23 matches
-
A Practical Reconciliation of Alternative Conceptions of Justice, Rowman & Littlefield, Totowa (N. J.), 1988. Wallerstein, Immanuel, "Restructuration capitaliste et le système- monde", în Agone, vol. 16, 1996, pp. 207-233. Echilibrul reflectiv în teoria dreptății a lui John Rawls. Perspectiva pragmatismului holist Mihai BURLACU Abstract: Interpreting Rawls' reflective equilibrium method from the perspective of White's holistic pragmatism, pressuposes both an epistemological and a methodological dimension. It requires a critical examination of the origins and method development, with an emphasis on Goodman
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
holist schițate de White coincid într-o măsură semnificativă cu ideile enunțate de Rawls despre metoda "echilibrului reflectiv" în justiția socială și, într-un sens mai general, în etică. De asemenea, abordez teza lui White că Rawls este un pragmatist holist. Originea noțiunii de echilibrului reflectiv Concepția filosofică dezvoltată de Rawls în lucrarea A Theory of Justice se întemeiază, între altele, pe tezele teoriei contractului social propuse de John Locke, Jean-Jacques Rousseau, dar și pe câteva din ideile formulate de Immanuel
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de argumentare?22. [II] Testul "echilibrului reflectiv" descris de Goodman constituie al doilea aspect pe care îl abordează Stich din perspectiva pragmatismului "aprofundat". Această perspectivă este de fapt foarte asemănătoare cu cea propusă un deceniu mai târziu de White: pragmatismul holist 23. Întrebarea de la care Stich pornește este: "Ce statut ar pretinde Goodman pentru testul echilibrului reflectiv pe care îl descrie?"24. Stich are certitudinea că Goodman consideră de la sine înțeleasă următoarea concluzie: un sistem de reguli inferențiale este întemeiat dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
observație. În final, White concluzionează că filosoful preocupat de teoriile morale, asemenea logicianului, matematicianului și fizicianului, poate oscila de la principiile fundamentale la judecățile morale, cu scopul de a ajunge la echilibrul epistemic. Din punct de vedere epistemologic, White este un holist, iar din punct de vedere metodologic, abordarea lui este monistă. El încadrează deopotrivă etica, fizica, logica, matematica și religia în aria de studiu a filosofiei culturii. Bibliografie Burlacu, Mihai, Elemente de antropologie și filosofie a culturii, Editura Universității "Transilvania", Brașov
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
modelul liberalismului. Menținerea unei continuități esențiale cu problematicile antropologice și păstrarea, pe terenul întreprinderii, a opticii holistice care le caracterizează pe acestea sunt, în acest sens, printre cele dintâi obiective. Prin "holistic" termen pe care îl vom distinge de termenul "holist" asociat ideologiilor complementarității și ale "comunității" ne vom strădui să indicăm necesitatea de a ieși din abordările segmentate și parcelare ale întreprinderii și intenția de a surprinde întreprinderea ca pe un fenomen social total, care nu mai poate fi izolat
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
studii etno-psihologice, precum cele coordonate de Vintilă Mihăilescu (1999). Psihosociologul și antropologul român a observat în cercetările sale din zona Gorjului, derulate asupra "ungurenilor" (din zonele colinare), precum și asupra "pămîntenilor" (din zonele de cîmpie), înclinații perceptive diferite: "pămîntenii" fiind mai "holiști", iar "ungurenii" mai independenți de cîmp. Berry și Witkin (1975) au formulat încă de timpuriu în anchetele lor de teren o ipoteză pe care au testat-o mai apoi frecvent: subiecții din culturile naționale individualiste sînt mai independenți de cîmp
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
prof < fr. prof[esseur], rom. prof[esor]; germ. Abi "bacalaureat" < Abi[tur]; Lok < Lok[omotive]; it., sp. bici < bici[cleta]; rom. dirig < dirig[inte]; mate < mate[matică]; sp. gran < gran[de]; profe < profe[sor]; san < san[to]; sued. alko < alko[holist]; favvo < favo[rit]; mongo < mongo[loid]. b) Prin afereză: engl. gator < [alli]gator; mum < [chrysanthe]mum; vator < [ele]vator; versity < [uni]versity; zine "revistă artizanală, neprofesionistă, editată la domiciliu" < [maga]zine; fr., engl. bus < [omni]bus (v. mai jos); fr.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
relației dintre proprietățile lor și cele ale întregului. Kant vorbește despre un alt tip de întreg, înțeles ca sumă, ca întreg aditiv, agregat. Un alt tip este întregul structural sau sistemul (Gestalt). Un al patrulea tip este cel etichetat drept holist, de la grecescul holos. Societățile moderne se prezintă ca structuri ierarhice. Fără îndoială, ierarhia este, prin excelență, refularea modernității. Dar nu este exclus ca individualizarea să fie refularea centrală a societăților holiste. 5.4.3. Subiect colectiv sau unu multiplu În ciuda
