724 matches
-
și să retrăiască împreună trecutul. Arta naratorului, mai ales în notațiile de jurnal, referitoare la vacanțele la țară este desăvârșită. Scriitorul se apleacă atent asupra amănuntelor, dar și asupra dialogurilor între bunică și unchii lui Ionel. Hazul ia uneori proporții homerice, mai ales când e vorba de stângăciile copilului crescut la oraș, neobișnuit cu viața la țară. Jurnalul are un rol esențial în reținerea detaliului.El este scris în clipele de tihnă, este mai așezat și mai atent alcătuit. Autorul folosește
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
Nimeni nu poate spune ca râsul lui Lucian, homeric (poate chiar isteric), de descătușare, de la sfârșitul cărții Omul care vine din Est (Editura Mașina de scris, București 2012, 287 pp.) nu este râsul unui om eliberat de toate apăsările unei vieți trăite, din păcate, sau poate din fericire pe
Dan Ghițescu – omul care vine din est by http://uzp.org.ro/dan-ghitescu-omulccare-vine-din-est/ [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
cu un jurnal autobiografic care cuprinde istoria unor vieți. Timpul povestirii nu mai este magic, nu mai reconstituie o lume care stă sub semnul vârstei de aur, ci este real: „la mijloc de secol XX”. Nu mai este utilizată tehnica homerică a ascunderii unor date spațio-temporale relativ precise îndărătul unor imagini care par să țină de fabulos. Faptele epice din cartea autorului Octavian Curpaș evocă experiențe profesionale, de familie, de dragoste, de căutare a sinelui, experiențe reale relatate cu bucuria împlinirilor
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
răspândirea acelor frânturi de spiritualitate la care noi, foarte posibil, să nu ajungem niciodată. Dacă ne așteptăm ca în timp ce citim din perlele de înțelepciune și umor ale acestei cărți să ne apuce un râs hohotit, se spune nu știu de ce „homeric”, din acela care implică baterea genunchilor, sau a spatelui celui mai apropiat, să nu ne mirăm că așa ceva nu se produce. Farmecul intelectual, subțire și umorul fin al scrierilor lui Dorel Schor oferă acea satisfacție lăuntrică, acel zâmbet interior, efect
ZÂMBETUL ÎNŢELEPTULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Zambetul_inteleptului_mihai_batog_bujenita_1349252828.html [Corola-blog/BlogPost/343879_a_345208]
-
situație, un prilej de glumă, de voie bună, de spirit, de inteligență, de amuzament, de subtilități lingvistice elitiste. De râs în flăcări. Cu alte cuvinte, s-au făcut de comedie. Stârnind un zâmbet subțire, uneori malițios, alteori, de-a dreptul homeric, stârnind, de asemenea voia bună și interesul, omul având nevoie de divertisment și de puțină variație într-o lume destul de vulgară și superficială, cartea incită la lectură după ce ai deschis-o, astfel încât nu mai poate fi lăsată din mână. Și
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Umor_la_puterea_a_patra_patru_cezarina_adamescu_1381324806.html [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
în văzdu, așa cum ne închipuim tipologic grădina biblică a edenului.Religia și experiența trăită devine la el o rațiune a vieții.Acest fapt îl vedem în poemul său Itaca unde insula lui Ulise capătă valoarea edenului,altfel decât în mitul Homeric.Ea este pretextul care în sine justifică îmbogățirea:Du-te-n cetățile Egiptului/ca să primești de la-nțelepți învățătură.Ținta călătoriei rămâne un reper simbolic,iar edenul ca răsplată fiind în ultima instanță însăși călătoria. Genialitatea,spunea Eugenio Montale, constă în
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_poetic_european.html [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
