68 matches
-
Depozitele cuprind un complex de argile și marne cu alternanțe de nisipuri, iar pe alocuri se adaugă orizonturi subțiri de gresii, calcare și conglomerate. Pe Valea Siretului, Jijiei și Bahluiețului se găsesc depozite aluvionare, eoliene și de luncă ce aparțin Holocenului Superior. Resursele subsolice sunt mai puțin variate și cuprind roci utile, materiale de construcții și ape minerale. Se găsesc calcare oolitice și gresii calcaroase în dealurile din sud și vest (Deleni, Strunga etc.), argile (Ciurea, Podu Iloaiei), nisip cuarțos (Lespezi
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate) și se întinde pe o suprafață de 3 hectare. Formațiunile geologice (atribuite perioadei holocenului ) alcătuite din gresii (de culoare cenușiu-gălbuie) cu intercalații de microconglomerate, s-au format prin acțiunile repetate ale aerului (îngheț-dezgheț, vânt, temperatura), apei (spălare, șiroire) și a proceselor gravitaționale (prăbușiri, surpări) desfășurate de-a lungul timpului. Următoarea oprire a fost Grădină
PE URMELE ISTORIEI ÎN AFLAREA LUMINII ADEVĂRULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348570_a_349899]
-
253 Pentru o discuție despre sintagma "prezent gnomic", vezi Günter Steinberg, Erlebte Rede. Ihre Eigenart und ihre Formen in neuerer deutscher, französischer und englischer Erzählliteratur, Göppingen, 1971, 225 ș.u. 254 Max Frisch, Montauk, rom. în Montauk. Omul apare în Holocen. Barbă-Albastră, trad. de Ondine-Cristina Dascălița, Polirom, 2004, 129-130. 255 Vezi V. Șklovski, Theorie der Prosa, și Renate Lachmann, "Die "Verfremdung" und das "Neue Sehen" bei Viktor Šklovskij", Poetica 3 (1970), 226-249. 256 Max Frisch, Montauk, rom. în Montauk. Omul apare
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
trad. de Ondine-Cristina Dascălița, Polirom, 2004, 129-130. 255 Vezi V. Șklovski, Theorie der Prosa, și Renate Lachmann, "Die "Verfremdung" und das "Neue Sehen" bei Viktor Šklovskij", Poetica 3 (1970), 226-249. 256 Max Frisch, Montauk, rom. în Montauk. Omul apare în Holocen. Barbă-Albastră, trad. de Ondine-Cristina Dascălița, Polirom, 2004, 116. 257 Ibid., 84-85. 258 Ibid., 109. 259 Ibid. 260 Samuel Beckett, Molloy. Malone Dies. The Unnamable, Londra, 1959, 345. 261 Opoziția lui Brooks și Warren, "analiză interioară a întîmplărilor" "observație exterioară a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
puțin pentru ultimele faze glaciare, și creșterii intensității lor; faza Würm3 coborând nivelul Mării Negre cu peste două sute de metri față de actual. Delta este o formațiune hidrografică destul de recentă, în raport cu vârsta Dunării Inferioare, care are vârsta Cuaternarului. Delta are doar vârsta Holocenului, de numai 10 000-12 000 ani durată. La începutul actualei interglaciații - Holocenul, pe locul Deltei actuale, se afla un golf prelung al Mării Negre, începînd cam din zona Ceatalului Izmail-Tulcea. Din apele acestui golf nu răsăreau decât, ca niște insule acoperite
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
nivelul Mării Negre cu peste două sute de metri față de actual. Delta este o formațiune hidrografică destul de recentă, în raport cu vârsta Dunării Inferioare, care are vârsta Cuaternarului. Delta are doar vârsta Holocenului, de numai 10 000-12 000 ani durată. La începutul actualei interglaciații - Holocenul, pe locul Deltei actuale, se afla un golf prelung al Mării Negre, începînd cam din zona Ceatalului Izmail-Tulcea. Din apele acestui golf nu răsăreau decât, ca niște insule acoperite cu loess, unii martori de eroziune de origine continentală, care acum formează
