2,021 matches
-
Documentele în discuție prezintă însă aspecte mult mai variate, care ilustrează viața românilor bănățeni din perioada respectivă. Sunt pagini emoționante, care vorbesc despre Răscoala lui Horea, revoluția franceză, revoluția de la 1848, numeroasele războaie austro-turcești, austro-franceze, epidemiile de ciumă și de holeră, care au decimat populația Europei acelei vremi. În ele surprindem starea materială și spirituală a românilor, relațiile lor cu autoritățile politice, militare și bisericești, cu celelalte naționalități conlocuitoare. Nu lipsesc nici documentele care ne vorbesc de renașterea conștiinței naționale, de
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
foarte precară și din cauza apelor reziduale produse de cei 2 milioane de locuitori ai orașului, deasupra lui se ridica o ceață groaznic de urât mirositoare pe care ei o numeau „Miasma” și care otrăvea respirația și provoca declanșarea epidemiilor de holeră și a altor boli mortale. Pentru rezolvarea situației oamenii de știință au muncit îndelung și au făcut proiecte găsind rezolvări ingenioase ale situației care au îndepărtat „Miasma”. Inginerul Joseph Bazalgette a conceput și supravegheat construirea a 2100 km de tuneluri
MIASMA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_miasma_lucia_olaru_nenati_1343816685.html [Corola-blog/BlogPost/359954_a_361283]
-
imaginea lui deformată grotesc, monstruos, hidos, malefic, care s-a suprapus total peste imaginea lui reală, înlocuind-o cu surogatul imaginat creat de altcineva, acela care le-a fost transmis, transportat, indus mental de propagatori ai acelei cumplite epidemii, asemănătoare holerei londoneze de odinioară de la care am pornit discuția de față. Așa că fenomenul continuă și se petrece mereu, cu câte un nou exemplu de persoană inocentă care, la început, vine senină și se arată entuziasmată de prima impresie asupra vreunei calități
MIASMA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_miasma_lucia_olaru_nenati_1343816685.html [Corola-blog/BlogPost/359954_a_361283]
-
omenirii. Iată cum se poate susține comparația dintre această atitudine malefică aflată la antipodul deplin al ideii de sportivitate ce triumfă azi atât de grandios pe acele locuri cândva macerate și otrăvite de acea miasmă londoneză de altădată ce aducea holera și distrugerea în masă a vieților omenești. Oare când și cum va veni în mod salutar vreun asemenea inginer care să sistematizeze radical și benefic canalizarea morală în această zonă ca să dispară această Miasmă otrăvitoare care spurcă relațiile firești dintre
MIASMA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_miasma_lucia_olaru_nenati_1343816685.html [Corola-blog/BlogPost/359954_a_361283]
-
respira decât în acest mediu toxic, precum peștii Piranha în apă, iar din cauza lor vedem încet, încet, cum societatea regresează în general și tinde tot mai mult să se îmbolnăvească de o gravă epidemie de ură înverșunată, mai dăunătoare decât holera londoneză de odinioară? Lucia OLARU NENATI Botoșani 29 iulie 2012 Referință Bibliografică: Lucia OLARU NENATI - MIASMA / Lucia Olaru Nenati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 579, Anul II, 01 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Lucia Olaru Nenati : Toate
MIASMA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_miasma_lucia_olaru_nenati_1343816685.html [Corola-blog/BlogPost/359954_a_361283]
-
face Crăciunul împreună cu familiile a fost înlocuită, treptat, cu deznădejdea. Traiul îngrozitor de aspru al soldaților le scăzuse moralul. Tranșeele pline de noroi, de excremente și de trupurile camarazilor morți, de șobolani care colcăiau, răspândind boli, infestând mâncarea, apoi febra tifoidă, holera și dizenteria făcând ravagii, vremea ploioasă și frigul pătrunzând până în oase - erau tot atat de necruțători inamici ca cei din tranșeele de vizavi. Acolo, pe „frontul de Vest”, fiecare clipă era trăită ca și cum ar fi fost ultima, fiecare tânăr învăța, în școlile
