421 matches
-
din afară, suferința, credința, neliniștile metafizice, neprejudiciind în nici un fel mesajul central al Eroului creștinătății. Necercetând cu atenție, cu bun simț, cu rațiune și credință Viața și Opera Marelui Constantin în lumina conștiinței și cunoștinței Adevărului Bisericii, printr-o gândire holistă în spațiu și timp, cea care integrează și sintetizează toate aspectele constitutive ale acelui moment istoric cu înrâurirea lui milenară și transcendentă, ci doar în obscuritatea unei rațiunii aservite, se iese din nimbul înțelegerii intime intrându-se voit în conul
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
de famili. Aceste noi Societați Civile Matrifocale pot fi conduse de către femei speciale, preoți și înțelepți, aflați sub protecția unor Regi și Regine din Familiile regale, toți aceștia aflați pe un palier mai înalt de conștiință, capabili de o viziune holistă și universală, dincolo de imaginația umană comună. Ne place ori nu ne place, Umanitatea este creația lui Dumnezeu, iar Regele și Regina sunt mediatori și intermediari între Dumnezeu și neamurile oamenilor. Ceea ce trebuie bine înțeles în primul rând este faptul că
DESPRE ORGANISMUL SOCIAL VIU ŞI SISTEMUL SOCIAL MORT POLITIC, SUPUS ARTEI-TRANSFORMĂRII, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Despre_organismul_social_viu_si_sistemu_constantin_milea_sandu_1347018372.html [Corola-blog/BlogPost/343797_a_345126]
-
Acesta este paradoxul Omului crestin. Un Rege, o Regină, o Femeie specială, un Om înțelept, nu va ajunge să conducă decât dacă Omenirea îi va identifica pe aceștia, îi va iubi și aprecia și împreună vor rezona cu o viziune holistă universală a Omului ființă de lumină, dincolo de imaginea limitată a bunăstării materiale, atât de dificil de definit azi, după comunism și capitalism, potrivit căreia pentru unii oameni, care au trăit în universul comunist, bunăstarea presupune o contra-valoare de 100 Euro
DESPRE ORGANISMUL SOCIAL VIU ŞI SISTEMUL SOCIAL MORT POLITIC, SUPUS ARTEI-TRANSFORMĂRII, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Despre_organismul_social_viu_si_sistemu_constantin_milea_sandu_1347018372.html [Corola-blog/BlogPost/343797_a_345126]
-
familii. Aceste noi Societăți civile matrifocale pot fi conduse de către femei speciale, preoți și înțelepți, aflați sub protecția unor regi și regine din marile Familii Regale, toți aceștia aflați pe un palier mai înalt de conștiință, capabili de o viziune holistă și universală, dincolo de imaginația umană comună. Ne place ori nu ne place, umanitatea este creația lui Dumnezeu, iar regele și regina sunt mediatori și intermediari între Dumnezeu și neamurile oamenilor. Ceea ce trebuie bine înțeles în primul rând este faptul că
SCRISOAREA NR. 76. DESPRE REGIONALIZAREA ROMÂNIEI ŞI DEZMEMBRAREA STATULUI ROMÂN de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragmen_constantin_milea_sandu_1360525871.html [Corola-blog/BlogPost/360384_a_361713]
-
Acesta este paradoxul Omului creștin. Un rege, o regină, o femeie specială, un om înțelept, nu va ajunge să conducă decât dacă Omenirea îi va identifica pe aceștia, îi va iubi și aprecia și împreună vor rezona cu o viziune holistă universală a Omului ființă de lumină, dincolo de imaginea limitată a bunăstării materiale, atât de dificil de definit azi, după comunism și capitalism, potrivit căreia pentru unii oameni, care au trăit în universul comunist, bunăstarea presupune o contra-valoare de 100 Euro
SCRISOAREA NR. 76. DESPRE REGIONALIZAREA ROMÂNIEI ŞI DEZMEMBRAREA STATULUI ROMÂN de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragmen_constantin_milea_sandu_1360525871.html [Corola-blog/BlogPost/360384_a_361713]
-
propriei comunități. Ea va contribui la crearea unui mediu propice pentru ca organizațiile nonguvernamentale din domeniul social să poată oferi alternative viabile, de durată și angajate în derularea unor proiecte de rețea, în complementaritate cu serviciile guvernamentale și private, în mod holist, ceea ce conduce la posibilitatea dezvoltării unor strategii unitare, desprinse din efortul comunitar comun tuturor participanților implicați la viata acesteia. Politica viitoare referitoare la organizațiile nonguvernamentale din domeniul social și angajarea acestora la rezolvarea problemelor comunității, se va baza pe această