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
secțiune a acestui subcapitol și, prin urmare, cu o afirmare a unui principiu care se apropie mai curând de perspectiva proprie încercărilor de construcție holistă a spațiului social. Realitatea este, într-adevăr, un proiect social, dar acest proiect este unul holist. Argumentul lui Searle este următorul: Există un motiv temeinic pentru care intenționalitatea colectivă e ireductibilă la intenționalitatea individuală. Nicio mulțime de "conștiințe eu" nu conduc la "conștiința noi", nici măcar cu suplimentul de convingeri. Elementul esențial al intenționalității colective este ideea
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se realizează în laboratoare. Programul de cercetare constructivistă trebuie să aibă în atenție și dezbaterile privind teoria raportului de forțe în concepția adepților realismului sau neorealismului și ai idealismului, dar și în disputele teoretice privind acest subiect dintre individualiști și holiști. Dacă pentru realiști și neorealiști, raporturile de forțe materiale care explică realitatea socială se referă, fie la natura umană (realismul clasic a lui Morgenthau), fie la distribuirea capacităților materiale (neorealismul lui Keneth Waltz), atunci pentru idealiști semnificația puterii în raporturile
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
este dată prioritar de calitatea capacităților materiale și mai puțin de forța brută de care dispune fiecare. De exemplu, nu se poate pune identitate între relațiile dintre S.U.A. și Canada, cu cele dintre S.U.A. și Cuba. Disputele dintre individualiști și holiști se concentrează pe relațiile între agent (actor) și structură (sistem), discuțiile cele mai aprinse concentrându-se pe rolurile de subordonare ale acestora. După individualiști, actorul (agentul) acționează independent de structura din care el face parte: structura nu are decât un
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
ale acestora. După individualiști, actorul (agentul) acționează independent de structura din care el face parte: structura nu are decât un efect cauzal asupra agentului; dacă ea constrânge comportamentul său, atunci acesta se schimbă în funcție de evoluția structurii. În mod contrar, pentru holiști, un actor nu există independent de structura în care el acționează, deoarece aceasta are un efect cauzal asupra lui: nu numai comportamentul său este afectat de această structură, ci și interesele sale și identitatea sa sunt construite de această structură
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
în vederea promovării intereselor sale. De pildă, atunci când fosta U.R.S.S. s-a transformat în Rusia, imediat și interesele americane s-a schimbat față de această țară, acestea fiind promovate acum prin acțiuni de cooperare, decât prin forme de confruntare. Dimpotrivă, pentru holiști definirea acelorași interese naționale ale unui stat este afectată de mutațiile sistemului internațional. De pildă, sfârșitul Războiului rece a avut un impact asupra conținutului interesului național american și rus, datorită mutațiilor internaționale, ceea ce a impus să se cultive în mod
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
fundamentare a optimizării curriculare moderne 221 12.9.1. Curriculum centrat pe sarcini de dezvoltare (developmental tasks) 221 12.9.2. Curriculum centrat pe taxonomia obiectivelor pedagogice 222 12.9.3. Curriculum centrat pe zetetică 222 12.9.4. Curriculum holist 223 12.9.5. Curriculum bazat pe demersuri transdisciplinare 224 12.9.6. Curriculum centrat pe competențe și capacități 225 12.10. Optimizarea curriculumului și reforma curriculară 226 12.11. Produsele curriculare moderne 228 12.12. Microproiectul pedagogic ca produs
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a modului în care educația bine gândită se armonizează cu cosmosul pansofic închipuit de el? Nu este scopul acestei cărți să demonstreze, cu argumente obiective infailibile, temeinicia acestui mod „holistic” de a gândi cu peste trei veacuri înainte ca vreun „holist” din zilele noastre să fi apărut pe lume. Evidențele sar în ochi. Pentru mundus possibilis nu poate fi mai bună educație decât proiectul cuprins în schola geniturae; pentru lumea ideilor aflate în spiritul Creatorului, a începuturilor, mundus archetipus, se potrivește
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și glasnost mimau doar radicalismul gândirii postmoderne și a trebuit ca alții să contribuie decisiv la dezmembrarea Uniunii Sovietice și crearea unei noi realități în spațiul ocupat vreme de aproape un veac de experimentul bolșevic leninist.) „Gândire liberă” (free thinking, holist thinking), de tip postmodern, necantonată în dogme a manifestat și celălalt mare erou al omenirii secolului XX: papa Ioan Paul al II-lea. Nu a reușit să creeze o nouă realitate religioasă în locul celei instituite milenar. Totuși, a deschis larg
