în acest autocar hodorogit, mi-e sete, intră și praful aici, mi-e sete, oare cîți kilometri or fi pînă la Arcuș, mi-e sete, mi-e sete, mi-e sete, mi-e sete... apoi vin cu toții, în răcoarea medievală a sălii, vine și
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
flacără de oxigen; un mic patron al unui atelier, pierdut în mahalalele mărunte ale periferiei. Crăpase în gospodărie un cazan, cîrpit de mai multe ori de savanții reputați ai meseriei și mă apropiam de iarnă cu mașina de apă caldă hodorogita. În sudura e ca și în literatură. Mării cîrpaci cu firma, de cum le dai o treabă pe mîna o strică". Mai mult, autorul Florilor de mucigai jubilează la gîndul unei deșchideri a meșteșugului stăpîn pe șine către asceza, iubire mistica
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
căi ferate într-o serie de societăți comerciale va fi avut vreun efect asupra cheltuielilor sau a numărului de personal angajat. Dar, din punctul de vedere al călătorului, reforma se înfățișează ca aceeași Marie cu altă pălărie: aceleași trenuri insalubre, hodorogite, cu geamuri murdare, neîncălzite iarna și neventilate vara. Vara, efluviilor pestilențiale ale vagoanelor (atît în grupurile sanitare cît și în compartimente) li se adaugă - după ani întregi de modernizări succesive și de miliarde aruncate în vînt - eternul fenomen de șine
Praf în ochi by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/16747_a_18072]
-
decît partidul său. Or, lucru bine știut, PDSR nu e un partid de oameni săraci. Și mă îndoiesc că atunci cînd se duc la întîlniri cu alegătorii, fruntașii PDSR-ului îmbracă haine rupte în coate sau circulă cu mașini Dacia hodorogite. De fapt, și dl Iliescu și partidul său și-au început campania de recîștigare a voturilor pierdute încă din 1997. Și asta fără a folosi o strategie foarte savantă, ci speculînd fiecare greșeală de guvernare sau măsură nepopulară a actualei
Ce mai zic sondajele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16760_a_18085]
-
România. E greu de dovedit că Iliescu și acoliții săi au știut de la bun început ce fac. Dar e dincolo de orice dubiu că știau unde să ne ducă: într-un liman al exasperării și disperării, într-un port cu vapoare hodorogite, unde pirații nu au altceva de făcut decât să ia hainele de pe noi. Cu neînsemnate excepții, oamenii cu bani din România acestui moment provin din rândul nomenklaturii și securistimii protejate de Iliescu. Li s-au adăugat șpăgarii și escrocii din
Eu cu cine votez?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8438_a_9763]
-
criteriu e apreciată. Pe atunci, poezia trebuia musai să fie "soft", cum i se dezvăluie poezia lui Dosoftei, simplă, "naivă și fără pretenții, moale și netedă", "cu încheieturi socotite", nu ca o poezie a lui Iancu Văcărescu, "aspră și cioturoasă", "hodorogită". Încât îți vine să crezi, din perspectiva actualității, că versurile Văcărescului sunt cele demne de luat în seamă. Un poet necunoscut (Daniil Scavinschi) și Alexandru Donici ar face parte din ramura causeriilor biografice... sainte-beuviene. De mult nu mai e un
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
apropiindu-se de autobuzul din care coborîseră aproape toți călătorii. Ilinca se îmbrățișa prelung cu mama ei, apoi porniră amîndouă spre casă rîzînd de un călător beat, care căzuse în șanț și tot mai continua să cînte cu o voce hodorogită "Lume, lume...". Salut, Ilinca, și bine-ai venit! strigă Virgil îmbujorat și-i întinse mîna. Sărut mîna, tanti! Și, scoțîndu-și șapca, se aplecă foarte reverențios să sărute mîna mamei Ilincăi. Să fii sănătos, Virgil, răspuse ea retrăgîndu-și mîna. Lasă, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