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
dacă acum doi ani majoritatea observatorilor ar fi fost întrebați dacă Uniunea Europeană era pregătită pentru un sistem european de supraveghere, cei mai mulți dintre ei ar fi răspuns "nu, nu este posibil”. Acum am demonstrat că este posibil. Urmărim o abordare holistă, pentru a nu omite niciunul din elementele implicate. Așadar, permiteți-mi să subliniez și acordul la care Consiliul a ajuns ieri, în legătură cu propunerea Comisiei privind fondurile speculative. Sper că această poziție ne va putea îndrepta acum spre negocieri concludente în
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
pentru pescuit și am încredere că se va întâmpla același lucru când vom vota în plen. Acesta este în mod clar un caz paradigmatic, și am încredere că ne vom învăța lecția, și că măcar o dată vom acționa ca niște medici holiști care vindecă, în loc să acționăm ca niște medici legiști. Am votat în favoarea acestei rezoluții, întrucât consider că sunt necesare măsurile prezentate de Comisie pentru monitorizarea și supravegherea zonelor de pescuit. Această rezoluție reprezintă o încercare de a soluționa lipsa de informații privind
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
a invitat țările să își schimbe percepția potrivit căreia traficul de persoane este un fenomen marginal și, în schimb, le-a încurajat să îl recunoască ca fiind o formă modernă de sclavie la scară uriașă. Combaterea traficului de persoane necesită o abordare holistă, cu toate că dispunem de un număr limitat de instrumente. Misiunea noastră este să modificăm legislația. Tratatul de la Lisabona ne oferă un nou temei juridic- articolul 83. Acesta ne oferă un mijloc de a stabili o abordare comună în vederea creării unui mediu mai
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
și a altor indicatori destinați să măsoare progresul și dezvoltarea generală a societății. PIB-ul este un indicator al activității economice de piață, care a devenit o referință standard pentru responsabilii politici din întreaga lume. Totuși, acest indicator nu este holist. El nu reflectă în prezent durabilitatea mediului, eficiența resurselor, incluziunea socială sau progresul social. Mai mult, în anumite cazuri, este posibil ca PIB-ul să ofere informații inexacte și înșelătoare. În consecință, trebuie să depunem toate eforturile pentru a dezvolta indicatori
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
nobiliară. 5. Cărțile clasice 6. Caracterizare a vieții intelectuale în perioada pre-imperială. Marile școli filozofice 7. Întemeierea imperiului Qin. Particularități ale politicii legiste. 8. Imperiul Han - caracterizare a vieții politice, economice, sociale. Marea expansiune 9. Cultura în epoca Han. Viziunea holistă. Disputa privind cărțile clasice (guwen/jinwen) 10. Reînnoirea intelectuală din sec. III - IV 11. Refacerea unității naționale - dinastia Sui. 12. Epoca Tang. Marea înflorire culturală. Caracterizarea civilizației medievale. 13. Budismul chinez 14. Începuturile Chinei Moderne și criza de la sfârșitul dinastiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
de viață al produsului; introducerea și aplicarea cerințelor privind ecodesignul; creșterea eficienței energetice. - Sisteme de management de mediu Un instrument important în îmbunătățirea performanței de mediu a activităților economice este managementul de mediu, implementarea unui astfel de sistem susținând abordarea holistă a problemelor de mediu, cuantificarea economică a impactului asupra mediului și eficientizarea efortului uman și material în procesul de conformare cu reglementările din domeniul protecției mediului. Din ce în ce mai mult, industria românească conștientizează că protecția mediului trebuie văzută ca o condiție a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206499_a_207828]
