11 matches
-
din depozite loessoide, mai este numită și Câmpia Gepiului sau Câmpia Veljurilor. La Cefa acestă câmpie netedă, ușor mlăștinoasă uneori, dar totuși cu văiugi și vâlcele bine marcate, cu alibi foarte largi, se termină cedând locul câmpiei joase. Câmpia joasă, holocenă, este o câmpie tânără care prin caracterele sale se arată a fi încă la nivelul bazei din care s-a creat. În această zonă câmpia poartă numele de Câmpia Salontei. De tip aluvial-subsidentă, cu altitudini de 98- 100 m în
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
și Imperiul Roman. Aceasta a dus la dezvoltarea Drumului Chihlimbarului. Mai multe rezervații naturale protejează peisajele neatinse populate de diferite animale mari. În Rezervația Naturală Pape, unde au fost reintroduși zimbrul, caii sălbatici și bouri recreați, există astăzi o megafaună holocenă aproape completă, cuprinzând și elani, căprioare și lupi. Letonia este stat unitar, împărțit astăzi în 110 comune (în letonă: "novadi") și 9 orașe republicane (în letonă: "republikas pilsētas") care au consiliu local și administrație locală: Daugavpils, Jēkabpils, Jelgava, Jūrmala, Liepăja
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
sunt: Taița, Telița, Slava, Casimcea. Unele limane sunt sărate (Sinoe și Techirghiol), altele dulci (Babadag, Razim, Golovița, Zmeica, Tașaul, Agigea și Tatlageac. Din punct de vedere geologic, Dobrogea cuprinde trei unități : cea mai recentă, formată din aluviuni fluviale și marine Holocene, este Delta Dunării în nord-est; cea mai veche este masivul hercinian al Măcinului în nord-vest, care cuprinde roce efusive și sedimente paleozoice și mezozoice; în sud se întinde podișul moesic care pe un soclu mezozoic prezintă sedimente cenozoice și neozoice
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
amplasată în Câmpia Tecuciului, între paralele de 45°31-45°52, latitudine nordică și meridianele de 27°31-27°34, longitudine estică. Administrativ, centrele viticole ale podgoriei Ivești aparțin județului Galați. Substratul litologic diferă în funcție de centrul viticol: la Ivești predomina nisipurile eoliene holocene, la Tecuci depozitele de loess și nisipurile eoliene din holocenul inferior, iar la Corod loessul și depozitele loesoide levantine, respectiv pleistocene. Tipurile de sol: psamosoluri la Ivești; cernoziomuri cambice și psamosoluri la Tecuci; cernoziomuri cambice la Corod. Climatul este temperat-continentala
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
sunt foarte subțiri și cuprind argile marnoase și nisipuri. Peste acestea apar formațiunile pliocene, peste care sunt dispuse depozite loessoide pleistocene inferioare și medii, ce caracterizează cea mai mare parte a interfluviilor și teraselor. În lunca Prutului sunt specifice depozitele holocene superioare alcătuite din depozite loessoide nisipuri și pietrișuri, care corespund aluviunilor actuale depuse. Geomorfologic relieful luncii se prezintă în general plan, cu o pantă continuă de la nord spre sud. Transversal terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
mari. Ca suprafețe orizontale, în cea mai mare parte a lor, pe lunci s-au axat toate drumurile principale și majoritatea terenurilor arabile. Terasele sunt acoperite de proluvii pleistocene iar lunca joasă pe tot parcursul văilor sunt ocupate de depozite holocene de nisipuri grosiere, pietrișuri și bolovănișuri . Solurile formate pe aceste forme de relief nu sunt foarte diferențiate decât în arealele în care râurile și-au modelat și un sistem de terase și au ieșit de sub influența directă a râurilor. În
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și nisipuri), tortonian-sarmațian (depozitele sarmațiene = marne, marne nisipoase și nisipuri) și pliocen (depozitele pannoniene = nisipuri cuarțoase și micacee, argile marnoase și pietrișuri). Depozitele pleistocene (pietrișuri și nisipuri), întâlnite cu precădere pe stânga Secașului Mic, intră în componența teraselor, iar cele holocene (nisipuri și pietrișuri aluvionare), în componența luncilor. are o suprafață de 356 km², cu lungimea de 32 km și lățimea medie de 11 km. Altitudinea medie a reliefului este de 367 m, cea maximă de 580 m, în Măgura Copaciului
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
topografică a cartografului suedez Strahlenberg (1676-1747) care a mutat granița inițială dintre Europa și Asia de pe linia cursului Donului la munții Urali. Structura petrografică a lui Elbrus care este un stratovulcan, este alcătuită din dacite și andezite unde în timpul perioadei holocene s-a format caldera cu diametrul de 14x17 km. Ultima erupție a lui Elbrus a avut loc cu 2000 mii de ani în urmă ( ± 50 n.Hr.), urmele lavei vulcanice s-au găst pe o suprafață de 250 km². Pe
Elbrus () [Corola-website/Science/311278_a_312607]
-
a depozitelor basarabiene, cu grosimi de 3-4 m, cu intercalații de calcare oolitice însumând 12 m și formând platourile structurale din zona cercetată . Depozitele cuaternare acoperă suprafețe însemnate și apar sub formă de terase ale Bahluiului sau ca formațiuni aluvionare holocene (constituite din nisipuri, prundișuri, argile și luturi). Ele sunt completate de cuverturi locale de luturi eluviale, situate pe interfluvii și suprafețe slab înclinate, chiar deluviale și proluvio-coluviale. Concomitent cu adâncimea văilor, îndeosebi în cuaternar, condiționat de energia mare a versanților
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din bază prezintă un orizont de 3-5 m, mai nisipos, conținând frecvent lentile de nisipuri grosiere și pietrișuri, peste care se află un orizont de 5-6 m grosime, cu aluviuni mult mai fine, argilo nisipoase și chiar argiloase, de vârstă holocenă (C. Martiniuc, 1956). Terasele de versant T1-Terasa de 10-20 m altitudine relativă este cea mai tânără, exceptând terasele de luncă de 3-5 m și 6-10 m. Aceasta apare fragmentar de la sudul localității Pârcovaci și până la Cotnari. La nord-vest de Hârlău
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: este o formațiune sedimentară cu aluviuni actuale și subactuale; Cuaternarul este prezent prin depozite fluviatile (pietrișuri, nisipuri, argile). Din punct de vedere geomorfologic este un relief de acumulare cuaternară; o câmpie aluvială holocenă de divagare (de subsidență), cu aspect de albie majoră. Procesele de modelare actuală a reliefului: “acumulare fluviatilă”; terase: albie majoră, lângă terase de luncă; tip de relief-regiune geomorfologică: Podișul Fălticeni. b) Aspecte pedologice: pădurea azonală (de luncă) de la Mircești se
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]