a strigat către ăia din sufragerie, trebuie să mergem! De parcă ar fi urmat să Îi ducă la groapă. S-au ridicat cu toții, cineva a oprit muzica, și-au golit paharele și au ieșit unul câte unul afară, unde un camion hodorogit Îl aștepta doar pe Matei. Țiganii au Înșfăcat sicriul și l-au trântit În camion. Cortegiul s-a pus În mișcare tăcut, Înaintând muribund către cimitirul din apropiere, care Își Înfipsese rădăcinile, ca o caracatiță macabră, În liniștea nesfârșită a
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
-s indienii. — Ba nu, l-a corectat Nea Nebunelea. Ăștia-s numai fiorii de febră ai lui Mozol, bășina neagră a negrului Satan cel ranchiunos. Și când mașinile de poliție ne-au flancat și ne răcneau nu știu ce printr-o portavoce hodorogită, le strigam și noi „Huo, ranchiunoșilor“, iar Găinaț a propus să urce pe acoperișul tramvaiului și - din mers - să slo bo zească peste ei un jet de chișat cosmic. Nu fă asta, i-a strigat Nea Nebunelea. O să ți vină
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
foc se despică de la fulgerul ceresc Și în fonta împovăraților nori Aspru, strunit, prin negură privea La trupul rătăcitului ce se covrigea-n nisip, Greul ochi al Stăpânului - Adonai. Țin minte totul: jelirea râurilor Babilonului Și scârțâitul de care, și hodorogitul cotigelor, Și fumul, izul greu din băcănia tatălui meu - Gutui, halva, usturoi și păpușoi, - Unde eu păzeam de mâinile țăranilor Mucegăite cornuri și pește uscat. Eu, Dovid-Ari ben-Meir - Vinul ce a tot fiert în lung de mii de ani - Mă
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
inclusiv pe subsemnatul - să remarce simțul auditiv al tânărului autor. E o ironie a sorții, fiindcă scriitorul cu pricina, în carne și oase, are o infecție gravă prin care "urechea se înfundă și supraviețuiește doar un zgomot insalubru de butoi hodorogit". Internat în spital pentru tratament, el se amuză amar de cronicile literare care tot pun accent pe auzul lui. În același timp, dialogurile dintre vecinii săi de salon sunt captate în timp real și proiectate în pagină cu aceeași finețe
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
de sărbătoare. Soarele de toamnă, cumpătat și veșted, împrăștia lumină caldă și plăcută." Asistăm la un spectacol care parcă ar veni dintr-o nuntă eminesciană: ,Acuma dinspre Jidovița și dinspre Săscuța, trăsurile uruiau mereu pe Ulița Mare. Calești frumoase sau hodorogite, înălbite deopotrivă de praf, briști ușoare, docare iuți, cupeuri grele aduceau domnimea, pe când țăranii de pe departe sau mai cu stare veneau în căruțe acoperite cu scoarțe pestrițe..." Nu se poate, nici la Eminescu, dar nici la Slavici sau la Coșbuc
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
putem pleca așa... Peste un ceas, totul era curățit de glodul adunat și puteau intra în târg ca niște oameni gospodari ce erau. Târgul i-a primit cu o mutră posomorâtă. Părea gheboșat sub apăsarea norilor adunați deasupra lui. In hodorogitul carelor grele, au intrat pe ulița magaziilor lui Aizic. Să vezi ce ochi are să facă Aizic când ne-o vedea. Uite că ulița îi goală - a deschis vorba Pâcu. Cine îi nebun ca noi să umble cu încărcătură pe o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
facem pocinogul cocoșului lui Dumitru - a propus Pâcu, în râsul somnoros al cărăușilor. Numai să te audă baba mea și ți-ai găsit nașul, Pâcule - i-a pus în vedere moș Dumitru. Amiaza i-a prins intrând în târg în hodorogitul carelor. Spre surprinderea cărăușilor, Aizic îi aștepta la poartă. Bine ați venit, gospodarilor! Să știți, oameni buni, că am presimțit eu venirea voastră. Cum așa, jupâne? a întrebat Pâcu. De dimineață mi s-o zbătut ochiul drept și Rifca mi-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vreodată vreo veste din lumea celor vii și în aerul căreia plutea o jale adâncă, amară și de nelecuit! Ei bine, exact în acest locaș, așezată pe un scaun tare și uzat, în fața unui birouaș îngust, foarte vechi și tare hodorogit, lucra în fiecare zi, de mai bine de douăzeci și cinci de ani, Adriana, angajată a Poștei Române. Adriana era o femeie aparent banală, o femeie pe cât de nebăgată de seamă, pe atât, totuși, de interesantă! La o primă vedere, aceasta părea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