NIMIC NOU PE FRONTURILE TERREI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1449826496.html [Corola-blog/BlogPost/349580_a_350909]
-
1683 o armată mugala îl salvează din mâinile lui Marathas care atacă din nou în 1739 fiind salvat de data aceasta de sosirea noului vicerege. Scaunul guvernului a fost mutat la Marmugao și în 1759 la Panaji. Dat fiind apariția holerei se produce o migrație a populației din Old Goa către New Goa. Între 1695 și 1775 populația scade de la 20000 la 1600, pentru ca in 1835 Old Goa să fie locuit numai de câțiva preoți, călugări și călugărițe. În secolul XIX
GOA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441993506.html [Corola-blog/BlogPost/343986_a_345315]
-
un climat de prosperitate în comerț și splendoare arhitecturală între 1575 și 1600. Dar în următorii ani, blocadele olandeze ale orașului și raidurile lui Marathas determina declinul orașului și locul Guvernului Portughez în India e mutat la Panaji în 1759. Holeră și alte epidemii au determinat scăderea populă\iei din Old Goa astfel că în jurul anului 1835 era parțial nelocuita. După ce India devine independența în 1947, guvernul Indian a început să ceară Portugaliei să cedeze Goa. În urmă anilor de tensiuni
GOA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441993506.html [Corola-blog/BlogPost/343986_a_345315]
-
sa de contribuție! S-a născut ca al doilea fiu, din patru, cu numele Dimitrie G. Ioan, la 13/25 octombrie 1858 la Ploiești. Tatăl, Ghiță, era negustor activ dar care a cunoscut falimentul în urma recesiunii de după o epidemie de holeră ce a sărăcit orașul. A mers mai departe și s-a stabilit în București cu gând să ia cu contract de la primăria orașului Giurgiu dreptul de a percepe taxele de accize. A făcut un împrumut la un bancher, a muncit
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Take_ionescu.html [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
mai știu: pentru-asemenea patimi o fi fost ceva leac înainte? Îmi pudrează pereții obrajii și îmi cern pe pomeți cărămidă, câțiva tei în fireturi sunt pajii, stau la poartă uitând s-o deschidă, eu mă văd cu buruienile coapte, păpădie, holeră și spin, și le strig: ne vedem și la noapte, să veniți, mă mărit cu un crin, peste ochi curg șiroaie de har, rană-n cer va deschide-aurora, nărăvită-s la dulcele-amar, toți se duc, eu fac nuntă-n Gomora
LEGENDE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_isanos_1483609405.html [Corola-blog/BlogPost/375487_a_376816]
-
capcane, singura realitate era poltroneria, de oriunde s-ar fi plecat, tot aici se ajungea.” Pedant, conștiincios, cu o indignare mimată, pretinsul carbonar matzzinian (mai degrabă demistificatorul ce se trăgea dintr-o familie care la 1848 fuge din București din cauza holerei), copleșit chipurile de mărețele evenimente aflate într-o năucitoare desfășurare, speră în apariția istoricului care să consemneze totul in extenso. Evident, avem aici de-a face cu o caricatură de egalitate. Sub stindardul fraternității universale ghilotina va fi înlocuită cu
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxviii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
am zis: „Ai să devii religioasă?” Iar ea a zis: „Asta e legat de tradiție, nu de religie”. Eu sunt atee. Dar o forță? În asta cred. Am văzut un film după romanul lui Gabriel Garcia Marquez, „Dragostea în vremea holerei”. Unul întreabă: „Crezi în Dumnezeu?” „Nu, dar mi-e frică de El”. (Râdem) Dumnezeu - ca forță de generare a lumii, de facere a lumii. Așa văd eu. Trebuia să fie o forță la întâlnirea a două molecule. Dar sunt împotriva
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1487713129.html [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
