617 matches
-
că ai și dreptate. Cu alte cuvinte, fiecare la casa lui și mâine, când rugina toamnei se va încălzi sub razele soarelui - îngăduitor încă - să pornim din nou la drum. Altfel nu ne mai stă bine numele sau renumele de „Hoinari în jurul Iașilor”, care până acum încă ne mai aparține... Dragă vere, cred că ai dreptate. Ca atare, duși ne cheamă! Coborâm cu pas măsurat, fiindcă se știe că urcușul îl faci cu inima, iar coborâșul îl faci cu genunchii. Când
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în cale? Păi când mă gândesc la documentele descoperite de tine aici, pe moșia „Nebunei” ,apoi la Crâșma „La Doi Peri”, unde cred că musai și-au făcut cale și știi tu cine... Cine? Păi cine alții dacă nu neobosiții hoinari Creangă și Eminescu? Apoi acolo era loc unde să pârpălească și o halcă de pastramă pe un hârb de strachină, că de vin nu se poate spune că duceau lipsă. Beciul adânc din fundul curții adăpostea butoaie pântecoase pline cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
că ei sunt semnalați în sudul Moldovei, apoi dincolo de Nipru, indică faptul că duceau o viață seminomadă sau nomadă, ca și cumanii. Dealtfel, numele lor sugerează această viață nomadă, care înseamnă a pribegi, a rătăci, așadar o populație de pribegi, hoinari. Faptul că se aflau în compania cumanilor și predilecția lor pentru zonele de stepă din nordul Mării Negre, care la începutul mileniului II erau locuite de populații turce, duce la concluzia apartenenței lor la familia popoarelor turanice.22 Simbioza româno-pecenego-cumană Cele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
aprobarea bisericească, dar va trebui să te miști repede, altfel lucrarea va să rămână în plumbul tipografiei. Mulțumesc, Mario. Voi putea oare vreodată să-ți înapoiez marele devotament dublat de afecțiune? Fără de tine n-aș fi fost decât un câine hoinar. Te rugasem să te odihnești, să întrerupi truda măcar câteva ore pe zi; mi s-a spus că te vaieți în somn. Ai nevoie cumva de un spițer? E vorba de sciatica mea, de-aia mă vaiet, iar încheieturile nu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
largi semnificații de singurătate, în noua carte, câinele sau câinii hărțuiesc în permanență, stare mai dură decât pânda, pentru că ei acționează și distrug. În alte ipostaze câinele își ascunde puii prin râpele vieții sau moare de plăcerea de a fi hoinar și, ca în primul volum, câinele este sufletul vânătorului. Universul este livresc în "Fals tratat de vânătoare", poetul este retoric și obosit; spațial este pădurea, un fel de Arcadie, castelul devine casa preotului, iubita pe care o adoră are părul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
singu rătate... "Rar da pe acasă. Cînd îl hîtcîia conu Gheorghieș, sta la stînă. Era, la stîna lui Eminovici, un cioban bătrîn, Ion Ciornei, care spunea povești frumoase îmi spunea bătrînul Dumitru Gireadă, în iunie 1839 dar mai mult umbla hoinar prin pădure. Era pădure frumoasă, pe atunci..." 30. "Scump la vorbă, mergea totdeauna privind în pămînt, cu capul puțin aplecat în jos și mai totdeauna gînditor" observa fratele său Matei, care avea pe atunci aproape șapte ani. El se izola
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cea katabasică. Pentru că doar amândouă fac posibilă consacrarea, adică, în termenii poetului, "puterea de a divina", Împlinirea tainei. Dar despre "divinele secrete care'mi dau de știre:/ eu sunt,/ suntem/ isvorul și oceanul/ adâncurile-unui mare vid/ pe care îl străbat hoinar...", cu siguranță că cel care aude Lumina din adâncul clopotului va mai da mărturie și în viitor. Referințe critice (selectiv): Laurențiu Ulici, în "România literară", nr. 27, 5 iulie 1979; Nicolae Ciobanu, în "Luceafărul", nr. 27, 7 iulie 1979; Ion
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de două viziuni distincte, dar care provin dintr-o aceeași temă, confruntarea își păstrează valoarea sa demonstrativă. De fapt, povestea lui Claudel e împărțită în trei timpi: chemarea, puterea și gloria, martiriul. La început, un adolescent vagabond numit Simon Agnel, hoinar, instabil, descoperă dintr-odată că i-a fost dat un destin neobișnuit. Simte că este așteptat de întregul popor care nu mai suportă inerția, mediocritatea și banalitatea cotidiană: "Mi-a fost hărăzită gloria, o glorie severă, potrivnică lacrimilor, femeilor și
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
magiei 202, arată că magicianul, de exemplu, trebuie să posede o serie de calități fizice, profesionale. Cercetările etnologice și antropologice atestă că cei mai predispuși spre actul magic, divinatoriu sunt: păstorul, fierarul, croitorul, frânghierul, preotul, cei care poartă stigmatul marginalizării (hoinarii, cerșetorii, negustorii ambulanți, căruțașii, vagabonzii); țiganii, persoanele însemnate (cele care posedă semne din naștere sau care au un handicap fizic sau psihic), femeia și copilul. La prima vedere, această enumerare pare întâmplătoare și lipsită de logică. Lucrurile se schimbă de îndată ce
