30 matches
-
a pălăriilor din fibre de cocotier și a băuturilor alcoolice - toată bogăția de pe polițe se oferă doritorilor contra valutei forte... N. ia calea direct spre raionul îmbuteliat. Pune în coș vreo zece sticle de coniac și cam tot atâtea de holerca din trestie de zahăr. Mă interesez dacă e milionar. Nu-mi poate răspunde, dar îmi arată cu degetul etichetele mărunte, greu lizibile de pe sticle: Dumnezeule! Coniac armenesc de zece ani la prețul celei mai ieftine jumătăți de vodcă de-acasă
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
bătrânei. O zări ca prin vis aplecată deasupra lui: " Te caută jandarmii! Ce-ai făcut?" Nu mai avu putere să-i răspundă. Todireanu, tatăl Irinei, era prieten cu moș Țurcanu. Vorbea lat, dulce și legănat ca orice șoldovean sadea. "O holercă, bădie!" La depou, de un an și ceva, lucrau împreună cu nemții: nemții uitându-se la ei cum urcă și coboară de pe locomotivă, negri ca dracii de funingine și cărbune, osteniți și nemâncați, iar ei pândindu-i până și când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de funingine și cărbune, osteniți și nemâncați, iar ei pândindu-i până și când se duc la umblătoare, să vadă ce au de gând. Ghiță Todireanu știa bine nemțește. Avea un prieten. Bea cu el când ieșea din tură "o holercă", în colț, la bufetul gării. Un plutonier austriac: Ritter. Ăștia vor să vă ridice, i-a spus Ritter. De unde știi? Mi-a spus Zainer, zicea mai târziu mecanicul că i-a spus Ritter. Ăsta era mare mahăr. Hitlerist înfocat. Miluță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
arde mie, când sunt pe urmele mele? Intră cu Ghiță Todireanu într-un local ferit, știut numai de mecanic, și-i izbi nările, gata să-l dea jos de pe picioare, un miros puternic de costiță afumată, cu varză. Câte-o holercă și ceva să-și astâmpere foamea flăcăul ista, spuse mecanicul femeii trupeșe, bălană și-ncă frumoasă, care ieși în întâmpinarea lor. Se așezară la o măsuță în fund, mai retrasă, cu toate că nu era nimeni înăuntru la ora aceea. Băură, mecanicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și dau să intru în vagon să-mi iau pompa. Ritter zice "halt" și-ntinde arma. "Mă, zic, de dimineață a luat-o Ritter al meu!" Credeam că glumește. N-a glumit, încheie mecanicul, și ceru al doilea rând de holercă. Întinde arma să tragă în mine. M-a-ntristat rău al dracului, auzi, se apăra mecanicul prieten, beam holercă cu el, și peste noapte să-ntinzi arma să tragi în mine!... "Ce-i cu ăsta, bre? A căpiat?" "Ordin, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
dimineață a luat-o Ritter al meu!" Credeam că glumește. N-a glumit, încheie mecanicul, și ceru al doilea rând de holercă. Întinde arma să tragă în mine. M-a-ntristat rău al dracului, auzi, se apăra mecanicul prieten, beam holercă cu el, și peste noapte să-ntinzi arma să tragi în mine!... "Ce-i cu ăsta, bre? A căpiat?" "Ordin, zice unul Muși, nu-l cunoști tu... Așa au primit ordin. Las-o și tu-n pustie de pompă, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
e cazul, te duc eu. Sau Irina. Ne-afundăm în pământ. Cine să ne-aducă de mâncare, să nu ne lase să murim de foame, s-o găsi, n-avea grijă. Lasă-te în seama mea, flăcăule. Mai bei o holercă? Tu-i pompa mă-sii, c-o viață are omu, și pe-aceea vor să ne-o pună pe nicovală! De când au auzit ce-ați făcut voi, au dat ordin să demontăm. Toți meseriașii la demontat! Mașini, strunguri, raboteze! Scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Dumnezeu sănătate să-i dea lui Băbălean, salvatorul nostru. Pentru asta tot am să-i dau câțiva galbeni și poate un huțul mai blând ca să-l călărească spre cuibarele Balaurului când o fi de trebuință. Ori, dacă nu, măcar o holercă... Nu Trifane! El nu primește nimic-nimic. Așa l-a sfătuit bătrânul Cuveică. I-a zis că, dacă s-ar lăcomi la ceva, și-ar prăpădi înzestrarea de a mai îmblânzi Balaurul. Bine Mălină! Așa să fie precum zici tu! Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
un cămin de bătrâni și bate drumurile la primărie, cerând să i se repartizeze o casă, pe motiv de bune servicii aduse țării. Cei de la primărie nu se grăbesc de felul lor, iar domnul profesor mai golește un pahar de holercă. Creierul intră în repaus și dinții încep să se albească. Curat miracol! Domnul profesor fumează. Dacă ar gândi, am spune că fumează gânditor. Dar nu! Fumează și privește în gol. Fumul țigării răspândește senzația olfactivă dată de arderea unor ciorapi