-
nobiliară. 5. Cărțile clasice 6. Caracterizare a vieții intelectuale în perioada pre-imperială. Marile școli filozofice 7. Întemeierea imperiului Qin. Particularități ale politicii legiste. 8. Imperiul Han - caracterizare a vieții politice, economice, sociale. Marea expansiune 9. Cultura în epoca Han. Viziunea holistă. Disputa privind cărțile clasice (guwen/jinwen) 10. Reînnoirea intelectuală din sec. III - IV 11. Refacerea unității naționale - dinastia Sui. 12. Epoca Tang. Marea înflorire culturală. Caracterizarea civilizației medievale. 13. Budismul chinez 14. Începuturile Chinei Moderne și criza de la sfârșitul dinastiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Virtual („High-end”), Curriculum Vitae Originar („Tricolor”), Curriculum Vitae Karmic („Blueprint: natură statică”), „Curriculum Vitae Prosodic („Pharmakon”), Curriculum Vitae Isihastic („După „înviere”), Curriculum Vitae Teleologic („Caii mei cei netroieni”), Curriculum Vitae Anti-Oedip („Diptic semiologic”), Curriculum Vitae Ne-Oficial („Geo-deontologie”). Acestor scenarii holiste care au șansa dăinuirii dincolo de „biografia” efemeră li se pot alătura un „Curriculum vitae” improbabil („Quintia esentia”: Materialism intangibil”) sau un „Non-Curriculum Vitae” impermeabil. Ficțiunile epice, cinematografice și dramatice publicate de Igor Ursenco urmează un traseu similar, astfel că exacerbarea
Igor Ursenco () [Corola-website/Science/326977_a_328306]
-
reducționismului caută un mod de a salva un fel de sens superior al vieții, sub forma unei intervenții supranaturale/nonmateriale. După cum afirmă Pinker, Mai recent, dezvoltarea gândirii sistemice a oferit metode de a aborda problemele de o manieră mai degrabă holistă decât reducționistă.
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
doar cu deficitul punctual provocat de absență unui principiu metabolic. Ideea unui remediu universal, un fel de extras chintesențial cu înrâuriri uimitoare, aduce a fantasmagorie. Nu există leacuri perfecte, si asta fiindcă o maladie este în esență ei un fenomen holist, lovind trupul și sufletul deopotrivă, pe cand chimicul nu are înrâurire decat asupra trupului. Din randul pacienților cu encefalita letargica, cei care s-au păstrat pe linia de plutire au fost cei cu resort spiritual bun, si nu cei pe care
Maladia personală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4244_a_5569]
-
teoretice (Gabriela RĂȚULEA) / 7 Partea I: PERSPECTIVE NORMATIVE Justiție și ordine socială. Note și comentarii (Ștefan UNGUREAN) / 37 Dreptatea ecologică și teoria distributivă liberală. Problema extinderii (Gabriela RĂȚULEA) / 53 Echilibrul reflectiv în teoria dreptății a lui John Rawls. Perspectiva pragmatismului holist (Mihai BURLACU) / 79 Justiția organizațională: perspective culturale și individuale (Horia MOAȘA) / 105 Partea a II-a: PERSPECTIVE EMPIRICE Strategii de reducere a inechității în context cultural românesc (Carmen BUZEA) / 131 Importanța echității în determinarea justiției și a coeziunii sociale (Ioana
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
solidaritatea morală care face din dreptate norma fundamentală a societăților moderne: "solidaritatea negativă nu este decât emanația unei alte solidarități de natură pozitivă: este repercusiunea în sfera drepturilor reale a sentimentelor sociale care vin din altă sursă"7. Această viziune "holistă" a fost preluată în cadrul paradigmei funcționaliste și a dat naștere ideii că dependența reciprocă dintre subsisteme diferențiate constituie coeziunea. În Structura acțiunii sociale (1937) Talcott Parsons a realizat o sinteză funcționalistă între teoria durkheimiană a consensului și teoria weberiană a
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
referitor la operația de potrivire a regulilor de inferență la raționamentele particulare. Autorul arată filierele și transformările prin care a ajuns ideea echilibrului reflectiv la Rawls și cum se folosește White de procedeul extinderii pragmatice a tezei Duhem- Quine. Teza holistă spune că "nici o ipoteză nu poate fi tratată în mod izolat, ci doar în conjuncție cu alte ipoteze, în ansambluri teoretice sau unități corporative", ceea ce este valabil și pentru judecățile morale. Analiza permite mai buna situare a teoriei lui Rawls