orice șansă, chiar de prima himeră care îi apare în cale. Lasă pasărea din mână pentru cea de pe gard. -Și totuși, domnule profesor Nabu, de ce atâta moarte în cartea pe care ați publicat-o? - răsună la nesfârșit, ca un ecou hodorogit, întrebarea. Răspunsul meu nu putea fi decât mai mult sau mai puțin evaziv: Ca să fie mai tentantă căutarea vieții, doamnă scumpă. Ca să vedeți că, fără moarte, viața ar fi o gogoașă goală pe dinăuntru. E o temă a romanescului în
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ar fi, Mitruță, dar - cum ai spus tu - să-i vedem întâi la lucru și pe urmă stricăm o vorbă cu Aizic... Printre râpile din mijlocul pădurii, răsuflarea grea a boilor se auzea ca foiul covaliului de la Podul Trestienii, iar hodorogitul carelor goale părea un tunet ce prevestește o ploaie de vară... Se apropiau de locul încărcării. Cărăușii călcau alături de boi. Se auzea câte unul îndemnându-i cu vorbe frumoase: „Haideți, băieții tatii! Dacă sunteți cuminți, la sosire beți apă pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
a trimis? mai reuși să adauge înainte să aibă marea revelație și firișoarele de transpirație să înceapă să-i inunde pielea datorită unei presimțiri sumbre. Pe vremea aceea nu aveai barbă, Părințele, și nici vocea nu îți era așa de hodorogită, ce să i faci, unii îmbătrînesc într-un an cît alții în zece, dar ca să ți-o spun pe aia dreaptă să știi că și pe mine m-au cam lăsat balamalele, noroc doar cu drăcușorul de care-ți ziceam
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
bunicilor, pensia alimentară venise cu regularitate prin poștă și bunica Îi punea ,,la ciorap,, cum Îi plăcea să spună, pentru ,,zile negre,,. La un moment dat banii nu au mai venit. Într-o dimineață bunica s-a urcat În autobuzul hodorogit care lega câteva sate și comune, de Grota cu Trandafiri. Se Îmbrăcase ca de sărbătoare, avea părul strâns la spate Într-un fileu croșetat, așa cum poartă balerinele, iar la reverul unui pardesiu de culoarea frunzei de nuc pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de tutun și o bucățică de hârtie, o țigară. Într-un târziu, după ce a răsucit hârtia și a trecut limba peste micul sul, ca să o poată lipi, o aprinde și trage cu nesaț fumul În plămânii lui intoxicați cu tutun, hodorogiți. -Ascultă nerecunoscătorule, bășinosule, ucigaș de timp, omorâtor de muște, fiară de maidan, nici acum, după atâția ani de scormonit gunoaiele Împreună, nu ți-a intrat În cap că noi nu suntem la fel? Am acceptat din milă să Împart cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Și groaza lui imediat ce și-a eliberat mîneca din strînsoarea degetelor firave, pe care nu le-ar fi putut bănui de o asemenea forță... Zgomotul cu care ușa mare, încărcată de fier forjat, a căzut în urma sa... Fuga spre tramvaiul hodorogit, amestecul printre oameni, gîndul că e urmărit, că va fi prins de umăr, iar mai apoi, după ce tramvaiul a întors la capăt și el, ultimul pasager, a scos bilet din nou, sentimentul ușurării, fericirea că nimic din teama lui nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
primele foci care-și ițiseră capetele curioase lîngă prova, iar glasurile lor răgușite răsunau În zori de-a drepul magic, Însoțite de zgomotul ritmic al vîslelor care loveau traversul, de clipocitul apei, de tînguitorul scrîșnet scos de corpul șubrezit al hodorogitei baleniere. Ajunși la mal, cei cinci bărbați traseră barca pe nisipul moale, Își azvîrliră pe umăr cîteva butoiașe de lemn și puseră mîna pe cîte o pîlnie și pe un ibric ciobit de alamă. Apoi, glumind Încă, Împingîndu-se și rîzÎnd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]