12 matches
-
unul dintre cei mai mari sfinți taumaturgi contemporani ai Bisericii, Nectarie. În jurul mănăstirii e o pădure de pini în măsură să dea sensul ultim al poeziei lui Seferis.Vin la rând, în amurg, plaje ascunse și chiolhanurile date în cinstea homerizilor de primarii comunelor rurale. La cumpăna nopții, ne strecurăm pe copaie și ne întoarcem în micul nostru paradis. Câteodată însă nu plecăm din Oinousses si atunci mergem pe jos până la mănăstirea de maici de pe peste deal, unde suntem primiți cu
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi by https://republica.ro/zsorosul-meu-un-miliardar-grec-m-a-dus-trei-ani-la-rand-pe-o-insula-minunata-sa-citesc-texte-vechi [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
naturii omenești, care sunt în primul rând limite proprii”. În micromonografia Calistrat Hogaș criticul susține, ca și Tudor Vianu, că autorul Amintirilor dintr-o călătorie e un „amator”, nu un primitiv și un homeric, așa cum afirmase E. Lovinescu, ci un homerid, un suflet civilizat, un orășean care mimează rusticitatea. Clasicismul lui Hogaș trimite la Odobescu, chiar ironia lui ar veni din cărturărism și erudiție, opera desfășurându-se ca un spectacol al autorului, al propriei biografii. Destul de insistent și semnificativ a scris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
babiloniană, Mitul reintegrării, Comentarii la legenda Meșterului Manole, pînă la The Sacred and the Profane, Aspects du Mythe, De Zalmoxis a Gengis Khan și la monumentala Histoire des croyances et des idees religieuses, studierea miturilor este preocuparea capitală a acestui „homerid al istoriei religiilor care a transformat disciplina cunoașterii mitologice într-o epopee a ideilor” (Ion Lotreanu). Congenera acestui vast câmp teoretic, literatura lui Mircea Eliade își aprofundează temele și structurile pe masura dezvoltării excepționale a operei savantului, asumându-și progresiv
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Vincent, Craiova, 1998, 122-124; Dieter Schlesak, Gefahrliche Serpentinen rumänische Lyrik der Gegenwart, Berlin, 1998, 151-152; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 513-515; Romulus Bucur, Iov gratuit, Pitești, 2000, 51-53; Marius Chivu, Fundăturile poeziei, RL, 2002, 32; Al. Cistelecan, Ultimul homerid, „Cuvântul”, 2002, 9-11; Dan Bogdan Hanu, Suspinul homeric, CL, 2003, 3; Gheorghe Grigurcu, Șansa „biografismului”, RL, 2003, 15; Daniel Cristea-Enache, Omul din subterană, ALA, 2003, 661; Dosarul cenaclului Euridice, București, 2003, 406-466. T.N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286305_a_287634]
-
Homer, publicând mai întâi cânturile I-XII din Iliada (1906), apoi cânturile XIII-XXIV (1912) și textul integral în 1916; în 1924 dă la tipar și traducerea Odiseei. Era o întreprindere singulară în cultura română, ce i-a adus renumele de ,,homerid”. Atras irezistibil de arta mediteraneană veche și totodată de cea pontică, clasicistul și poetul captează spiritul homeric și îl transmută pe terenul limbii și prozodiei românești, dovedind că sevele Antichității pot fi turnate, cu profit estetic, în tipare moderne. Apariția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
al literaturii antice, TMS, 1968, 1; D. Marmeliuc, O sută de ani de la nașterea lui George Murnu, SC, 1968; Ilie Constantin, „Poeme”, RL, 1970, 23; Ciopraga, Lit. rom., 248-252; Piru, Varia, II, 215-218; Ecaterina și Iulia Murnu, George Murnu, poetul homerid, București, 1979; Cândroveanu, Aromânii, 70-72; [George Murnu], ,,Memoria”, 1999, 28; G. I. Tohăneanu, Armonie, LL, 2000, 3-4;Dicț. esențial, 540-542. A.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
memorialistic, mai precis autobiografic. Ce conține? Scrie chiar el in prefață - amintiri de familie, note publicate, articole despre cultura vremii. Se simte imediat că este un vechi om de condei, cu fraze meșteșugite și cuvinte rare, suculente - ignobil, neuronal, eutarhie, homerizi, schizoid, iscariotă. Un volum de dimensiuni medii - 152 de pagini, cu frumoase portrete desenate ale vechilor noștri menestreli, cu 25 de capitole, din care biografia ocupă majoritatea. O carte numai despre folk ? Nu chiar, deși este evident și un teoretician
Recenzii Nicu Alifantis by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83803_a_85128]
-
el din mai îndepărtata omologie romantică. El apare aici ca o ultimă ipostază a emfaticei candori a poetului, ca o ultimă degenerescență a inocenței". Oarecum excentrică - ce zic: excentrică de-a binelea! - e ascendența altui poet: ,Nicolae Coande e un homerid nu atît pentru că profită de vederea stihialelor prin disprețul aparențelor, cît pentru că mînă o stare unică la consitența unui recitativ existențial". Care e, de fapt, modalitatea analitică a lui Al. Cistelecan? Una ce ni se pare postimpresionistă (cine voiește a
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
contemporani ca I.L. Caragiale, care-l admira pe călătorul prin Munții Neamțului, deplânge destinul nefericit al diverselor ediții, fie corectate catastrofal, fie căzute pradă incendiilor. Spre deosebire de E. Lovinescu, Vladimir Streinu crede că Hogaș nu e un scriitor homeric, ci un homerid, un homerizant, că n-ar fi, ca structură, un primitiv, ci un orășean care mimează rusticitatea. Accentul e pus (cred cam în exces) pe sufletul lui de civilizat. Criticul remarcă foarte bine spectacolul autorului, autorul ca personaj, înrudirea lui cu
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
părintele epopeei se înfățișează pe sine în chip neechivoc și cu un realism numai de el știut. Când Pisistrate, tiran al Atenei, dar și al oralității ( 527-500), poruncește transcrierea Iliadei si a Odiseei pe papirus, începe declinul neamului angelic al homerizilor. Se aprinde în schimb Luceafărul de Ziuă al literaturii surzilor, antiorală, înlănțuită în semne vizuale pe argilă, papirus,piatră,piele de oaie,de vițel, de om, întinsă pe toate suprafețele mai netede până către marginile lumii, numai să fie atâta
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
PROLOG Înfrunt din nou, la insistențele unui Înveterat prieten și stimabil scriitor, inerentele riscuri și neplăceri care Îl pândesc cu obstinație pe autorul oricărui prolog. Ele nu se referă, desigur, la lupa mea. E rândul nostru să navigăm acum, precum homeridul, printre cele două stânci contrarii. Caribda: să biciuim atenția cititorilor abulici și șovăielnici cu o Fata Morgana de atracții, care curând va risipi Întregul corpus al acestei cărticele fără valoare. Scilla: să ținem În frâu propria strălucire, pentru a nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
perioada arhaică, nu puține figuri de ghicitori itineranți, cum sunt miticii Melampus și Tiresiasxe "Tiresias", și tot itineranți au fost mai Întâi aezii și rapsozii, apoi poeții, ca Simonides sau Pindar, și autorii de tragedii, ca Eschil. Dacă sunt cunoscuți „Homerizii” din Chios, ce trebuie să fi fost o școală sau o „familie” de poeți, și „Asclepiazii” din Cos, care erau, În schimb, o școală medicală, existau probabil și niște „școli” de manteis. Deși având roluri distincte, ghicitorul și poetul erau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]