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nici o ipoteză nu poate fi tratată în mod izolat, ci doar în conjuncție cu alte ipoteze, în ansambluri teoretice sau unități corporative", ceea ce este valabil și pentru judecățile morale. Analiza permite mai buna situare a teoriei lui Rawls în raport cu paradigma holistă din științele sociale; în special criticii comunitariști i-au imputat lui Rawls holismul teoriei sale morale. Horia Moașa analizează un tip special de cultură organizațională, și anume "cultura tăcerii": ceea ce produce insatisfacție angajaților dintr-o organizație este menținut într-un
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
of White's and Rawls' perspectives on the reflective equilibrium, and it also draws upon the writings of Duhem, Quine, Stich and Gillies, among others. Keywords: reflective equilibrium, holistic pragmatism, considered judgment, Duhem-Quine thesis, Duhemian conjunction. Interpretarea din perspectiva pragmatismului holist a metodei echilibrului reflectiv propuse de John Rawls 1 implică atât o dimensiune epistemologică, cât și una metodologică. În articolul de față, abordez "echilibrul reflectiv" prin intermediul doctrinei formulate de Morton White în lucrarea A Philosophy of Culture: The Scope of
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
echilibrul reflectiv" prin intermediul doctrinei formulate de Morton White în lucrarea A Philosophy of Culture: The Scope of Holistic Pragmatism. Totodată, dezvolt aici o teză conturată anterior într-un excurs 2 dedicat evoluției pragmatismului în filosofia culturii. White consideră că pragmatismul holist trebuie să implice o abordare metodologică monistă 3. În esență, White susține că etica este o "instituție a culturii", asemenea logicii, științelor naturale, esteticii, religiei etc4. Prin plasarea lor la același nivel, el respinge orice distincție epistemică strictă între etică
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la același nivel, el respinge orice distincție epistemică strictă între etică și celelalte "instituții" ale culturii. În etică, demersul lui White are un scop foarte ambițios: demonstrarea faptului că teoria dreptății a lui John Rawls reprezintă o variantă a pragmatismului holist. "Echilibrul reflectiv" reprezintă, în sens larg, finalul unui proces prin care o persoană își poate evalua și ajusta convingerile referitoare la un domeniu de cercetare sau la o "instituție a culturii"5. Aspectul abordat poate fi unul particular, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care se află concepțiile epistemologice fundaționale. În subcapitolele următoare, prezint în ordine invers cronologică originea metodei "echilibrului reflectiv". Totodată, formulez o serie de considerații cu privire la relevanța tezei Duhem- Quine, pentru metoda lui Rawls. Evidențiez apoi modul în care tezele pragmatismului holist schițate de White coincid într-o măsură semnificativă cu ideile enunțate de Rawls despre metoda "echilibrului reflectiv" în justiția socială și, într-un sens mai general, în etică. De asemenea, abordez teza lui White că Rawls este un pragmatist holist
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a "judecăților avute în vedere" la un moment dat și compararea lor cu principiile fundamentele. Astfel, prin "echilibru reflectiv", Rawls înțelege totodată un proces de postulare și revizuire a modelelor teoretice, ideilor și principiilor, la toate nivelurile de generalitate. Componenta holistă a metodei "echilibrului reflectiv" este aceea că toate judecățile și principiile fundamentale pot fi revizuite, de fiecare dată când sunt necesare schimbări pentru dezvoltarea unei concepții coerente și convingătoare. Aspectul pe care atât White, cât și alți pragmatiști îl subliniază
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]