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Paleoliticului superior și începutul Mezoliticului. Semnele apariției sale sunt date de „înflorirea culturii aurigniciene”, moștenită de la neanderthalieni, și de crearea unor culturi noi precum cea magdaleniană (Franța), solutreană (Franța), hamburghiană (Germania). Cu Mezoliticul a debutat, din punct de vedere climateric, Holocenul, în care trăim și astăzi. Cro-Magnonii par a fi primii bipezi umanoizi care au abolit canibalismul și au constituit comunitatea migratoare și culturi bazate pe spiritualitate religioasă; spre sfârșitul Mezoliticului, ei au descoperit agricultura și s-au sedentarizat, construind primele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rațe), iar mediul acvatic includea specii diverse de pești (crap, șalău, somn, știucă, caras, babușcă, oblete). Aceste specii de animale sunt contemporane cu fauna mamiferelor actuale, apărută în momentul dispariției mamiferelor adaptate la clima rece, mai exact la limita dintre Holocen (11-12.000 de ani) și Pleistocen (1,6-1,8 mil. ani), prima fiind considerată de unii cercetători (din punct de vedere stratigrafic) o etapă interglaciară, parte a Pleistocenului (epocă a perioadei Cuaternare), iar de alții, dimpotrivă, o unitate geocronologică egală
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
climă rece cu cele actuale și s-a mers pe două variante: una strâns legată de procesul neolitizării societății umane, iar alta bazată pe latura climatică, sfârșitul ultimei glaciațiuni (Würm), însă ambele au fost considerate nesatisfăcătoare. Cert este că în Holocen, intervalul cel mai recent din istoria geologică a Pământului și, implicit, cel mai apropiat de noi, se constată apariția faunei actuale, ce poate fi apreciată cu aproximație (potrivit studiilor palinologice, limita dintre cele două „perioade” glaciare fiind produsă între ceea ce
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
actuale, ce poate fi apreciată cu aproximație (potrivit studiilor palinologice, limita dintre cele două „perioade” glaciare fiind produsă între ceea ce specialiștii definesc episodul pinetelor cu molidișe puține din faza pinului - ultima fază a Pleistocenului și faza pin-molid - prima fază a Holocenului), dar fără o încadrare cronologică precisă. Studiul materialului paleofaunistic din unele așezări ale Evului Mediu timpuriu (Gara-Banca, Bârlad-Prodana) probează existența câtorva din mamiferele sălbatice menționate, precum bourul (Bos primigenius), cerbul (Cervus elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus), porcul mistreț (Sus scrofa), lupul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
homo, a apărut odată cu începutul Pleistocenului, acum 1.8-2 milioane de ani. Trecerea de la societatea de tip vânători-culegători la cea de agricultori s-a petrecut abia în urmă cu aproximativ 10 000 de ani; este puțin probabil ca această perioadă, Holocenul, de aproximativ 20 de generații, să fi generat structuri cognitive cu rol adaptativ. Așadar, raportat la Pleistocen, experiența noastră în Holocen este una recentă, neconcretizându-se încă în structuri cognitive adaptative. Plastic spus, avem o minte de Pleistocen în Holocen
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
agricultori s-a petrecut abia în urmă cu aproximativ 10 000 de ani; este puțin probabil ca această perioadă, Holocenul, de aproximativ 20 de generații, să fi generat structuri cognitive cu rol adaptativ. Așadar, raportat la Pleistocen, experiența noastră în Holocen este una recentă, neconcretizându-se încă în structuri cognitive adaptative. Plastic spus, avem o minte de Pleistocen în Holocen! Pentru a se dezvolta noi structuri cognitive adaptative, condițiile de mediu din Holocen ar fi trebuit să fie: (1) noi; (2