timpul). Poeta caută adevărul despre infinitatea spațiului prin fecunditatea spiritului. Încă de la Goethe conceptele de adevăr și poezie nu sunt într-un simplu raport de opoziție, ci interferează. Eul poetului dialoghează cu sinele pentru a afla că este “Timp purificat homeric, “ sau “ logosul himeric“, adică o iluzie venită din vremuri ancestrale. Emil Cioran spunea că “Omul nu poate crea decât crezându-se centrul istoriei “, în cazul nostru poetul se crede în mijlocul Timpului, cel care este infinit și nepieritor dar dispărând cu
POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poetica_timpului_real_din_transcendentul_imaginar_al_florin_tene_1326302523.html [Corola-blog/BlogPost/361919_a_363248]
-
Infinitul Spre Timpul Magic. Mai încerc Perfecțiunea tainică. Fecund e spiritul. - Ești mereu Triunghiul Sublim Mă arcuiesc în juru-ți și-ți cer O Deltă de Lumină, un imn. Sunt înger. Jumătate pământ, jumătate cer. - Sunt pentru orice suflare Dionysos, purificat homeric, Șarpe - medic și ghicitoare, Strămoș mitic , logosul himeric. Referință Bibliografică: DIALOG CU TIMPUL / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 417, Anul II, 21 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DIALOG CU TIMPUL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dialog_cu_timpul_elisabeta_iosif_1329850758.html [Corola-blog/BlogPost/346791_a_348120]
-
cerul pe aripi l-au luat Mutându-l unde se termină marea, Orașul a rămas pe înserat izolat Și Carul Mare și-a pierdut cărarea. Rătăcesc pe malul pustiit de întuneric În căutarea muzei ce nu vine, Gânduri robindu-mă homeric Sub pietrele lunii macină dorul de tine. Doar vapoarele uitând de univers Trag întunecata mare după ele, Eu stând pe-o stâncă de vers Plămădesc anfora din cuvinte și stele. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Anforă din cuvinte / Al Florin
ANFORĂ DIN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Anfora_din_cuvinte_al_florin_tene_1344838199.html [Corola-blog/BlogPost/355043_a_356372]
-
în văzdu, așa cum ne închipuim tipologic grădina biblică a edenului.Religia și experiența trăită devine la el o rațiune a vieții.Acest fapt îl vedem în poemul său Itaca unde insula lui Ulise capătă valoarea edenului,altfel decât în mitul Homeric.Ea este pretextul care în sine justifică îmbogățirea:Du-te-n cetățile Egiptului/ca să primești de la-nțelepți învățătură.Ținta călătoriei rămâne un reper simbolic,iar edenul ca răsplată fiind în ultima instanță însăși călătoria. Genialitatea,spunea Eugenio Montale, constă în
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408249391.html [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
Trupurile noastre, la soare,/ Două coloane răsturnate,/ Ce susțineau cândva/ Altarul iubirii, p.23), tardivitatea ( Privește cum se desfrunzesc păduri,/ Dezvăluindu-și limpede misterul,/ Cum ramuri goale țin pe brațe răni,/ Să nu se prăbușească în noi cerul, p122), referentul homeric (Așa cum mă-nvățară vechii greci,/ Mi-astup urechile când trec prin mare, p.32), sensibilitatea feminină ‒ elevată, subtilă și totuși sinceră ‒ dau o notă aparte poeziei (regretul feminin vs dorința masculină). Eroticul feminin, în poezia Domniței Flori Neaga, poartă, nu
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/iulian_chivu_1492500771.html [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
în văzdu, așa cum ne închipuim tipologic grădina biblică a edenului.Religia și experiența trăită devine la el o rațiune a vieții.Acest fapt îl vedem în poemul său Itaca unde insula lui Ulise capătă valoarea edenului,altfel decât în mitul Homeric.Ea este pretextul care în sine justifică îmbogățirea:Du-te-n cetățile Egiptului/ca să primești de la-nțelepți învățătură.Ținta călătoriei rămâne un reper simbolic,iar edenul ca răsplată fiind în ultima instanță însăși călătoria. Genialitatea,spunea Eugenio Montale, constă în
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_p_al_florin_tene_1367552775.html [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]
-