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o perioadă de "trecere" cu "valoare de expoziție", în reprezentare permanentă în toate sensurile (teatral, mimetic, politic). Metaforă "expunerii" permite scoaterea în evidență a unor anumite scheme textuale: texte-expuneri, topoï, descrieri-cataloage și personaje semnificative expuse/expunându-se/afișându-se/pozând (hoinar, comis-voiajor, călător, parvenit, trecătoare, actrița și alte personaje-tip din secolul al XIX-lea). Orașul este mai mult decât un loc în spațiu, este o acțiune dinamică, care implică protagoniști și mase mari de figuranți. Viața pariziana este strălucitoare, iar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
etapele vieții, aducătoare de peisaje, situații, oameni și întâmplări, o cozerie alertă, trimițând, într-un fel, la Pseudo-cynegeticos de A.I. Odobescu. Retras într-o așezare din Munții Retezat, unde vânează, pescuiește, citește, scrie, meditează, însinguratul își notează reveriile, experiențele de „hoinar singuratic”, reproduce textele publicate în „Vânătorul și pescarul sportiv”, pe când dirija acest periodic, derulează rememorări cinegetice și piscicole, evocă momente din copilărie și adolescență, scene și conversații (la Mogoșoaia, la mare, în Deltă și în alte locuri) cu scriitori și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
atunci când moare un om. 342 La huțulii din Bucovina, "ca semn al morții" pentru comunitate, se punea la geam un steag alb și se făcea foc lângă zăvoare. Potrivit credințelor străvechi ale huțulilor, tragerea clopotelor la mort semnifică readucerea sufletului hoinar acasă, sicriul, denumit "dereviște" sau "demovina" are sensul de "căsulie".343 În tradiția românească, în ritualul înmormântării, "bradul" se așeza în pragul casei și era înfipt în pământ, la căpătâiul mortului. La slavii din sud, bradul era înlocuit cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și, finalmente, Tahiti. Aici, unde își trăiește "barbaria" după care tînjise. De fapt: "Am mers mult îndărăt, dincolo de caii Partenonului, pînă la căluțul copilăriei, bunul meu căluț de lemn". Pentru ce să bați pămîntul! Pentru regăsirea căluțului de lemn! Metafora hoinarului însă numește exact "reîntinerirea". O dată, a personajului. Încă o dată, a picturii mondiale. Mă-ntorc în Bermude, se numea volumul meu de proze scurte de-acum un an. Titlul pleca de la mica poveste a unei ființe foarte asemănătoare cu cea descrisă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu secolul și oamenii lui, I-II, București, 1967-1972; Timp răstignit, București, 1969; Ucigașul și floarea, București, 1970; Operațiunea 0,17. Escale mediteraneene, București, 1972; Insula cu orhidee mov, București, 1973; Jurnalul unei pasiuni, București, 1975; Călărețul albastru, București, 1975; Hoinar pe meridiane, București, 1976; La echinox de toamnă, București, 1977; Fata din Piața Sfârșitului, București, 1980; Singur cu îngerul, București, 1982; O invitație romantică, București, 1983; Răstimp între cuvinte, București, 1984; Poeme, București, 1985; Noapte bună, Săgetătorule!, București, 1989; Strategie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
Scrie o propoziție după schema: S s.p.+v+s.c.+n+s.c.+a 11. Alcătuiește propoziții cu formele: și-i, și-l, și-o, și-a. 12. Scrie o compunere de 10-15 rânduri cu titlul: Un pui de vânt hoinar. *Sugestii de lectură: Citiți Bunicul și Bunica, de Barbu Ștefănescu Delavrancea Citiți cu atenție textul: "Pe bolta albastră nu mai plutea nici măcar o dâră de nor. Caprele pășteau liniștite, și din când, în când sfioasa Bălaia își lipea boticul ei
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
1998; Câteva crochiuri și evocări, Craiova, 2000; Filosoficale. Filosofia ca viață, București, 2000; Mai avem un viitor? România la început de mileniu. Mihai Șora în dialog cu Sorin Antohi, cuvânt înainte Sorin Antohi, Iași, 2001. Traduceri: Jean-Jacques Rousseau, Visările unui hoinar singuratic, pref. Vera Călin, București, 1969; Jean-Paul Sartre, Cu ușile închise. Diavolul și bunul Dumnezeu, în Jean-Paul Sartre, Teatru, pref. Georgeta Horodincă, București, 1969. Repere bibliografice: Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 348-353; Moraru, Semnele, 281-288; Steinhardt, Critică, 41-45; Mihai Zamfir, Discreția și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
acestea unii evrei din detașamentele de lucru aflate în Basarabia scăpați de sub vigilența organelor de conducere au continuat să se sustragă obligațiunilor impuse, fapt care a determinat pe Domnul Guvernator al Basarabiei să ceară DOMNULUI MAREȘAL ca orice evreu găsit hoinar prin orașe sau sate să fie deportat în Transnistria de către organele Guvernământului. DOMNUL MAREȘAL ION ANTONESCU, Conducătorul Statului a aprobat să fie trimiși în Transnistria nu numai evreii care vor fi găsiți în afara cantonamentelor destinate detașamentelor de lucru ci și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]