Documentele în discuție prezintă însă aspecte mult mai variate, care ilustrează viața românilor bănățeni din perioada respectivă. Sunt pagini emoționante, care vorbesc despre Răscoala lui Horea, revoluția franceză, revoluția de la 1848, numeroasele războaie austro-turcești, austro-franceze, epidemiile de ciumă și de holeră, care au decimat populația Europei acelei vremi. În ele surprindem starea materială și spirituală a românilor, relațiile lor cu autoritățile politice, militare și bisericești, cu celelalte naționalități conlocuitoare. Nu lipsesc nici documentele care ne vorbesc de renașterea conștiinței naționale, de
OFERTĂ DE CARTE (23) NOIEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1384750765.html [Corola-blog/BlogPost/368579_a_369908]
-
Documentele în discuție prezintă însă aspecte mult mai variate, care ilustrează viața românilor bănățeni din perioada respectivă. Sunt pagini emoționante, care vorbesc despre Răscoala lui Horea, revoluția franceză, revoluția de la 1848, numeroasele războaie austro-turcești, austro-franceze, epidemiile de ciumă și de holeră, care au decimat populația Europei acelei vremi. În ele surprindem starea materială și spirituală a românilor, relațiile lor cu autoritățile politice, militare și bisericești, cu celelalte naționalități conlocuitoare. Nu lipsesc nici documentele care ne vorbesc de renașterea conștiinței naționale, de
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1378083203.html [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
partizanii și curăță tot ce întânlesc în cale, mai ales nemți rătăciți de unitățile lor. Unora nu le mai mergeau mașinile, le părăseau, puneau mantăile în cap și o luau razna. Mergeau ce mergeau și cădeau ca găinile bolnave de holeră prin nămeții de zăpadă. Cu Durică fusesem coleg de școală primară. Îl dăduse mă-sa la școală la 9 ani că eram cam bleg și târa ușor un picior. Eu nu știn de ce nu-l reformaseră, ce făcea Mareșalul cu
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1471167141.html [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
hoinar Oprește la o margine de vară Și soarele luându-l felinar Să trecem peste margine afară. Voi ocărâ de-acolo, fără cosorog Acest pământ aidoma cu-o sferă Și voi scuipa pe mersul lui olog De brută prăbușită în holeră. Nu-i voi mai cere niciun dumicat, Nicio tingire doldora de varză Ci-a ferecat în foame și păcat Îl voi lăsa să urle și să arză. Târziu în veacuri, poate, rătăcit Voi reveni pe urme vechi, halucinat, Cu altă
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
aceste meleaguri Parcă aud cum tremură și Palmyra Și se prabușește în Siria Ultima arcadă a unor continente Nici în Petra nu mai e loc de adăpost Colcăie peste tot cu scorpioni camuflați Cine mai știe că Nostradamus era Medicul holerei În timp ce soția înfășurată în alb Îi zicea adio Iar noi ne certăm în miezul zilei Pe nimicuri Găsind pricină și în nori. Citește mai mult Citesc dintr-o Guernica literarăViața în cenușă de Paul CelanAnul acesta a venit prea devremeCu
RADU LIVIU DAN by http://confluente.ro/articole/radu_liviu_dan/canal [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
a călugărilor capucini. Riscuția a analizat 2.000 de schelete, dar nici unul nu se potrivea trăsăturilor lui Nicolae Bălcescu. La final, au aflat că românul fusese înmormântat într-un osuar de onoare al capucinilor, loc sigilat în urma unei epidemii de holeră. Trupul lui Nicolae Bălcescu nu a mai fost scos la lumină. Horia Nestorescu Bălcești, unul dintre liderii informali ai masoneriei în comunism, a revenit la Palermo pentru a-și definitiva cercetarea în anii 1985 și 1987. A depistat sute de
MOARTEA LUI NICOLAE BĂLCESCU-CA UN CREȘTIN ORTODOX, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1450380288.html [Corola-blog/BlogPost/366347_a_367676]
-
din viață. Vărul său, Lăcusteanu indică drept cauză a morții una mai prozaică - fiind în lagărul Craiovii s-au bolnăvit de disinterie. Un cercetător buzoian, Petre Ștefan, în siajul creat de confesiunea de mai sus, opinează: Cârlova se îmbolnăvise de holeră, într-o aglomerație, balul probabil. Perioada de incubație a bolii este de la 3 la 14 zile, iar manifestările, cele constatate la Cârlova de Lăcusteanu. O cercetare simplă în epocă poate dovedi că poetul nu fusese deloc un caz izolat. Boala