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Holocenul, de aproximativ 20 de generații, să fi generat structuri cognitive cu rol adaptativ. Așadar, raportat la Pleistocen, experiența noastră în Holocen este una recentă, neconcretizându-se încă în structuri cognitive adaptative. Plastic spus, avem o minte de Pleistocen în Holocen! Pentru a se dezvolta noi structuri cognitive adaptative, condițiile de mediu din Holocen ar fi trebuit să fie: (1) noi; (2) relativ constante; (3) relevante pentru reproducere; și (4) solicitante pentru dezvoltarea de structuri cognitive noi. Schimbările din Holocen însă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
adaptativ. Așadar, raportat la Pleistocen, experiența noastră în Holocen este una recentă, neconcretizându-se încă în structuri cognitive adaptative. Plastic spus, avem o minte de Pleistocen în Holocen! Pentru a se dezvolta noi structuri cognitive adaptative, condițiile de mediu din Holocen ar fi trebuit să fie: (1) noi; (2) relativ constante; (3) relevante pentru reproducere; și (4) solicitante pentru dezvoltarea de structuri cognitive noi. Schimbările din Holocen însă sunt adesea atât de rapide (de exemplu, Galaxia Gutenberg-Galaxia Marconi-Galaxia Gates), încât selecția
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
în Holocen! Pentru a se dezvolta noi structuri cognitive adaptative, condițiile de mediu din Holocen ar fi trebuit să fie: (1) noi; (2) relativ constante; (3) relevante pentru reproducere; și (4) solicitante pentru dezvoltarea de structuri cognitive noi. Schimbările din Holocen însă sunt adesea atât de rapide (de exemplu, Galaxia Gutenberg-Galaxia Marconi-Galaxia Gates), încât selecția naturală nu s-a putut concretiza. Spre exemplu, au existat puține schimbări la nivel biologic în ultimii 10 000 de ani; aborigienii australieni au fost relativ
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
datelor arheologice. Pe de altă parte, este evident că vânătorii și culegătorii actuali trăiesc într-un mediu sensibil diferit de cel al înaintașilor lor paleolitici (Huntley 1996; Mueller-White & Dickson 1991), ocupând nișe ecologice foarte diferite, în mare măsură apărute în Holocen. Cu puține excepții (Porter & Marlowe 2006), aceste populațiile ocupă zone ecologice marginale, majoritatea celorlalte fiind ocupate de societăți industriale, agricole sau păstorești. O altă diferență majoră o constituie dimensiunea populației, cu multe ordine de magnitudine mai numeroasă astăzi. Ea a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
proprietatea, inclusiv asupra muncii (curente sau investite în trecut), devin repere esențiale. Ele apar practic inevitabil însoțite de o creștere vădită și chiar de o exacerbare a importanței paternității și patriliniarității, a fidelității maritale a femeilor etc. footnote> instituite în Holocen și structurii ideologice indo-europene, respectiv iudeo-creștine, decât realităților raportate pentru comunitățile de vânători și culegători. Ea mizează uriaș pe ideea unei diferențieri fundamentale și ocazional belicoase între bărbat și femeie. Omul etern își are, nu-i așa, propriile „probleme de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Foley & Lee 1996). Semnificativ, această opțiune amenință să sustragă din raza de acțiune a modelului etnografic un uriaș interval de timp, în fapt, în cea mai conservatoare accepțiune, aproximativ de 90% din intervalul dintre 2,5 milioane de ani și Holocen! Majoritatea modelelor propuse iau în calcul biologia reproducerii ca esențială pentru caracterizarea socialității primelor hominide, deși ecologia behaviorală nu are inhibiții a o extrapola și asupra vânătorilor-culegătorilor actuali (ex. Hawkes 1993, 1996; Hill & Kaplan 1993). Reperul rămâne fără îndoială sărăcăcios
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