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ontologice, este clar de unde vine numele de "constructiviști", întrucât ei subliniază determinanții sociali ai agentului și ai acțiunii sociale și politice. În anii '90 au evoluat trei forme diferite de constructivism: constructivismul sistemic, cel la nivel de unitate și cel holist. Prima dintre acestea îi urmează pe neorealiști în adoptarea unei perspective de tip "a treia imagine", ce se concentrează numai pe interacțiunea dintre actori statali unitari. Tot ceea ce există sau se petrece în domeniul politicii interne este ignorat, și viziunea
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
urmare, această formă de constructivism are dificultăți în a explica similitudinile dintre state, dintre tiparele de convergență ale identității și interesului statelor. Acolo unde constructiviștii sistemici și cei la nivel de unitate reproduc dihotomia tradițională între internațional și intern, constructiviștii holiști caută să unească cele două domenii. Pentru a împăca întreaga paletă de factori ce condiționează identitățile și interesele statelor, ei aduc socialul și corporativul împreună, într-o perspectivă analitică unificată care tratează internul și internaționalul ca pe două fețe ale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
corporativul împreună, într-o perspectivă analitică unificată care tratează internul și internaționalul ca pe două fețe ale aceleiași ordini sociale și politice. Preocupați în primul rând de dinamica schimbării globale mai ales afirmarea și posibilul deces al statului suveran constructiviștii holiști se concentrează asupra relației constitutive reciproce între această ordine și stat. Această perspectivă generală a produs două analize distincte, dar complementare, ale schimbării inter-naționale : una care se axează pe schimbările majore de sisteme internaționale, cealaltă pe schimbările recente în cadrul sistemului
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
subsistem social. Prin aceasta induce treptat o criză metodologică: distincția individualism - holism metodologic nu mai acoperă În totalitate diversitatea referințelor empirice și a tipurilor de explicații (acțiune vs structură). Centrarea pe organizație nu mai corespunde nici nivelului individual, nici celui holist de analiză, ci unuia intermediar. Comportamentul organizației nu este În totalitate explicat nici de acțiunea intențională orientată spre scop, motivații și dorințe individuale, nici de instituții sau funcții sociale. Organizațiile Împrumută sau exprimă la un moment dat scopuri individuale, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fi ilustrată cu ajutorul a două exemple, care par a traversa matricea în direcții încrucișate. Primul exemplu a fost deja menționat în capitolul 9, atunci cînd s-a introdus dezbaterea din jurul lui Kenneth Waltz cu privire la întrebarea dacă neorealismul său este structuralist (holist) sau individualist. Răspunsul era că acesta trebuie considerat ca o abordare economică. Iar perspectiva economică este cu siguranță individualistă din punct de vedere metodologic: ea se bazează pe comportamentul individual. Cu toate acesea, nu e clar cum se împacă acest
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
dat, se fundează pe o opțiune holistă. Nu este întâmplător că este adesea utilizată metafora „piesei”: societatea este o „piesă”, indivizii sunt distribuiți în diferite roluri ale acesteia, conflictul global al piesei fiind însă primar în raport cu rolurile particulare ale personajelor. Holist poate fi analizată nu numai societatea în ansamblul ei, ci și diferitele subsisteme ale acesteia. O întreprindere poate fi considerată ca un sistem finalist care se autoorganizează în așa fel încât să maximizeze realizarea finalităților sale. Teoria actuală a organizațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lui Durkheim cu Spencer asupra cauzelor diviziunii muncii (Durkheim, 1926) este ilustrativă pentru diferența dintre strategia holistă și cea individualist-metodologică. Punctul de vedere al lui Spencer, sprijinit într-o oarecare măsură pe lucrările economiștilor clasici englezi (Adam Smith), este tipic holist. Schematic, el este următorul: diviziunea muncii duce la o creștere a productivității și deci a bogăției; creșterea bogăției duce la o creștere a fericirii colectivității; fiind, în ultimă instanță, orientată spre creșterea fericirii membrilor săi, societatea va adopta și stimula
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]