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_carlova.html [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
ca și de taur! Vivace Domnie, prin care țara a prosperat, Și orice slujbaș demnitate și-a căpătat, Nerâvnind la nici un bun al altui seamăn, A zeciut orice ban al țăranului moldovean! Când ordinea în țară a început a scărpina, Holerele, lipitorile de pe popor le scutura, Lucrarea interioară ce sieși și-o ordona Și cugetu-i drept de creștin și-l impunea! Și când dușmanul se încumeta la luptă Cu cea mai grea ură din a iadului ruptă, De oaia cea mai
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1432299701.html [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
Documentele în discuție prezintă însă aspecte mult mai variate, care ilustrează viața românilor bănățeni din perioada respectivă. Sunt pagini emoționante, care vorbesc despre Răscoala lui Horea, revoluția franceză, revoluția de la 1848, numeroasele războaie austro-turcești, austro-franceze, epidemiile de ciumă și de holeră, care au decimat populația Europei acelei vremi. În ele surprindem starea materială și spirituală a românilor, relațiile lor cu autoritățile politice, militare și bisericești, cu celelalte naționalități conlocuitoare. Nu lipsesc nici documentele care ne vorbesc de renașterea conștiinței naționale, de
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/oferta-de-carte-luna-martie-2014/ [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
mai știu: pentru-asemenea patimi o fi fost ceva leac înainte? Îmi pudrează pereții obrajii și îmi cern pe pomeți cărămidă, câțiva tei în fireturi sunt pajii, stau la poartă uitând s-o deschidă, eu mă văd cu buruienile coapte, păpădie, holeră și spin, și le strig: ne vedem și la noapte, să veniți, mă mărit cu un crin, peste ochi curg șiroaie de har, rană-n cer va deschide-aurora, nărăvită-s la dulcele-amar, toți se duc, eu fac nuntă-n Gomora
POEME DIN OMBRIA de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_isanos_1479986929.html [Corola-blog/BlogPost/375485_a_376814]
-
nu-s bun de mâncat și mă lasă în plata domnului, căci domnul este bogat și se ține de cuvânt (la început a fost Cuvântul, nu?)...Între marginea satului și vârful dealului cu ciuperci, plină de rouă și troscot și holeră, stă o vale (un fel de covată mioritică, cum zice prozatorul Ion Avram), un fel de alfabet al copilăriei (cum zice...am uitat cine zice). Valea se cheamă...Valea Zimbrului. Și e așa de frumoasă, încât îți vine sa-o
Aici, toate casele sunt la marginea satului by http://balabanesti.net/2012/04/27/aici-toate-casele-sunt-la-marginea-satului/ [Corola-blog/BlogPost/339925_a_341254]
-
și familiar, iar eu eram poftit în toate părțile ca să-l cânt și să învăț tinerimea a-l cânta mai bine și regulat” [6] Anul 1848 l-a găsit pe Anton Pann la Râmnicu Vâlcea. Părăsise Bucureșții din pricina molimei de holeră. Gheorghe Dem Theodorescu scrie în legătură cu acest eveniment că: „Anton Pann lucra peste Olt pentru realizarea ideilor naționale și cânta triumful revoluțiunii printr-un imn, de care s-a vorbit în organele de publicitate ale epocii” [7]. Este vorba de un
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
lui moș Ion Oracă, și strânse și mai tare între dește o bucată de lemn de salcie cojită... trișca pe care și-ar fi dorit-o deja terminată, finisată ; îi auzea , parcă, glasul printre fânețele mătăsoase presărate cu țepi de holeră în care -și prindea când și când palmele ca -ntr-o capcană de mistreți... În același timp simți cum cineva ridică cojocul cu care era acoperit și văzu chipul mamei lui zâmbindu-i, apoi sărutându-l pe amândoi obrajii și îngânând
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1495290854.html [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]