30 matches
-
4 țel: 270175; 746139399 4645 HANSU OLGA (n. 1946) Iași, sos. Națională nr. 198, bl. B, sc. A, et. 7, ap. 28 țel: 237779 16251 HOBINCA GABRIELA (n. 1960) Pașcani, str. Ștefan cel Mare nr. 129 țel: 760463; 0745763458 4650 HOLERCA CARMEN (n. 1967) Iași, str. Socola 12, bl. D2, sc. A, ap. 15 țel: 264811; 0744516786 12220 ICHIM MIRELA (n. 1968) Iași, str. Tutora 1, bl. V1, sc. A, et. 7, ap. 31 țel: 232090, 235333 4665 ISACHI RADU (n.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
un cămin de bătrâni și bate drumurile la primărie, cerând să i se repartizeze o casă, pe motiv de bune servicii aduse țării. Cei de la primărie nu se grăbesc de felul lor, iar domnul profesor mai golește un pahar de holercă. Creierul intră în repaus și dinții încep să se albească. Curat miracol! Domnul profesor fumează. Dacă ar gândi, am spune că fumează gânditor. Dar nu! Fumează și privește în gol. Fumul țigării răspândește senzația olfactivă dată de arderea unor ciorapi
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Domnul_profesor_mihai_batog_bujenita_1376576632.html [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]
-
un cămin de bătrâni și bate drumurile la primărie, cerând să i se repartizeze o casă, pe motiv de bune servicii aduse țării. Cei de la primărie nu se grăbesc de felul lor, iar domnul profesor mai golește un pahar de holercă. Creierul intră în repaus și dinții încep să se albească.Curat miracol! Mihai Batog-Bujeniță Referință Bibliografică: Domnul profesor / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 958, Anul III, 15 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Batog
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Domnul_profesor_mihai_batog_bujenita_1376576632.html [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]
-
domnesc rezultă că Ogorilcu era proprietarul ocinei și al satului. Numele de persoana Ogorilcu ulterior modificat în structura toponimului, prin apropiere de Gorilcu (Horilcu) derivatul în -co>cu de la un hypocoristic antroponimic sau de la o poreclă a apelativului regional horilca (holerca) “țuică, rachiu”, a stat la baza denumirii satului, formată cu suf. -ani- Horilcani (Holercani). Localitatea e prezentată pe hărțile din sec. 18. Hartă lui Bowr din 1770 (1774) o fixează că principala așezare la Nistru, cu loc de discolare a
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
mai scăpătați și remași de râsul lumei, au eșit din întunericul neștiinței la lumină și și-au zidit o școală frumoasă cu gândul ca să pregătească măcar copiilor lor un trai, un viitor mai fericit. Lepădându-se adecă cu toții de beutura holercei, au împodobit Ipoteștenii, în semn de mulțumire și aducere aminte, mai întâi casa lui Dumnezeu, au ridicat o clopotniță nouă și au și cumpărat trei clopote mari, cari duc prin sunetul lor curat în toată țara vestea despre mila celui
Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/324914_a_326243]
-
horit. Și se ridică sprinten în picioare, urmat și de vivacele Buletin, prinzând să se bâțâie amândoi, energici, într-o mixtură învârtită de samba, twist și cha-cha-cha, combinată și cu atingerea alternantă a dosurilor! Luați de val și de tăria holercii, Apostatul, Boss și cu Fratele bat și ei din palme, fără jenă, în tactul dezlănțuit al zbânțuielilor! Frunză verde lobodă, p...la lumii slobodă! culminează Dănuț, ca un vătaf-țâpuritor profesionist, la nuntă, pe finalul dansului miresii. Brusc, Lunganul se oprește
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
stabiliți în Canada, câteva zeci în Germania, Gh. Pârâu (cineast, prof. univ.), Augustina Vișan Arnold (medic, poet), Franța, Maria Cozma, Gh. Balmuș (medic, cercetător), Cicerone Poghirc (filolog, istoric, prof. univ. etc), Israel (mulți), Alex Ciurea (Suedia), Ion Butnaru (SUA), Marian Holercă (SUA), Silvia Adamek (Belgia), Maria Magdalena Năstase Peltola (Finlanda), Benoni Todică (artist, jurnalist, Australia) până la urmă cei care crează românește (peste 200) în lumea mare. Această scurtă ISTORIE a presei locale înseamnă de fapt ilustrarea bazei curentului cultural informațional vasluian
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
intră în structura unor constituenți dezvoltați, prin care se realizează diferite funcții sintactice: • predicat dezvoltat: S-a apucat de citit. „Și... unde nu s-a apucat și el, în ciuda Morții, de tras la mahorcă și de chilit la țuică și holercă...” (I. Creangă) • complement predicativ: L-a văzut apucându-se de secerat. • circumstanțial: Apucându-se de citit, a trecut într-o altă stare. În structura constituentului dezvoltat, supinul realizează funcția de complement (direct, indirect) interior, ca funcții de gradul II. Alte