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]
-
un cămin de bătrâni și bate drumurile la primărie, cerând să i se repartizeze o casă, pe motiv de bune servicii aduse țării. Cei de la primărie nu se grăbesc de felul lor, iar domnul profesor mai golește un pahar de holercă. Creierul intră în repaus și dinții încep să se albească.Curat miracol! Mihai Batog-Bujeniță Referință Bibliografică: Domnul profesor / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 958, Anul III, 15 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Batog
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]
-
Rutenii din Bucovina și bulgarii din Dobrogea făceau băi de vârfuri florale de cânepă (Cannabis sativa) împotriva anemiei, convulsiilor și atrofiei musculare (85, p. 29). Românii din Bucovina uscau floarea de cânepă de vară și o fierbeau „cu miere în holercă tare și curată, ca medicament pentru vătămătură” (13, p. 418). Dr. Dem. E. Paulian enumeră cânepa printre plantele din farmacopeea populară „întrebuințate pe scară întinsă contra afecțiunilor din cadrul medicinei nervoase” (91). în studiul privind Descântecele românilor (1931), la capitolul „Cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vai de lume, o adunătură de bordeie. Trăiau în ele niște oameni de strânsură, nu puteam pune pe ei nici un temei. Aduceam oameni la lucru de prin Bucovina. O mulțime de rusnaci: toată săptămâna se speteau muncind, iar duminica beau holercă și le cântau lăutarii. Curtea boierească era o căsuță de țară cu patru odăi. Aveam acolo câteva lucruri, numai ce-mi era de trebuință, și armele. Adusesem o femeie bătrână, o slugă veche, care-mi făcea de mâncare. Încolo, afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-ți spună ceva despre el. Decât doar că era tăcerea întruchipată, supușenia desăvârșită și docilitatea perfectă. Începuse să bea și el, mai îmbiat de noi, mai lăsându-se moleșit de nostalgiile lui fără nume. Atunci, toropit de o votcă, aferim holerca, începea să ne descrie Balcicul așa cum îl închisese în sufletul lui, ca pe o stampă cu desenul tras în calcarul străzilor, în roșiatecele ierburi arse și în nemărginirea verzuie a mării. Asiazma-mahlesi, Paruși-mahlesi, Caraghiol-mahlesi, Dere-mahlesi, Tatar-mahlesi, Trana-gimahlesi, Ghemigi-mahlesi, Cenghiul-mahlesi, Saraiu-mahlesi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
horit. Și se ridică sprinten în picioare, urmat și de vivacele Buletin, prinzând să se bâțâie amândoi, energici, într-o mixtură învârtită de samba, twist și cha-cha-cha, combinată și cu atingerea alternantă a dosurilor! Luați de val și de tăria holercii, Apostatul, Boss și cu Fratele bat și ei din palme, fără jenă, în tactul dezlănțuit al zbânțuielilor! Frunză verde lobodă, p...la lumii slobodă! culminează Dănuț, ca un vătaf-țâpuritor profesionist, la nuntă, pe finalul dansului miresii. Brusc, Lunganul se oprește
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
A înghițit în sec, căutând un răspuns... Și-a trecut dosul palmei peste frunte și, făcând-o pe miratul, a îngăimat: Aaa! Da, da! Mi-am adus aminte! Ieri sau alaltăieri a fost la dânșii un camarad călare, care căuta holercă... Și a găsit? Nuuu! De unde să găsească?... Ai prin casă vreo gură de rachiu, Marandă? - a întrebat Hadarag, pentru a abate gândurile rusului. Apoi să văd dacă o rămas un strop de la Paști. Spunând acestea, a intrat în casă val-vârtej
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
să pisezi sămânță de in, tărâțe de grâu de vară, miere, să le amesteci, să le fierbi și să le pui la frântură, căldișoare. Pentru durere de inimă: ghințură (gențiană) să razi puțin, să o amesteci cu vin tare, cu holercă (rachiu) sau cu apă să bei. Alta: sabur de nucă să arzi bine și să bei cu vin alb. Pentru junghi: hrean pisat să legi acolo. Pentru cine calcă anevoie: sămânță de bujori să iei În 3 dimineți, pe nemâncate
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
În gură. Negară să fierbi În oțet de vin și rădăcină de smochin cu miere și cu oțet să le pui la un loc și să ții În gură. Stafide mici cu oțet și cu miere să ții În gură. Holercă (rachiu) și chiper (piper) să pisezi bine și să le pui Într-o lingură, amestecându-le bine și cu puțintel bumbac, să pui la măsea. Pentru Îndulcitul (diabet zaharat) și curățarea sângelui: fumărie să fierbi cu apă și să o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