detașare relativă în raport cu această fragilitate, a fost posibilă apariția, pentru multă vreme discontinuă și efemeră, a unor forme efective de inegalitate, dintre care cea dintre sexe reprezintă doar o formă, și încă una târzie, ce nu precede, în opinia noastră, Holocenul. Diviziunea parțială pe sexe a activităților a reprezentat, după toate datele disponibile, o necesitate sociobiologică, coextensivă apariției genului uman, codificată simbolic târziu, ca și rudenia, odată cu apariția limbajului articulat. Ea nu a putut oferi, însă, o bază solidă pentru susținerea
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
mult mai spre est, cu câțiva kilometri, la nivelul Dealului Dumbrava (240 m) (C. Martiniuc - V. Băcăuanu, 1965). Apoi treptat-treptat în preistocenul mediu și superior, Bahluiul s-a deplasat mai spre vest, depunând aluviunile din Dealul Morii (204 m). În holocen deplasarea s-a făcut și mai spre vest, în sectorul șesului actual de la Ceplenița Cotnari. Această deplasare este rezultatul retragerii treptate spre vest a coastei Dealului Mare, cu apariția și lărgirea depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Și afluenții principali ai Bahluiului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
deplasat mai la vest, formându-și un curs paralel cu coasta Cotnarilor de la poala de răsărit a Dealului Țiglaele lui Baltă, pe direcția nord-vest spre sud-est și ajungând să se verse în Bahlui, în apropiere de gara Cotnari. Recent, în holocenul superior, Buhalnița a fost captată de către un afluent al Bahluiului în dreptul localității Ceplenița și astfel și-a părăsit vechea vale de la poalele Dealului Țiglaele lui Baltă, schimbându-și traseul pe direcția vest-est, între Dealul lui Vodă și dealul Babanului (V.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pliocenului și începutul cuaternarului (C. Martiniuc, 1965; V. Băcăuanu, 1980). Captările fluviale Cele mai importante fenomene de captare s-au produs pe latura de vest a bazinului hidrografic al râului Bahlui, în zona Ceplenița-Cotnari. Astfel, pârâul Buhalnița, care curgea în holocenul inferior prin regiunea joasă dintre Dealul Țiglaele lui Baltă și Dealul Babanului ajungând în Bahlui la sud de gara Cotnari, a fost captat . Valea decapitată, lipsită de o scurgere permanentă, păstrează încă caracteristicile unei văi formate de un râu permanent
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de la poalele Dealului Țiglaele lui Baltă, apare mult prea largă și fără o regiune de izvoare, fiind acoperită cu aluviuni și coluviuni până în zona șeii de captare. Un fenomen similar de captare, de proporții mai mici, s-a petrecut în holocen, ceva mai la sud, cu pârâul Graurului. Acesta, anterior captării, curgea prin partea de nord-vest a Dealului Furcilor-Cotnari și după confluența cu valea Ungurilor (Cotnari) se îndrepta spre est (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). Glacisurile În bazinul hidrografic al râului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia riverane marilor râuri (Ulmenion minoris). Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: aria este amplasată în albia minoră și în cea majoră a râului Prut; este sedimentară, de vârsta holocenului superior. b) Aspecte pedologice: reprezentate prin aluviuni grosiere la bază și mijlocii spre fine la suprafață. c) Aspecte hidrologice: râu îndiguit; prin barajul Stânca-Costești se reglează debitul, evitându-se inundațiile. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
o pădure subtropicală ceva mai rară și mai apropiată de cea actuală în miocen, o dezvoltare a vegetației de foioase și conifere în pleistocen; dispariția formelor de climă rece și a multor relicte pliocene ce mai persistau în enclave în holocen. În acest din urmă interval, în spațiul dobrogean pătrund elemente sudice și se conturează silvostepa. Principalele formații și asociații actuale de vegetație sunt: pădurea, silvostepa și stepa. Pădurile propriu-zise din Dobrogea de nord se găsesc în două masive: masivul din
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]