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Diomid Năstase, Constantin Pușcaciu, Elena Condrea, Vasile Avram, Vasile Nucuță, Constantin Luca, Marcel Popescu, Maria Roman, Dumitru Drăghici, Cristiana Stoian, Eugeniu Safta Romano, Gheorghe Stoian, Dumitru Bran, Ioan Smitd, Constantin Dăniciuc, Toader Spulber, Vasile Mihăilă, Zamfira Iuga, Marian Paicu, Constantin Holercă, Gheorghiță Amariței, Vasile Miorn, Mihai Popescu, Elena Acuiboaie, Gheorghe Pârlog, Vasile Munteanu, Dorel Huiban, Ioana Popa Rânceanu, Ioan Pârvu, Petrea Iosub, Elena Alexandrescu, Constantin Moraru, Mircea Cucharek, Nicolae Neagoe. Membri ai Comitetului județean de partid ce urmau să se deplaseze
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ceva și du-te să te culci. Nu-l lua în seamă. E beat. Să mă scuture dracii dacă am băut, spuse unchiul... Mai bine ajută-mă să mă descalț, eu nu văd nimic... Păi, cum să vezi după atâta holercă! Ce holercă! Nu văd că am cataractă, dar tu nu vrei să mă duci la doctor... Eu să te duc la doctor! Ai cataractă de la băutură. N-am băut... Hai, vino și mă descalță. Mă dor ochii, am înghețat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
du-te să te culci. Nu-l lua în seamă. E beat. Să mă scuture dracii dacă am băut, spuse unchiul... Mai bine ajută-mă să mă descalț, eu nu văd nimic... Păi, cum să vezi după atâta holercă! Ce holercă! Nu văd că am cataractă, dar tu nu vrei să mă duci la doctor... Eu să te duc la doctor! Ai cataractă de la băutură. N-am băut... Hai, vino și mă descalță. Mă dor ochii, am înghețat de frig... Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
el... Tot eu rezolv, tot eu! scanda clătinându-și capul aplecat spre pantofii din picioare. N-ai știut cum să te porți cu oamenii, i-ai respins... Ești o respingătoare, de asta n-ai câștigat în viață... Ce să câștig, holercă de la un misit?! răbufni mătușa. Casă vreau, casă în oraș! Unchiul căpătase o privire pierdută, nu bănuiam la ce se gândește, mâinile îi atârnau pe lângă corp lipsite de voință. Mătușa continua avântată: Ai glumit o viață întreagă cu lumea, numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
care se cheamă "For you", "To be", "V.I.P." (cu cinci stele ostentativ luminate), "Night Club", non stop și o mulțime de baruri unde lumina care în intenția patronului ar trebui să fie caldă și discretă este morbidă, sepulcrală. Clienții beau holercă. Prin vitrine par o adunare de strigoi care și-au părăsit lăcașul pentru o nocturnă macabră, poate din cauza luminii verzi. * O femeie tânără, știrbă, jerpelită, consumată, decăzută, semănând cu celebra "băutoare de absint" a lui Picasso, mă acostează cu respect
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
năucită de viață. A doua zi este alta, mai frumoasă încă. Odihnită, îmi povestește calmă viața ei și îmi dau seama că destăinuirea îi face bine. Parcă aș citi o pagină din Zola. Visează scenele oribile, topoare, bătăi, duhoare de holercă. Se simte umilită, trebuie să aștepte de dimineață pe bețivanii care ies din mină la cinci și jumătate și își permit multe. Are un fel de prieten, un bișnițar bogat, cu care nu vrea să se mărite din cauza sărăciei ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a pălăriilor din fibre de cocotier și a băuturilor alcoolice - toată bogăția de pe polițe se oferă doritorilor contra valutei forte... N. ia calea direct spre raionul îmbuteliat. Pune în coș vreo zece sticle de coniac și cam tot atâtea de holerca din trestie de zahăr. Mă interesez dacă e milionar. Nu-mi poate răspunde, dar îmi arată cu degetul etichetele mărunte, greu lizibile de pe sticle: Dumnezeule! Coniac armenesc de zece ani la prețul celei mai ieftine jumătăți de vodcă de-acasă
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
bătrânei. O zări ca prin vis aplecată deasupra lui: " Te caută jandarmii! Ce-ai făcut?" Nu mai avu putere să-i răspundă. Todireanu, tatăl Irinei, era prieten cu moș Țurcanu. Vorbea lat, dulce și legănat ca orice șoldovean sadea. "O holercă, bădie!" La depou, de un an și ceva, lucrau împreună cu nemții: nemții uitându-se la ei cum urcă și coboară de pe locomotivă, negri ca dracii de funingine și cărbune, osteniți și nemâncați, iar ei pândindu-i până și când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de funingine și cărbune, osteniți și nemâncați, iar ei pândindu-i până și când se duc la umblătoare, să vadă ce au de gând. Ghiță Todireanu știa bine nemțește. Avea un prieten. Bea cu el când ieșea din tură "o holercă", în colț, la bufetul gării. Un plutonier austriac: Ritter. Ăștia vor să vă ridice, i-a spus Ritter. De unde știi? Mi-a spus Zainer, zicea mai târziu mecanicul că i-a spus Ritter. Ăsta era mare mahăr. Hitlerist înfocat. Miluță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