stabiliți în Canada, câteva zeci în Germania, Gh. Pârâu (cineast, prof. univ.), Augustina Vișan Arnold (medic, poet), Franța, Maria Cozma, Gh. Balmuș (medic, cercetător), Cicerone Poghirc (filolog, istoric, prof. univ. etc), Israel (mulți), Alex Ciurea (Suedia), Ion Butnaru (SUA), Marian Holercă (SUA), Silvia Adamek (Belgia), Maria Magdalena Năstase Peltola (Finlanda), Benoni Todică (artist, jurnalist, Australia) până la urmă cei care crează românește (peste 200) în lumea mare. Această scurtă ISTORIE a presei locale înseamnă de fapt ilustrarea bazei curentului cultural informațional vasluian
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
unui spațiu sacru. a. Nașterea Imediat după naștere, pământul îl primește pe copilul nou-născut ca pe o ofrandă, moașa așezându-l pe pământ sau sub masă, datină moștenită de la romani 252. La huțuli, după naștere, moașa ("baba") îi dă mamei "holercă" (rachiu) fiartă cu unt de oaie, apoi o așază jos, pe podea, pe fân sau pe pământ. Pentru a vesti nașterea unui copil, pe prispă se așternea o velință, iar în fereastră se punea o carafă cu must de sfeclă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sens, cea mai bună dovadă o constituie așezarea de venit pentru cutia târgului (bugetul locală, stabilită de Ioniță Sandu Sturdza pe 23 iulie 1823: impozit pe măhălitul târgului, veniturile din cotăritul târgului - „câte 10 parale de tot vasul cu rachiu, holercă sau vin” -, căsăpia târgului - câte 50 de lei pe tot anul, „câte 10 parale de totă mierța, pentru cei ce vor strânge perje de velniță pentru neguțătorie”, „câte 10 parale de tot carul, afară de târgoveți, pentru cei ce vor lua
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Diomid Năstase, Constantin Pușcaciu, Elena Condrea, Vasile Avram, Vasile Nucuță, Constantin Luca, Marcel Popescu, Maria Roman, Dumitru Drăghici, Cristiana Stoian, Eugeniu Safta Romano, Gheorghe Stoian, Dumitru Bran, Ioan Smitd, Constantin Dăniciuc, Toader Spulber, Vasile Mihăilă, Zamfira Iuga, Marian Paicu, Constantin Holercă, Gheorghiță Amariței, Vasile Miorn, Mihai Popescu, Elena Acuiboaie, Gheorghe Pârlog, Vasile Munteanu, Dorel Huiban, Ioana Popa Rânceanu, Ioan Pârvu, Petrea Iosub, Elena Alexandrescu, Constantin Moraru, Mircea Cucharek, Nicolae Neagoe. Membri ai Comitetului județean de partid ce urmau să se deplaseze
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
intră în structura unor constituenți dezvoltați, prin care se realizează diferite funcții sintactice: • predicat dezvoltat: S-a apucat de citit. „Și... unde nu s-a apucat și el, în ciuda Morții, de tras la mahorcă și de chilit la țuică și holercă...” (I. Creangă) • complement predicativ: L-a văzut apucându-se de secerat. • circumstanțial: Apucându-se de citit, a trecut într-o altă stare. În structura constituentului dezvoltat, supinul realizează funcția de complement (direct, indirect) interior, ca funcții de gradul II. Alte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ceva și du-te să te culci. Nu-l lua în seamă. E beat. Să mă scuture dracii dacă am băut, spuse unchiul... Mai bine ajută-mă să mă descalț, eu nu văd nimic... Păi, cum să vezi după atâta holercă! Ce holercă! Nu văd că am cataractă, dar tu nu vrei să mă duci la doctor... Eu să te duc la doctor! Ai cataractă de la băutură. N-am băut... Hai, vino și mă descalță. Mă dor ochii, am înghețat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
du-te să te culci. Nu-l lua în seamă. E beat. Să mă scuture dracii dacă am băut, spuse unchiul... Mai bine ajută-mă să mă descalț, eu nu văd nimic... Păi, cum să vezi după atâta holercă! Ce holercă! Nu văd că am cataractă, dar tu nu vrei să mă duci la doctor... Eu să te duc la doctor! Ai cataractă de la băutură. N-am băut... Hai, vino și mă descalță. Mă dor ochii, am înghețat de frig... Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
el... Tot eu rezolv, tot eu! scanda clătinându-și capul aplecat spre pantofii din picioare. N-ai știut cum să te porți cu oamenii, i-ai respins... Ești o respingătoare, de asta n-ai câștigat în viață... Ce să câștig, holercă de la un misit?! răbufni mătușa. Casă vreau, casă în oraș! Unchiul căpătase o privire pierdută, nu bănuiam la ce se gândește, mâinile îi atârnau pe lângă corp lipsite de voință. Mătușa continua avântată: Ai glumit o viață întreagă cu lumea, numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]