căror autor este considerat întemeietorul literaturii grecești, de fapt actul de naștere al culturii elene, devine reprezentativ pentru întregul popor grec solidar cu cel ce i-a făcut educația, cum afirmă celebrul filozof Platon. Într-o lucrare dedicată influenței epopeilor homerice asupra gândirii grecești, exegetul francez Félix Buffiere constată că „exegeza miturilor lui Homer s-a dezvoltat în trei direcții principale”, acestea fiind din domeniul fizicii, al moralei și al teologiei. Fiecare dinntre cele trei domenii conține un număr de mituri
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
miturilor lui Homer s-a dezvoltat în trei direcții principale”, acestea fiind din domeniul fizicii, al moralei și al teologiei. Fiecare dinntre cele trei domenii conține un număr de mituri specifice. Astfel, în domeniul lumii materiale - al fizicii -, exegeții operelor homerice descoperă miturile celor patru elemente - focul, aerul, pământul și apa simbolizate prin numele mitice ale lui Zeus, Hera, Hades și Poseidon -, miturile cosmogonice reprezentate de Hefaistos, Ares și Afrodita, Apollo și Artemis, iar în domeniul teologic sunt evidențiate miturile legate
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
perechi: Ficțiunea și Realitatea, Iubirea și Necredința, Aventura și Căminul, Curajul și Frica”, aceste opoziții reprezentând tot atâtea moduri de a ființa, el ca model, ori de a influența viața celor care gravitează în jurul său. Numite la început alegorii, epopeile homerice au fost considerate de către toți exegeții drept mituri, deoarece într-un înveliș epic, acestea sunt, de fapt, niște opere ezoterice în care secretul trebuie străpuns și, din imagine, trebuie să fie scoasă imaginea. Aceste epopei corespund noțiunii de mit în
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
în sensul grecesc al cuvântului, adică „o ficțiune care ilustrează un adevăr, căci cuvântul este rareori luat în sensul de simplă poveste”, deoarece „este de ajuns să dizolvăm conținutul fabulos pentru a nu păstra decât semnificația profundă”, descoperind în discursul homeric faptul că autorul „avea o știință perfectă și clară a adevărurilor pe care le transcrisese în mod obscur în mituri” (Eroi mitologici. Legendă. Artă. Istorie). Miturile lui Homer corespund, oarecum, și definiției date de eseistul Mircea Eliade care afirmă că
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
de zei, așa cum se petrece cu Ulise, al cărui destin se află în voința lui Zeus, a Atenei și, mai ales, a lui Poseidon, cel mai îndârjit vrăjmaș al său. Comportamentul lui Ulise, ca, de altfel, al tuturor celorlalți eroi homerici, este o creație divină, deoarece „hrănindu-se în felul Zeilor sau al Eroilor Civilizatori, omul repetă gesturile lor și participă într-un fel la existența lor” (Mituri, visuri și mistere). Homer s-a străduit să creeze un exemplu, un ideal
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
se înscrie întrutotul în modul în care este definit acesta de către Mircea Eliade, poate cu excepția faptului că s-a născut într-un illo tempore, spre deosebire de alte mituri care pot fi datate istoric. Dar, prin faptul că Ulise, alături de alți eroi homerici, a devenit eroul tragediilor grecești, al operelor unor renascentiști sau ale marilor clasici francezi și nu numai, mergând până în secolul trecut, când James Joyce retopește mitul într-o ipostază contemporană, se poate conchide că mitul lui Ulise se afirmă independent
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
eroul tragediilor grecești, al operelor unor renascentiști sau ale marilor clasici francezi și nu numai, mergând până în secolul trecut, când James Joyce retopește mitul într-o ipostază contemporană, se poate conchide că mitul lui Ulise se afirmă independent de textul homeric în cele mai diverse ipostaze, că se regăsește la destul de mulți autori și în multe opere, nu numai literare, ci și muzicale - Claudio Monteverdi, Gabriel Fauré -, având puterea de a influența conștiința colectivă și pe aceea de a renaște perpetuu