arde mie, când sunt pe urmele mele? Intră cu Ghiță Todireanu într-un local ferit, știut numai de mecanic, și-i izbi nările, gata să-l dea jos de pe picioare, un miros puternic de costiță afumată, cu varză. Câte-o holercă și ceva să-și astâmpere foamea flăcăul ista, spuse mecanicul femeii trupeșe, bălană și-ncă frumoasă, care ieși în întâmpinarea lor. Se așezară la o măsuță în fund, mai retrasă, cu toate că nu era nimeni înăuntru la ora aceea. Băură, mecanicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și dau să intru în vagon să-mi iau pompa. Ritter zice "halt" și-ntinde arma. "Mă, zic, de dimineață a luat-o Ritter al meu!" Credeam că glumește. N-a glumit, încheie mecanicul, și ceru al doilea rând de holercă. Întinde arma să tragă în mine. M-a-ntristat rău al dracului, auzi, se apăra mecanicul prieten, beam holercă cu el, și peste noapte să-ntinzi arma să tragi în mine!... "Ce-i cu ăsta, bre? A căpiat?" "Ordin, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
dimineață a luat-o Ritter al meu!" Credeam că glumește. N-a glumit, încheie mecanicul, și ceru al doilea rând de holercă. Întinde arma să tragă în mine. M-a-ntristat rău al dracului, auzi, se apăra mecanicul prieten, beam holercă cu el, și peste noapte să-ntinzi arma să tragi în mine!... "Ce-i cu ăsta, bre? A căpiat?" "Ordin, zice unul Muși, nu-l cunoști tu... Așa au primit ordin. Las-o și tu-n pustie de pompă, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
e cazul, te duc eu. Sau Irina. Ne-afundăm în pământ. Cine să ne-aducă de mâncare, să nu ne lase să murim de foame, s-o găsi, n-avea grijă. Lasă-te în seama mea, flăcăule. Mai bei o holercă? Tu-i pompa mă-sii, c-o viață are omu, și pe-aceea vor să ne-o pună pe nicovală! De când au auzit ce-ați făcut voi, au dat ordin să demontăm. Toți meseriașii la demontat! Mașini, strunguri, raboteze! Scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
vai de lume, o adunătură de bordeie. Trăiau în ele niște oameni de strânsură, nu puteam pune pe ei nici un temei. Aduceam oameni la lucru de prin Bucovina. O mulțime de rusnaci: toată săptămâna se speteau muncind, iar duminica beau holercă și le cântau lăutarii. Curtea boierească era o căsuță de țară cu patru odăi. Aveam acolo câteva lucruri, numai ce-mi era de trebuință, și armele. Adusesem o femeie bătrână, o slugă veche, care-mi făcea de mâncare. Încolo, afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Rutenii din Bucovina și bulgarii din Dobrogea făceau băi de vârfuri florale de cânepă (Cannabis sativa) împotriva anemiei, convulsiilor și atrofiei musculare (85, p. 29). Românii din Bucovina uscau floarea de cânepă de vară și o fierbeau „cu miere în holercă tare și curată, ca medicament pentru vătămătură” (13, p. 418). Dr. Dem. E. Paulian enumeră cânepa printre plantele din farmacopeea populară „întrebuințate pe scară întinsă contra afecțiunilor din cadrul medicinei nervoase” (91). în studiul privind Descântecele românilor (1931), la capitolul „Cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dumnezeu sănătate să-i dea lui Băbălean, salvatorul nostru. Pentru asta tot am să-i dau câțiva galbeni și poate un huțul mai blând ca să-l călărească spre cuibarele Balaurului când o fi de trebuință. Ori, dacă nu, măcar o holercă... Nu Trifane! El nu primește nimic-nimic. Așa l-a sfătuit bătrânul Cuveică. I-a zis că, dacă s-ar lăcomi la ceva, și-ar prăpădi înzestrarea de a mai îmblânzi Balaurul. Bine Mălină! Așa să fie precum zici tu! Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
-ți spună ceva despre el. Decât doar că era tăcerea întruchipată, supușenia desăvârșită și docilitatea perfectă. Începuse să bea și el, mai îmbiat de noi, mai lăsându-se moleșit de nostalgiile lui fără nume. Atunci, toropit de o votcă, aferim holerca, începea să ne descrie Balcicul așa cum îl închisese în sufletul lui, ca pe o stampă cu desenul tras în calcarul străzilor, în roșiatecele ierburi arse și în nemărginirea verzuie a mării. Asiazma-mahlesi, Paruși-mahlesi, Caraghiol-mahlesi, Dere-mahlesi, Tatar-mahlesi, Trana-gimahlesi, Ghemigi-mahlesi, Cenghiul-mahlesi, Saraiu-mahlesi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]