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
obstinație a țelului suprem, chiar refuzând nemurirea promisă de zeița Circe, pasiunea cunoașterii sunt tot atâtea calități cu care Homer și-a înzestrat eroul, calități care apar și la personajele operelor în care se cultivă acest mit proteic. Interpretările miturilor homerice au constituit preocuparea unui impresionant număr de exegeți, rezultatele cercetărilor lor reprezentând o adevărată istorie a culturii europene, istorie în care își găsesc un loc binemeritat și importanți oameni de cultură români. Prima preocupare a cărturarilor români a constat în
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
Odiseei a realizat, în 1918, poetul George Coșbuc, dar cea mai valoroasă rămâne versiunea lui G. Murnu - Iliada, textul integral în 1916, iar Odiseea în 1924. De-a lungul timpului au mai existat și alte încercări de a transpune textele homerice în limba română datorate lui Eugen Lovinescu (Odiseea în proză), C. Papacostea (aceeași epopee, în versuri), Costache Aristia (Iliada, în versuri). Cel mai cunoscut exeget român al miturilor homerice este Anton Dumitriu, filozof și logician cu preocupări privind valorificarea tradițiilor
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
timpului au mai existat și alte încercări de a transpune textele homerice în limba română datorate lui Eugen Lovinescu (Odiseea în proză), C. Papacostea (aceeași epopee, în versuri), Costache Aristia (Iliada, în versuri). Cel mai cunoscut exeget român al miturilor homerice este Anton Dumitriu, filozof și logician cu preocupări privind valorificarea tradițiilor filozofice greco-latine, care, într-un studiu - Cartea întâlnirilor admirabile -, analizează comportamentul și judecata lui Ulise, relația lui cu toate personajele cu care intră în contact, indiferent de originea lor
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
deosebită interpretării sensului epitetului polytropos cu care este numit eroul în primele două versuri ale Odiseei: „O, muză, cântă-mi mie pe bărbatul/Viteaz și iscusit...”, epitet definitoriu pentru cel ce se află în centrul celei de-a doua cărți homerice. Trecând în revistă diversele interpretări date de traducători, inclusiv cea de mai înainte aparținând lui G.Murnu, filozoful Anton Dumitriu respinge categoric sensul de ipocrit, duplicitar, schimbător, considerând, mai degrabă, că Ulise poate fi considerat un om având capacitatea de
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
el din sânul familiei. În acest sens, semnificativă este tema căutării, deoarece Adrian Zografi se află într-o permanentă căutare de prieteni, pentru el, alături de Bine, Adevăr, Frumos, Prietenia fiind una dintre valorile morale fundamentale. Ca și în cazul epopeilor homerice, tema căutării este completată cu numeroase motive, cel al drumului devenind o expresie esențială a relației dintre cei care caută și se caută, apoi captivitatea, trădările închipuite sau reale, fidelitatea în prietenie, despărțirea, regăsirea, fuga, pierderea, toate acestea din urmă
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
inteligenței sale, Adrian Zografi rămâne personajul care nu-și pierde încrederea în oameni, care continuă să lupte în numele credinței în Bine, Adevăr, Frumos și Prietenie, valorile morale care i-au condus pașii în întreaga sa viață. Așadar, Ulise rămâne eroul homeric preferat al lui Panait Istrati, pentru că periplul său este un model. În proza scriitorului român - el însuși un hoinar - motivul lui Ulise apare reinterpretat, motivul drumului, al cunoașterii, al cugetării interferând pentru perfecționarea spirituală, pentru perfecționarea personalității sale. Dincolo de aceste
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]